Page 75 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 75
Proletar! din toate ţările, uniţi-vâî f
—---------------------------------------------------- ---------- - i ANUL XXXI
MIERCURI,
21 NOIEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Intr-o vibrant entuziasm, RAPORTUL PREZENTAT DE TOVARĂŞUL
N1COLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL AL
de angajare revoluţionară, la Bucureşti continuă XII-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
însuflefitor tata al
Lucrările Congresului al Xll-lea minunatului prezent socialist,
al Partidului Comunist Român luminos şi măreţ program
Marţi, 20 noiembrie, au partidului, tovarăşul Nicolae legat al organizaţiei jude t o v a r ă ş i i NICOLAE al viitorului nostru ccmunis
continuat, în Sala Palatu Ceauşescu, de a cărui viaţă ţene de partid Galaţi, Ale CEAUŞESCU, Haralambie
lui Republicii, lucrările ce şi activitate revoluţionară xandrina Găinuşe, delegat Alexa, Dumitru C. Alexe,
lui de-al Xll-lea Congres este indisolubil legat tot ce al organizaţiei judeţene de Iosif Banc, Vasile Bărbu- Milioanele de comunişti, încredere magistralul docu
al Partidului Comunist Ro se înfăptuieşte în România partid Bacău, Gheorghe Di leţ, Ioan Benko, Dumitra toţi cetăţenii României au ment al partidului nostru, de
mân, eveniment de seamă socialistă, spre binele şi fe nu, delegat al organizaţiei Bîrsan, Mihail Blag, Emil urmărit cu legitim interes şi o măreţie impresionantă, ca
în viaţa partidului şi a ţă ricirea cetăţenilor ei. Se judeţene de partid Prahova. Bobu, Marla Bradea, Vasi neasemuită încărcătură de re caracterizează puternica
rii, trăit cu însufleţire, cu scandează cu înflăcărare Tovarăşul Dumitru Popa le Cădar, Elena Ceauşescu, mîndrie patriotică documen personalitate a secretarului
deplină satisfacţie şi apro „Ceauşescu — P. C. R.“, a prezentat Raportul Co Marius Cojocaru, Ion Co- tul de căpetenie care a des general al partidului — stră
bare, cu înaltă conştiinţă şl „Ceauşescu reales la al XII- misiei de Validare. man, Constantin Dăscăles- chis lucrările Congresului al lucit model de gîndire crea
răspundere partinică de toţi lea Congres“! Congresul a aprobat Ra cu, Tudor Done, Gheorghe Xll-lea al partidului, care a toare, revoluţionară, de înal
fiii patriei. La lucrări sînt prezente portul Comisiei de Vali Dumitrache, Sabin Faur, întrunit unanima apreciere de tă grijă pentru destinele na
Eva Feder, Marţian Fuciu,
invitate
La reluarea lucrărilor, delegaţiile străine Congresul dare. Dumitru Fuiorea, Gheorghe cel mai reprezentativ şi cel ţiunii noastre, de analiză lu
la
participe
să
delegaţii şi invitaţii salută în continuare, au luat cu Găvruş, Suzana Gâdea, Ion mai democratic forum al po cidă şi propuneri construc
cu vii şi îndelungi aplauze partidului nostru. vîntul tovarăşii Fira Matei, Geană, Mihai Gere, Vale- porului nostru. tive pentru soluţionarea pro
Prima parte a şedinţei de
sosirea în sală a tovarăşu delegat al organizaţiei ju rian Ghineţ, Maria Ghiţu- Raportul Comitetului Cen blemelor cardinale ale lumii
lui Nicolae Ceauşescu, a dimineaţă este condusă de deţene de partid Olt, Ioana lică, Mihai Grigorescu, Eli- tral cu privire la activitatea contemporane in spiritul
tovarăşul Ilie Verdeţ.
celorlalţi tovarăşi din pre Tovarăşul Vasile Vîlcu a Coşeru, delegat al organi saveta Jicărean, Elisabeta Partidului Comunist Român păcii, securităţii şi respectu
zidiul Congresului. Asistăm zaţiei municipale de partid dintre Congresul al Xl-lea şi lui între popoare, pentru
prezentat Raportul Comisiei Kovacs, Sofia Magdalena, făurirea unei lumi mai bune
din nou la momente de vi Centrale de Revizie. Bucureşti, Miu faobrescu, Pentru Mihalache, Gheor Congresul al Xll-lea şi sarci şi mai drepte pe planeta
brant entuziasm. Partici Au început, apoi, dezba delegat al organizaţiei jude ghe Nilca, Ioan Morar, Gri- nile de viitor ale partidului, noastră.
panţii aclamă cu putere terile în plen asupra pro ţene de partid Dolj. gore Munteanu, Ana Mure- prezentat de tovarăşul Nicolae
pentru gloriosul nostru blemelor înscrise pe ordi După pauză, şedinţa a şan, Marin Nedea, Paul Ceauşescu se constituie in Inimile şi cugetele milioa
-partid comunist, forţa po nea de zi. Au luat cuvîntul fost condusă de tovarăşa Niculescu, Gheorghe Pană, tr-un monumental expozeu al nelor de compatrioţi sînt în
litică conducătoare a socie tovarăşii Gheo-riie Pană, Alexandrina Găinuşe. Vasile Pană, Anicuţa Pan- realizărilor măreţe obţinute cărcate de cele mai alese
simţăminte faţă de. succesele
tăţii, călăuzitorul încercat delegat al organizaţiei mu Congresul a ales, în una ciu, Florea Pîrlogea, Dumi de poporul nostru în prima remarcabile obţinute în pe
al poporului pe calea lumi nicipale de partid Bucu nimitate, Comisia pentru tru Popescu, Ion Popescu etapă de înfăptuire a Pro rioada ce a trecut de la
noasă a socialismului şi co reşti, Ion Avram, dele pregătirea propunerilor de Puţuri, Vasile Potop, Carol gramului partidului şi al mi Congresul al Xl-lea. Sînt
munismului, inima şi con gat al organizaţiei muni candidaţi în vederea alege Santa, Ion Sîrbu, Aneta nunatelor perspective ale vii
ştiinţa vie a naţiunii, pen cipale de partid Bucu rii organelor superioare ale torului comunist. Ţara întrea
tru secretarul general al reşti, Corneliu Velincov, de partidului, alcătuită din (Continuare in pag. a 2-a) gă <3 ascultat cu profundă (Continuare în pag. a 4-a)
Riuri de simţire
La ceasul marelui destin eroic,
oameni ce limba şi pămîntul îşi iubesc,
din fiecare zi fac pas istoric
spre zări ce din străbuni le zămislesc.
