Page 77 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 77
i ® MIERCURI, 21 NOIEMBRIE 1979 Pag. 3
CU GlNDUL SI CÛ INIMA LA MASELE FORUM COMUNIST
Oamenii muncii hunedoreni dan o înaltă apreciere şi MUNCĂ PATRIOTICĂ
Peste două sule de cetăţeni
din Orăştie, apaijinînd cir
deplină aprobare Raportului prezentat de secretarul cumscripţiei nr. 15 (străzile
ii, „Horea", „Cloşca" şi „Cri-
şan" au participat la îndi
general al partidului la cel de al XlI-lea Congres guirea pîrîului Beriu. Au
fost taluzate malurile pe o
suprafaţă de 2 400 mp, s-au
delegata noastră la marele tantă în dezvoltarea mul ACOPERIREA IN realizat blocaje de bolovani
A doua zi a lucrărilor Congresului al XlI-lea al Parti forum comunist. Sînt con tilaterală a societăţii noas pe o distantă de 400 ml. In
île de dului Comunist Român. In aceste momente emoţionante, vinsă că cel de al XlI-lea tre socialiste ! FAPTE A ADEZIUNI! această acţiune de muncă
mii de oameni ai muncii de pe întreg teritoriul judeţului Congres al partidului nos MARIA BOKOS patriotică s-au evidenţiat
d al se aflau din nou la locurile lor de muncă, în schimburi de tru deschide României un mvincitoare deputatul Virgil Pîrvu,
e Pe onoare, în abataje, în faţa vetrelor calde ale agregatelor NOASTRE membrii comitetului de ce
lai a- siderurgice, pe schele fi parchete forestiere, la pupitre de nou drum de lumină, fun la întreprinderea „Vidra" tăţeni Liviu Oniga, Romu-
Orăştie
*ii ale comandă, în laboratoare, şcoli, de veghe în efort susţinut damentează o etapă impor- împreună cu ortacii din lus Grecii, loan Petica, Do
enilor pentru îndeplinirea sarcinilor. Alţii, în clipe de răgaz au CEA MAI CONVINGĂTOARE APROBARE brigada mea am primit cu tei Balaş şi mulţi alţi har
lectiv, urmărit desfăşurarea lucrărilor Congresului în fata apara deosebită satisfacţie Raportul nici cetăţeni.
unea- telor de radio şi de televiziune. SIMT FAPTELE NOASTRE DE MUNCĂ prezentat de tovarăşul Nicolae Un grup de muncitori de
?i sti- Şi în cursul zilei de ieri, reporterii ziarului nostru s-au punerea în viaţă a politicii Ceauşescu, secretarul gene la întreprinderea mecanică
icolae aflat în mai multe colective de muncă, înregistrînd şi trans Ţăranii cooperatori, meca agrare a partidului nostru se ral al partidului, la înalta Orăştie a lucrat la intro
onoa- miţând o bogată gamă de preocupări consacrate marelui nizatorii şi ceilalţi locuitori regăsesc în grija ce o acor tribună a Congresului al ducerea conductei dc apă
1 mai forum revoluţionar, înfăptuirii sarcinilor ce le revin din ai satelor comunei Pui au dăm gospodăririi judicioase XlI-lea. Prin bogăţia de potabilă pe străzile „Cloş
ii ro- documentele Congresului al Xl-lea şi Conferinţei Natio luat cunoştinţă cu mult inte a pămîntului şi ridicării sec idei, prin ampla perspectivă ca" şi „Viilor".
