Page 66 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 66
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 852 $ SÏMBÀTÂ, 17 NOIEMBRIE 1979
ÎN ATENŢIA
Manifestări peste hotare dedicate 0. N. U. Âu început dezbaterile
CONTRASTANŢILOR DE ANIMALE
Congresului a! Xll-lea al P.C.R. în problema cipriotă
NAŢIUNILE UNITE 16 să coopereze în vederea u-
(Agcrprcs). — în plenara A- nci reluări a negocierilor Magazinele cooperaţiei de consum şi
In numeroase ţări ale lumii continuă să se desfăşoa
re manifestări dedicate celui de-al Xll-lea Congres al dunării Generale a O.N.U. înainte de sfîrşitul lunii ia ale comerţului de stat vă pun la dispoziţie
Partidului Comunist Român, eveniment de importanţă is au început dezbaterile în nuarie 19S0. Dezbaterile au
torică în viaţa poporului şi a patriei noastre. Spaţii problema cipriotă. în atenţia fost deschise de ministrul ci porumbul cuvenit pentru animalele contrac
ample consacră Congresului comuniştilor români, relevînd participanţilor la discuţii sc priot al afacerilor externe,
ampla rezonanţă internaţională a acestui eveniment is- află un raport al secretaru Nikos Rolandis, care a de tate şi predate industriei cărnii prin bazele
toric, mijloacele de informa re în masă, ziare, posturi de lui general al O.N.U., Kurt clarat că pînă acum negocie
radio şi televiziune, agenţii de presă. de preluări.
Waldhcim, care cerc celor rile inlercomunitarc nu s-au
două comunităţi din insulă soldat cu rezultate pozitive. Deţinătorii de dovezi sînt solicitaţi a se
La Beijing, la Ambasada P.C. din Vietnam, despre
României în R.P. Chineză, a dezvoltarea economico-socia- prezenta de urgenţă pentru ridicarea po
avut loc un cocteil-film. Au lă a României în cincinalul
luat parte Ji Pengfei, mem 1981—1985. Principala preocupare a guvernului rumbului cuvenit.
bru al C.C. al P.C, Chinez, La Rawalpindi, în Pakis
şeful Secţiei Relaţii Externe tan, a avut loc ceremonia conservator — lupta împotriva inflaţiei Producătorii individuali care încheie
a C.C. al P.C.C., vicepre- lansării volumului „Româ LONDRA 16 (Agerpres). ductivităţii în industrie, şo
mier al Consiliului de Stat nia în ajunul celui de-al — Vorbind în Parlament de majul şi sporirea deficitului contracte de animale pentru anul 1980 au
al R.P. Chineze şi alte ofi Xll-lea Congres al P.C.R. —-
cialităţi de partid şi de stat, Realizări şi perspective". spre recentele măsuri anti- comercial. dreptul să ridice un avans de porumb în
reprezentanţi ai vieţii social- Publicată în limba urdu, în inflaţionistc, primul ministru La rîndul său, ministrul de
culturale, ziarişti, un nu alese condiţii grafice, în E- britanic, Margaret Thatcher, finanţe, Gcoffrcy Movvc, a conformitate cu prevederile legale.
a precizat că lupta împotri
meros public. ditura „Eastern Publishers", va inflaţiei va rămînc prin afirmat că majorarea taxei
Ji Pengfei a subliniat im lucrarea prezintă o selecţie cipala preocupare în dome de scont sc înscrie în ten
portanţa deosebită a Con din cuvîntările tovarăşului niul economic a guvernului dinţa de sporire a dobînzi-
gresului al Xll-lea al P.C.R. Nicolae Ceauşescu. conservator, relatează agen lor manifestată în prezent în
şi a urat succes deplin lu Săptămînalul de politică ţia Reuter. Margaret That majoritatea ţărilor occiden -
crărilor marelui forum al co externă „Horizont", din R.D. cher a menţionat că dobîn- tale. Ministrul britanic a
1
muniştilor români. A urmat Germană, publică, sub titlul zile percepute de băncile bri precizat, pe de altă parte, că man, piept an. culoarea negru,
alb.
Găsitorului
re
la
apoi o gală de filme româ „Pregătiri în vederea celui tanice vor rămîne ridicate scopul măsurilor guverna compensă. Adresaţi-vă la te
neşti documentare. de-al Xll-lea Congres", un pînă cînd se vor reduce sim mentale este de a menţine lefon 17085 Deva, dupu-amia-
za.
