Page 70 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 70
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 853 # DUMINICA, 18 NOIEMBRIE 1979
- contribuţie actiuă,
Manifestări peste hotare dedicate Adunarea Generală a 0. N.U.
dinamică ia democratizarea
Congresului al Xll-lea al P. C. R. cere anularea deciziei de
In concepţiJjffpârtr&mUL fcisat JaBâţi,Opoziţia
La ambasadele ţării noastre lărîrile care vor fi luate“. deportare a primarului arab al oraşului Nablus şi interesele sale, exprima
din Beijing, Berlin, Ciudad în încheiere, revista grea nostru, pornind de la prin
de Mcxico, Washington, Lu- că subliniază că „Congre NAŢIUNILE UNITE 17 telor membre faţă de si cipiile deplinei egalităţi în rea liberă, deschisă a punc
telor de vedere, necesitatea
saka s-au desfăşurat confe sul al Xll-lea al P.C.R. va (Agerpres). — Adunarea tuaţia creată în teritoriile drepturi, respectului inde consultărilor active al
rinţe de presă în cadrul că reafirma linia fermă de Generală a O.N.U. a adop ocupate de Israel, ca ur pendenţei, suveranităţii na schimbului liber de păreri;
rora şefii misiunilor diplo pace, prietenie şi colabo tat, cu 132 de voturi pen mare a acestei decizii, ce- ţionale, neamestecului în adoptarea în cadrul reuni
matice româneşti au prezen rare cu toate ţările lumii, tru, unul împotrivă — Is rîndu-se autorităţilor is- treburile’interne, avantaju unilor multilaterale de de-j
tat realizările obţinute de îndeosebi cu ţările socialis raelul — şi o abţinere raeliene să anuleze mă lui reciproc, renunţării la cizii prin consens, asigu-i
poporul nostru sub conduce te, pe baza respectării su (Papua — Noua Guinee), sura respectivă. Tot forţă şi la ameninţarea cu rarea conducerii lucrărilor
forţa,
respectării
dreptului
rea partidului, principalele veranităţii, independenţei, proiectul de rezoluţie apro odată, rezoluţia solici fiecărui popor de a fi stă- şi a sediilor reuniunilor po
jaloane ale dezvoltării eco integrităţii teritoriale şi a bat anterior în Comitetul tă secretarului general al pîn pe bogăţiile naţionale, trivit principiului rotaţiei.*
dreptului inalienabil al fie
nomiei şi societăţii noastre, politic special, referitor la O.N.U. să prezinte Adună pe destinele proprii, de a-şi în procesul îndelungat, deo
aşa cum sînt ele conturate cărei ţări de a-şi stabili decizia de deportare a pri rii Generale cît mai curînd făuri viaţa în mod inde sebit de complex, al nego
în proiectul de Directive. Au politica în mod indepen marului arab al oraşului posibil un raport privind pendent, democratizarea cierilor, pentru elaborarea
dent“. Nablus. în document este aplicarea rezoluţiei adopta
fost organizate, de asemenea, vieţii internaţionale este şi definitivarea Actului fi
expoziţii documentare de fo Ziarul italian „II Mes- exprimată îngrijorarea sta te. chemată să determine o co nal al Conferinţei pentru
tografii. saggero“ evidenţiază prin titură radicală în conţinu securitate şi cooperare în
cipiile care stau la baza tul relaţiilor dintre state, Europa, în dezbaterile din
Sub titlul „România pe politicii externe a Româ Comunicat comun poiono-spaniol cadrul O.N.U., prin iniţia
drumul dezvoltării", ziarul niei : deplin respect al su egale în drepturi şi înda tivele şi propunerile cu pri
toriri.
Democratizarea
rela
finlandez „Kansan Uutiset“ veranităţii naţionale, egali MADRID 17 (Agerpres). menţinerea păcii şi secu ţiilor internaţionale im vire la instaurarea unei noi
publică un articol, subliniind tatea în drepturi, neames — Comunicatul comun dat rităţii în cadrul politicii de pune crearea condiţii ordini economice şi poli
progresele impresionante rea tecul în treburile interne ale publicităţii la încheierea coexistenţă paşnică, des lor participării la viaţa in tice internaţionale, Româ
lizate de ţara noastră pe altor state, subliniindu-se vizitei efectuate în Spania tindere şi colaborare. A ternaţională, pe baza de nia s-a manifestat ca un
drumul edificării noii socie concepţia preşedintelui Re de ministrul afacerilor ex fost relevată importanţa plinei egalităţi, a tuturor promotor activ al procesu
tăţi. publicii Socialiste România, terne al Poloniei, Emil pe care părţile o acordă statelor, indiferent de mă lui de democratizare a re
Nicolae Ceauşescu, potrivit laţiilor internaţionale.