Cununa impletită-n hărnicie,
strălucitoare peste anii de lumină,
curcubeu român, imn şi poezie,
Partidului, biruitorului, o-nchină,
Cînteeul şi faptele de muncitori
răscolitoare ode-n riuri de simţire,
garoafe roşii, în ani fremătători,
ţării le-aducem, ofrandă şi cinstire.
Iar OMULUI, ce-i mai presus şi mai stimat,
gînd bun al patriei la marele Congres.
Noi toţi, votînd, păduri de mîini am ridicat :
EL, în fruntea ţării, să fie reales !
GHEORGHE PAVEL
in pauza de masă, un grup do muncitori de Ia I.M.C. Deva, secţia Fremo, Iau cunoştinţa de conţinu.ui ¡laponu
lui prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în faţa Congresului. Foto: VIRGIL ONOIU
INDUSTRIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA perseverentă angajare pa gajîndu-se în faţa ma realiza pînă la finele a- tivele I.M. Petrila, cu
A ÎNDEPLINIT PLANUL PE PATRU ANI AI calea progresului, oa relui forum comunist să nului 1979 o producţie de 884 tone de cărbune în
CINCINALULUI menii muncii din munici obţină noi şi importante aproape 1,5 miliarde lei plus, I.M. Vulcan, cu
piu au realizat de la succese în producţie, oa peste prevederile de plan peste 300 tone, I.M. Lo-
Lucrările Congresului în acest cadru de e- începutul cincinalului şi menii muncii din muni- ale primilor patru ani nea, cu aproape 300 tone,
al Xll-lea al partidului fervescenţă creatoare, în pînă în prezent, peste cipiul Hunedoara vor ai cincinalului. precum şi cele de la mi
sînt marcate în C.S. Hu nele Aninoasa, Lupeni' şi
nedoara, în minele din Uricani. La nivelul sec
munţii Poiana Ruscăi, toarelor, s-au evidenţiat
pe şantierele de construc BOGAT OMAGIU MUNCITORESC colectivele sectoarelor IV,
ţii, în toate unităţile e- II şi III de !a Petrila,
conomice din această III, IV şi I de la Lonea,
parte a judeţului de rit VI, IV, II şi I de la Lu-
muri înalte ale procesu trecerea socialistă a atins sarcinile de plan la zi, CEA MAI MARE PRODUCŢIE ZILNICĂ DE peni, I şi II de la Uri
lui de producţie, care noi cote ale hărniciei şi 83 500 tone cocs, 311 000 CĂRBUNE cani. Este semnificativ
exprimă în esenţă pre entuziasmului muncito tone fontă, 188 000 tone faptul că în această zi
zenţa cu cugetul şi cu resc, cinstind măreţul e- oţel, 184 000 tone lami Tovarăşul Miron Re- mare producţie de căr întreaga activitate de
fapta a comuniştilor, a veniment istoric pe care-1 nate finite, 700 000 tone bedea, secretarul comi bune cocsificabil şi e- producţie s-a desfăşurat
tuturor oamenilor mun trăim cu un prestigios dolomită, multe alte tetului de partid al Com nergetic obţinută în în condiţii de deplină se
cii hunedoreni la lucră succes : colectivele de produse. Semnificativ e- binatului minier Valea cursul acestui an : 32144 curitate a muncii.
rile forumului suprem muncă din industria mu ste că depăşirile canti Jiului, ne-a comunicat tone. Considerăm — a spus
comunist din Capitala nicipiului Hunedoara, în tative au fost însoţite şi prin telefon că în ziua Şase din cele 10 unităţi în încheiere secretarul
patriei, adeziunea lor frunte cu cei peste 16 000 de realizări de ordin cali deschiderii celui de-al au încheiat prima zi de comitetului de partid —
plenară la înfăptuirea de comunişti, au raportat tativ la fel de valoroase, Xll-lea Congres al parti lucru a săptămînii, ziua că aceste reprezentative
viitorului luminos, ma ieri îndeplinirea sarcini în care s-au afirmat cu dului colectivele de oa inaugurării marelui fo succese muncitoreşti, pe
gistral prefigurat în Ra lor de plan pe primii deosebire siderurgiştii; meni ai muncii din uni rum al comuniştilor, al care ne vom strădui să
portul prezentat de se patru ani al cincinalului ei au asimilat în această tăţile miniere ale acestui întregului popor, cu im le ridicăm la cote tot
cretarul general al parti şi angajamentele asumate perioadă 20 noi mărci de important bazin al pa portante şi semnificative mai înalte, constituie cel
dului, tovarăşul Nicolae pentru această perioadă. .oţeluri şi zece tipodimen- triei au muncit cu totală depăşiri de plan. în
Ceauşescu. Printr-o pilduitoare şl siuni de laminate. An- dăruire, rcalizînd cea mai frunte se situează colec (Continuare în pag. a 4-a)