La Consulatul general - al amplu articol prezentînd un ţitor cheltuielile publice. Pre creşterea masei monetare în DIVERSE
ţării noastre din Bratislava bilanţ al activităţii intense mierul a declarat, de aseme tre 7 şi 11 la sută, faţă de
a fost organizată o expozi şi emulaţiei cu care comu nea, că alte probleme ccô- 14 la sută anual, nivel în VÎNZAJRI © Mulţumim pe această
cale
ţie de carte şi alte publica niştii, toţi oamenii muncii nomicc ce vor sta în atenţia registrat în luna octombrie ca şi doctorilor Cornel Stoi
pen
Jujescu
Dumitru
ţii referitoare la istoria miş din ţara noastră întîmpină guvernului sînt scăderea pro- a acestui an. © Vind casă nonă Veţc! tru înaltul act de umanism
cării muncitoreşti şi comunis cel de-al Xll-lea Congres al nr. 267. judeţul Hunedoara, de care au dat dovadă re-
Gh. Dorcea.
te din România, la politica P.C.R. De asemenea, coti (1493) dind vederea mamei noastre
din
Ra-
Mestereagă
promovată de P.C.R. în ope dianul „Berliner Zeitung" pu obligaţi să controlăm din Maria Mare, care mai bine
pollu
ra de edificare a societăţii blică, sub titlul „Perspective punct de vedere militar un • Vind casă două camere, de opt ani nu şi-a văzut co
socialiste multilateral dez le următorului plan cincinal bläss milion de arabi, cărora le bucătărie, baie, pivniţă, De piii şi nepoţii.
voltate. La loc de frunte sînt — Economia României îşi negăm dreptul de a avea va, ştefan cel Mare nr. 4. (1491) (1498)
prezentate operele tovarăşu propune ţeluri măreţe", un propriul lor destin politic".
© La 29 noiembrie ur
Colegii
lui Nicolae Ceauşescu. articol cuprinzător în care mează a fi marcată Ziua ® După 12 ani de ocu © Vind clini pechinezi, la © Districtul de serviciu de
mecanizare
de
La Clubul internaţional subliniază că în preajma ce internaţională de solidari paţie — relatează agenţia Deva, telefon 16671, orele C.F.R. Deva sînt alături dc
din Hanoi, ambasadorul lui de-al Xll-lea Congres al tate cu poporul palesti MEN —, Israelul a retro 17—20. (1490) familia îndoliată Alena şi
României în R.S. Vietnam, a P.C.R., poporul român face nian. Aniversarea este de cedat Egiptului, in cadrul O Vind recamier, stare Ştefan Beşciu la marea du
vorbit, în cadrul unei întîl- un bilanţ pozitiv al realizări dicată luptei poporului pa unei scurte ceremonii, un foarte bună, Deva, Micro 15, rere pricinuită de pierderea
scumpei lor mame.
niri cu activişti ai C.C. al lor sale. lestinian pentru apărarea teritoriu cu o suprafaţă de bloc 48, scara III, ap. 50.
drepturilor sale legitime la 1 500 kmp, care cuprinde (1483) ÎNCHIRIERI
autodeterminare şi inde Muntele Sinai şi mănăsti © Vind nutrii, diferite cu O Primesc in gazdă două
pendenţă naţională, în rea Sf. Ecaterina. lori. Hunedoara, telefon 14497, eleve Deva. str. Minerului,
Sentinţe în procesul militanţilor după orele 16. bl. 25. ap. 53.
conformitate cu rezoluţiile O Din iniţiativa O.N.U., (1499) (1496)
împotriva politicii rasiste Naţiunilor Unite. în intervalul 20 noiembrie
— 10 decembrie vor avea © Vind apartament patru
• Referindu-se la ulti camere. Deva, strada Emi- DECESE
CAPETOWN 16 (Ager- promovate de regimul de mele evenimente din Cis loc pe plan internaţional neseu. bloc C 3, sc. III.