Posturile de radio, de te Wojtaszek, exprimă satis Conferinţei pentru secu rimi sau de orînduire so
leviziune şi presa mexicană căreia „problemele care facţia părţilor faţă de ritate şi cooperare în Euro cială, participare plenară, Pornind de la concepţia
relevă pe larg importanţa privesc soarta tuturor po progresul obţinut în * dez pa şi reafirmată hotărîrea activă şi efectivă, ca un că democratizarea relaţii
Congresului al Xll-lea al poarelor trebuie să fie re voltarea relaţiilor bilatera guvernelor polonez şi spa drept sacru şi o datorie de lor internaţionale trebuie
P.C.R. în viaţa poporului zolvate cu participarea tu le. în cadrul schimbului de niol de a sprijini în conti onoare a fiecărui stat. Pro să cuprindă atît latura eco
turor popoarelor şi nu de opinii privind situaţia in blemele mondiale tot mai nomică, cît şi cea politicţăf
român, evidenţiind semnifi o singură ţară sau un grup nuare toate eforturile în complexe nu îşi pot găsi o România acţionează con
caţia majoră a celor trei do pe ţări“. ternaţională — informează direcţia realizării dezarmă rezolvare justă şi echita stant pentru eliminarea ve
agenţia PAP — s-a arătat
cumente de bază, a Directi Cotidianul „Mardom“, or că sarcina primordială a rii generale sub un con bilă decît numai cu partici chilor relaţii de inechitate,'
velor, programului de cerce ganul Partidului Tudeh, celor două ţări constă în trol internaţional eficient. parea, în condiţii de egali de asuprire şi dominaţie, a
tări şi programului energe din Iran, publică sub titlul tate, a tuturor statelor, în- politicii colonialiste şi néo
tic pentru intrarea României trucît toate naţiunile sînt colonialiste, pentru înlătu
„Marile succese ale unei • într-o cuvîntare radio
într-o etapă superioară a orînduiri sociale juste“, un difuzată, preşedintele Re vital interesate în asigura rarea oricăror practici care
progresului economic şi social. rea păcii şi dezvoltarea co se opun dezvoltării libere
amplu articol în care no publicii Seychelles, Albert laborării, au dreptul şi a popoarelor, potrivit vo«
„Congresul al Xll-lea al minalizează proiectele de Rene, a anunţat că forţele poartă, fiecare în parte,
P.C.R. — scrie revista grea documente care urmează să de securitate au dejucat un răspunderea pentru realiza inţei şi aspiraţiilor proprii)
că „Politica Themata“ — 0 La Roma s-au înche complot pus la cale de ele pentru exercitarea de că
fie dezbătute la congres şi rea. acestor deziderate. în tre fiecare naţiune a drep
capătă nu numai pentru prezintă cifre comparative iat lucrările Plenarei Co mente reacţionare autohto lumina experienţei istorice tului sacru de a dispune
români, dar şi pentru cea mitetului Central al Parti ne, cu concursul mercenarilor pentru soluţionarea proble de propriile sale bogăţii,
care demonstrează elocvent
laltă lume, şi în special dezvoltarea multilaterală a dului Comunist Italian în străini — transmit agenţii melor vieţii internaţionale pentru realizarea unor noi
pentru popoarele balcanice, cadrul cărora au avut loc le Reuter şi Associated intr-un spirit nou democra raporturi economice' între
României în cei 35 de ani dezbateri pe marginea ra Press. Forţele de securitate
• o deosebită importanţă, care au trecut de la elibe poartelor privind „Iniţiati tic, prin luarea în conside state, bazate pe egalitate,
prin seriozitatea probleme rare. vele P.C.I. în sprijinul des au arestat 25 din cele pe rare a intereselor tuturor avantaj reciproc, pentru
ste 80 de persoane implica
lor care sînt incluse pe or tinderii internaţionale şi al te în acest complot. Pre popoarelor, identificarea u- înlăturarea decalajelor • e-
nor soluţii judicioase, via
dintre
asi
dinea de zi, ca şi prin ho- (Agerpres) dezarmării". şedintele Albert Rene a bile, paşnice, presupune şi conomice accesului ţări, tuturor
gurarea
chemat populaţia să păs reclamă dezbateri largi, în ţărilor la sursele de ener
• Cel de-al XXXVI-lea treze ordine şi să respec spiritul deplinei egalităţi, gie şi materii prime, la cu
Congres al Partidului Co te măsurile adoptate de aportul de gîndire .şi ini ceririle ştiinţei şi tehnicii
Document adoptat la încheierea colocviului munist din Marea Britanie, autorităţi. ţiativa tuturor statelor lu şi rezolvarea prin eforturi
care a avut Ioc la Londra, mii. Această cerinţă îşi are
de la Paris privind problemele păcii a reales în funcţia de pre ® Delegaţia de partid şi fundamentarea în caracte comune a problemelor eco
nomice majore, în vederea
şedinte al partidului pe de stat a Republicii De ristica amplelor transfor progresului mai rapid al
PARIS 17 (Agerpres). — neliniştea nu numai faţă Mick McGahey, iar în cea mocrate Germane, condusă mări internaţionale, de or ţărilor în curs de dezvolta
Participanţii la colocviul de această „aberantă acu de secretar general, pe de Erich Honecker, secretar din social şi naţional, a re. Prezenţa activă şi di
general al C.C. al P.S.U.G.,
privind problemele păcii, mulare de arme pe care o Gordon McLennan. mutaţiilor profunde petre namică a României, ţară
organizat la Paris sub egi reprezintă în prezent cele preşedintele Consiliului de cute în raportul mondial
da U.N.E.S.C.O., au adop trei tone de TNT pe fieca • Preşedintele Indone Stat, şi-a încheiat, sîmbătă, de forţe, care relevă afir socialistă în curs de dez
tat vineri seara, la înche re locuitor al planetei, dar ziei, generalul Suharto, şi-a vizita oficială de prietenie voltare, ca membru cu
ierea acestei reuniuni, un şi faţă de falimentul eco încheiat vineri vizita ofi în R.D.P. Yemen, plecînd marea tot mai puternică a drepturi depline în cadrul
document în care se expri nomic pe care această ri cială întreprinsă în Marea spre patrie, informează a- voinţei şi hotărârii popoa „Grupului celor 77“, legă
turile sale ample cu toate
mă îngrijorarea în legătu sipă absurdă riscă să îl an Britanie. Şeful statului in genţia ADN. Cu prilejul vi relor de a pune capăt pen statele în curs de dezvol
ră cu faptul că „situaţia treneze după sine“, relevă zitei, au fost semnate „Tra tru totdeauna politicii im tare, cu ţările nealiniate,
internaţională continuă să documentul adoptat. donezian a avut convorbiri tatul de prietenie şi cola perialiste de dominaţie şi
se agraveze ca urmare a „Nivelul inflaţiei este în cu primul ministru britanic, borare dintre R.D. Germa asuprire, de forţă şi dictat, sublinierea necontenită a
uriaşelor cheltuieli pentru legătură directă cu costul Margaret Thatcher, şi cu nă şi R.D.P. Yemen", un de a se dezvolta libere, de însemnătăţii pe care o re
înarmare, care reprezintă armamentelor, care atinge alţi membri ai cabinetului acord de cooperare econo plin stăpîne pe soarta şi prezintă acţiunile lor uni
în prezent echivalentul în prezent un milion de de la Londra, în special în mică şi tehnico-ştiinţifică bogăţiile lor naţionale, de tare, iniţiativele şi propu
produsului naţional brut a dolari pe minut“, se ara probleme ce privesc rela pe perioada pînă în 1985, nerile multiple ale Româ
75 de ţări din lume. Par tă, de asemenea, în docu ţiile dintre cele două ţări. precum şi alte documente. a promova o politică nouă, niei în organismele inter
ticipanţii şi-au exprimat ment. de egalitate şi respect în naţionale economice a«
tre naţiuni, de colaborare contribuit la stimularea
multilaterala, intr-un cli procesului democratizării
(Urmare din pag. I) APARTAMENTE PENTRU înregistrat şi sectoarele I Tost realizată o producţie mat de încredere şi solida relaţiilor interstatale, la
OAMENII MUNCII şi II. suplimentară de 320 milioa ritate. Numai pe această sporirea rolului şi răspun
ne lei, urmînd ca la finele cale se poate realiza solu derii ţărilor în curs d<»
în acelaşi timp, ,1a I.V. Constructorii de locuinţe MASĂ LEMNOASA anului viitor să ajungă la ţionarea politică, paşnică, dezvoltare şi nealiniate, a
Călan media zilnică a de de la T.C. Deva raportea ÎN PLUS 400 milioane lei. fiecărui stat în parte, în
păşirilor de plan din ulti ză predarea, în ultima vre Muncitorii forestieri de a oricăror probleme între viaţa internaţională.