Familia
Gabor
pres). — Curtea Supremă la Pretoria; în virtutea iordania, fostul ministru de acţiuni de solidaritate cu ap. 23. Maria anunţă cu Ioan şi
adincă
din oraşul Pietermaritzburg legilor rasiste, sub acuza externe al Israelului, Abba copiii oprimaţi din Africa (1500) durere încetarea din via
a pronunţat sentinţele în ţia de „înaltă trădare" Eban, a declarat într-un de Sud. Obiectivul lor îl PIERDERI ţă a fiicei lor
procesul intentat de auto completul de judecată a constituie denunţarea poli LOLI GABOR
în vîrstă de 21 ani.
rităţile din Republica Sud- condamnat la moarte pe interviu acordat presei is- ticii de apartheid, căreia © Pierdut legitimaţie ser înhumarea va avea loc
Africană unui grup' de 12 James Daniel Mange, în raeliene : „Nici o proble îi cad victimă copiii de cu viciu, nr. 723, eliberată de simbătă, 17 noiembrie
militanţi ai Congresului vîrstă de 24 de ani, iar mă de natură socială sau loare din R.S.A., a condi I.C.T.L. Simeria pe numele 1979, orele 14, Ia cimitirul
declar
Naţional African, organi ceilalţi 11 militanţi afri economică a Israelului nu ţiilor inumane de viaţă şi Braviac Bernadel. O (1492) din Bîrsău.
nulă.
Ii vom păstra o vie a-
zaţie interzisă pentru lup cani au primit pedepse cu va putea fi soluţionată a- educaţie care le sînt re mintire.
ta sa împotriva politicii închisoare pe termene în tita vreme cit noi vom fi zervate acestora. • Pierdut cîinc Boxer ger
rasiste şi de apartheid tre 13 şi 46 de ani.
în aceste zile, premergă gerea profundă că unitatea da ultimilor cinci ani ne o- denţel şi suveranităţii naţio cedent. Pe lingă această di ţările socialiste, România
toare Congresului al Xll-lea şl colaborarea între toate feră un amplu şi bogat nale, egalităţii in drepturi, namică viguroasă a schim promovează în acelaşi timp
al Partidului Comunist Ro ţările socialiste constituie ce tablou de întîlniri la cel mai neamestecului în treburile burilor, se manifestă cu tot x colaborarea multilaterală cu
mân, în care întregul nostru rinţe legice, factori impor înalt nivel. Astfel, secretarul interne, avantajului reciproc mal multă putere orientarea ţările C.A.E.R.
popor se pregăteşte să în- tanţi ai succesului in opera general al partidului, pre şi întrajutorării tovărăşeşti. spre forme noi, de mare efi Fireşte, relaţiile noastre
tîmpine prin fapte de muncă de edificare a noii orînduiri şedintele Republicii Socialis întîlnirile la cel mal înalt cienţă, ale colaborării — îmbrăţişează alte foarte mul
istoricul eveniment din viaţa în fiecare ţară socialistă şi, te România, in acest inter nivel au reliefat cu tărie ro specializarea şi cooperarea te domenii care laolaltă,
■ partidului, a naţiunii, făcînd în acelaşi timp, de amplifi val, fie la Bucureşti, fie cu lul hotărîtor pe care il au în ramuri de vlrf, fabricarea formează un amplu şi dina
fbilanţul împlinirilor din ulti care a rolului lor în lupta prilejul vizitelor efectuate în pentru relaţiile noastre îri in comun a unor articole in mic tablou al colaborării cu
mii cinci ani, constatăm cu forţelor progresiste, democra aproape toate ţările socia 'ansamblu, legăturile dintre dustriale, realizarea orin e celelalte ţări socialiste. După
patriotică mîndrie că viaţa cum arăta secretarul gene
a confirmat justeţea şi vala ral al partidului, preşedintele
bilitatea orientărilor Congre republicii, tovarăşul Nicolae
sului al Xl-lea al partidului Dezvoltarea consecventă a prieteniei Ceauşescu, „în deplină con
şi in domeniul relaţiilor noas cordanţă cu interesele supre
tre Internaţionale, care sint me ale patriei noastre, cu
astăzi mai bogate ca nici cauza generală a progresu
odată. „Congresul hotărăşte si a colaborări mtoate firile socialiste lui şl păcii, România socia
ca şl în viitor în centrul ac •< 9 listă militează consecvent
tivităţii internaţionale a pentru dezvoltarea prieteniei
României să se situeze dez şi conlucrării cu toate ţările