ma săptămînă a fost de 95 me, a 356 dc apartamente, MĂRFURI VÎNDUTE state, prin tratative între
tone fontă, 20 tone produ cu care ridică numărul a- la Runcu Mare, din cadrul PESTE PLAN cei interesaţi şi egali în Pornind de la răspunde
se cărbunoase, în timp ce drepturi. rea istorică faţă de viito
planul săptămînii record la Unităţile dc desfacere a In această viziune, Româ rul umanităţii, România
maşini şi utilaje pentru in mărfurilor alimentare din nia a adus contribuţii sub acţionează- pentru întărirea
dustria metalurgică a fost judeţ şi-au depăşit planul stanţiale, a avut iniţiative colaborării tuturor forţelor
depăşit cu circa 18 tone. la zi cu 3,3 milioane lei, ¡ constante, a întreprins ac progresiste revoluţionare în
iar comerţul cu produse ţiuni efective, pentru con lupta pentru democratiza
îndeplinirea turarea unor soluţii concre rea relaţiilor internaţiona
PLANULUI ANUAL - 1 Afj Tj nealimentare înregistrează
«* ţi :AT OMAixîU un volum suplimentar dc te, în amplul proces de de le, pentru o nouă ordine
Colectivul I.P.E.G. Deva \ f *2T r, Ti—1 /âT desfacere de 17,2 milioane mocratizare a relaţiilor in economică şi politică inter
a îndeplinit cu 15 zile mai • j ^ [u j - i J \\ fi fej 1 Kj h] lei. ternaţionale. Pentru a asi naţională. Documentele
•j »i i (4\ •:*; ^ x _
devreme planul anual la ţ i b gura statelor cadrul cel partidului şi statului nos
lucrările de foraj geologic. PORUMB mai propice în care să-şi tru, expunerile şi cuvîntă-
Cele mai bune realizări le LA FONDUL DE STAT facă auzit glasul, România rile tovarăşului Nicolae
au secţiile de la Teliuc, partamentelor predate de I.F.E.T. Deva, au realizat Ceauşescu însumează ferm
Veţcl, Brad. De Ia începu la începutul anului la 2 324. suplimentar în ultima vre Faţă de cantităţile stabi a acţionat constant în ve hotărîrea de a acţiona în
tul anului, sondorii au de me o cantitate dc masă lcm~ lite prin balanţe, coopera derea perfecţionării orga continuare pe această linie,
păşit . vitezele de avansare 1000 TONE MINEREU noasă dc 800 mc. torii din Rapoltu Mare au nismelor internaţionale, sta pentru ca, prin eforturile
cu peste 5 la sută şi au ob DE FIER NOUA LUNI AVANS predat în plus, în acest an bilind obiective fundamen
ţinut economii de 5 mi 35 tone porumb boabe, iar tal democratice pentru a se comune ale tuturor state
lioane lei. Pînă la sfârşitul în săptămînă record în Colectivele din cadrul cei din Lăpuşnic mai mult asigura participarea fiecă lor, ale tuturor forţelor
anului, ei vor realiza supli producţie, organizată la G.I.G.G.L. Deva raportea dc 50 dc tone. Cu rezul rei ţări, pe baza egalităţii progresiste, să se asigure
mentar 500 ml foraje şi vor E.M. Ghelari, sectorul III ză un avans de nouă luni tate bune la livrări s-au suverane, la soluţionarea înfăptuirea aspiraţiilor de
fi obţinute economii la cos a extras suplimentar peste în îndeplinirea planului cin înscris, dc asemenea, C.A.P. problemelor majore şi, în libertate, pace şi progres
turile de producţie de încă 1000 tone dc minereu de cinal. în perioada care a Mărtineşti, Beriu, Bobîlna general, la viaţa interna ale tuturor popoarelor.
un milion lei. fier. Succese similare au trecut din cincinal, aici a şi altele. ţională, dreptul suveran al
fiecărei ţări de a se repre- PAUL DIACONU
m
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se lac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari 3în €©
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Telefoane: 11275, 11585, 20708 întreprinderi şi instituţii. O
TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).