voltarea colaborării, priete tice, antilmperialiste din lu liste, fie cu ocazia unor re Partidul Comunist Român şi forturi comune de mari uni socialiste, acţionează neabă
niei şl solidarităţii cu toate me, pentru înfăptuirea aspi uniuni internaţionale, 61 în partidele comuniste şi mun tăţi de producţie. In legă tut pentru întărirea solidari
ţările socialiste" -— se arăta raţiilor vitale ale omenirii. tîlniri cu conducătorii de citoreşti din celelalte ţări so tură cu acest -.ultim aspect, tăţii, unităţii şi colaborării
in Rezoluţia precedentului partid şi de stat din ţările cialiste. menţionăm exemple ca rea lor, conslderind că aceasta
Congres al P.C.R., iar ulti Cauza prieteniei, solidari socialiste. Din bogatul bilanţ lizarea pe teritoriul ţării noas constituie un factor primor
mii cinci ani demonstrează tăţii şi colaborării cu toate al acestor întîlniri se deta In acelaşi timp, în cadrul tre, in cooperare cu U.R.S.S., dial pentru afirmarea presti
cu elocventţă că îndeplini ţările socialiste a avut întot şează documentele bilaterale în ti In iri lor şi convorbirilor to a unul combinat de produse giului socialismului in lume,
rea acestui mandat a fost o deauna —- şi faptele ne stau încheiate la nivelul cel mal varăşului Nicolae Ceauşescu sodice, construirea în comun pentru creşterea rolului ţări
preocupare fundamentală a mărturie — un militant ne înalt — 11 declaraţii bilate cu conducătorii celorlalte cu R.S.F. Iugoslavia a com lor socialiste in accelerarea
activităţii desfăşurate de obosit în persoana tovarăşu rale, două tratate de prie ţări socialiste un loc central plexului hidroenergetic Por schimbărilor înnoitoare din
partidul şi statul nostru pe lui Nicolae Ceauşescu, se tenie, 18 comunicate comu revine problematicii relaţiilor ţile de Fier II, începerea lu viaţa internaţională. Vom
plan internaţional. Este o cretarul general al Partidu ne —, documente ce con economice. Abordînd acest crărilor de construcţie, in face totul şl în viitor pentru
orientare de principiu, o lui Comunist Român, pre sacră principiile pe care le vast capitol al legăturilor ex cooperare cu R.P. P.ulgaria, ca relaţiile noastre cu ţările
opţiune esenţială consfinţită şedintele Republicii Socialis-. aşezăm cu fermitate la te terne ale ţării noastre, tre a întreprinderii de maşini şi socialiste să se amplifice
în însăşi carta fundamentală te România. Prodigioasa sa melia relaţiilor noastre cu buie să menţionăm că, în utilaje grele Giurgiu-Ruse,
politică şi ideologică a parti activitate se constituie intr-o intervalul c’e a trecut de la necontenit, slujind prin a-'
dului —i Programul P.C.R. A-’ ilustrare convingătoare a ca toate statele socialiste şi Congres, comerţul României definitivarea proiectului com ceasta atit Interesele popo
ceastă orientare îşi are pu racterului ferm, al hotărirli pentru a căror aplicare in cu ţările socialiste a crescut plexului hidrotehnic Turnu rului român, cit şl cele ale
ternice temeiuri obiective — partidului şl statului nostru viaţă acţionăm cu neslăbită cu peste 70 la sută, Iar la Măgurele—Nlcopole ş.a. Ac- celorlalte popoare socialiste,
este vorba de comunitatea de a contribui la întărirea consecvenţă. Este vorba de sfîrşitul actualului cincinal, ţlonînd pentru dezvoltarea pe ale socialismului, comunis
de orînduire socială, de Ideo prieteniei, colaborării şi uni principii impuse de viaţa volumul schimburilor se va scară largă a colaborării e- mului şi păcii".
logie, de ţeluri, de convln- tăţii ţărilor socialiste. Perloa- însăşi, principiile indepen- dubla faţă de cincinalul pre conomice bilaterale cu toate T. A.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se tac Ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din tn 1
2700 Deva: str. Dr, Petru Groza, nr. 35 Telefoane: 11275, 11585, 20708 întreprinderi şi instituţii. O 3
TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an). ^ 1