res de conţinutul Raportului
ie de nale ale partidului pentru propăşirea şi binele patriei noas prezentat de tovarăşul Nicolae torului zootehnic în structura pe care o deschide, Raportul
rtidu- tre socialiste. Ceauşescu la al XlI-lea Con producţiei şi a veniturilor rea constituie o mărturie vie, un CONCURS 1
Redăm în ziarul de azi unele din faptele de mun gres al partidului. Pe lingă lizate din agricultură. în document de importanţă vi
menii că, din sentimentele comunicate de zecile şi sulele de oa bilanţul strălucit al rezulta scopul obţinerii unor recolte tală pentru viitorul României La Casa de cultură a sindi
iderea meni ai muncii. telor dobîndite în dezvolta sporite la hectar în anul vii calelor din Călan a avut loc
.1 ru- rea cconomico-socială a pa tor, concomitent eu efectua socialiste, pentru înaintarea în cadrul „Joii tineretului“
îd cu triei, am reţinut imaginea tot rea arăturilor de toamnă am poporului nostru pe noi culmi un concurs gen „Cine ştie,
cortul ŢĂRI! - CĂRBUNE CÏT MAI MULT mai înfloritoare a ţării şi a aplicat 30 de tone superfosfat de progres şi civilizaţie. cîşligă", fie terna „Cunoaş
vieţii oamenilor muncii care pe suprafeţele destinate însă- Sîntem conştienţi că mine terea şi aprofundarea Pro
împreună cu ortacii mei cinile mari care ne revin, sînt jalonate cu clarviziune mînţărilor de primăvară, iar rilor din Lupeni le revine iectului de Directive ale
o- am ascultat cu mult inte .brigada mea îşi va inten de obiectivele ce vor fi în alte 30 de ha repartizate înalta îndatorire patriotică Congresului al XlI-lea al
de res magistralul Raport pre sifica eforturile pentru ca făptuite în cincinalul viitor pentru cultura cartofilor au de a contribui din plin la P.C.R., privind dezvoltarea
i su- zentat de tovarăşul Nicolae în aceste zile de producţii şi în perspectivă. Exprimîn- fost fertilizate cu îngrăşămin dezvoltarea accelerată a eco cconomico-socială în cinci
nare- Ceauşescu la Congresul al record să dea peste sarci du-ne totala adeziune faţă de te organice. Demne de amin nomiei noastre naţionale, de nalul 19S1—19S5 şi în per
XlI-lea al P.C.R., raport nile de plan pînă la închi prevederile Raportului, noi, tit sînt şi rezultatele înregis a realiza sarcina de onoare, spectivă pînă în anul 1990".‘
irimit care oglindeşte în mod derea lucrărilor istoricului cooperatorii din Pui, sîntem trate în sectorul zootehnie, pe care ne-a trasat-o secre După concurs a urmat fi
?i sa- strălucit marile realizări Congres 400 tone cărbune. hotărîţi să . asigurăm valori ferma avînd depăşite simţitor tarul general al partidului cu scară cultural-dislractivă.
tova- obţinute de întregul nostru Aceasta este angajarea ficarea superioară a întregu efectivele planificate pe acest prilejul vizitei de lucru efec Au participat cinci e-
u, cel popor în acest cincinal. noastră faţă de partid, pen lui potenţial productiv al lo an. Cu 42 de zile mai devre tuate în vara acestui an în chipaje: trei din cadrul
iu al îmi exprim totala apro tru înţeleaptă politică in calităţii, să realizăm în mod me am îndeplinit şi sarcinile Valea Jiului, de a da ţării Liceului industrial metalur
litant bare faţă de Raportul ternă şi externă, pentru ireproşabil sarcinile ce ne re de livrare a producţiei de gic şi două dc la „Victo
omu- prezentat şi asigurăm con condiţiile de muncă şi via vin privind dezvoltarea eco- lapte pe anul 1979. Coope şi metalurgiei româneşti cît ria" Călan. Pe primele trei
uptă- ducerea partidului că ţă tot mai bune de care ne nomico-sociâlă a comunei, ratorii Ileana Stăncoi, Eva mai mult cărbune ‘cocsificabil. locuri s-au clasat : echipa-
zauza noi, minerii de la Ţebea, bucurăm. precum şi sporirea contribu ■Gherman, Lucfeţia Vlaicu şi Aprobînd din tot sufletul
ospe- vom munci cu mai mult ţiei cooperativei agricole şi alţii depun eforturi pentru a ideile expuse în Raport, ce
turov spor pentru a da ţării cit GHEORGHE ANGHEUNA a gospodăriilor populaţiei la livra suplimentar cît mai mul lelalte documente ce vor fi
es ca rnai mult cărbune. miner şef cîe brigadă constituirea fondului centra te produse agroalimentare. dezbătute în marele forum Manifesfări
ngre- Luînd cunoştinţă de sar la i.M. Tebea lizat al statului. FRANCISC VLĂDCANE al comuniştilor, noi, minerii
•tidu- Preocupările pentru trans preşedintele C.A.P. Pui din brigada care munceşte în politice,
FIECARE CEIĂîEAN - PĂRTAŞ LA unul din cele mai moderne
î şi VIATA POLITICĂ A TĂRII SÎNTEM DATOR! SĂ MUNCIM MAI BINE abataje ale Lupcniului, asigu
)ri ai Acum, după ce l-am ascul Pentru a traduce în fapt acest răm Congresul, conducerea patriotice,
arată „Socialismul se constru Frontului Unităţ'i Socialis tat cu viu interes pe tovară deziderat, împreună cu cole de partid, pe dumneavoastră
ii ca- ieşte cu poporul şi pentru te. Am reţinut necesitatea şul Nicolae Ceauşescu, pre- gii de muncă am trecut la personal tovarăşe Nicolae
Gru- popor“ — sînt cuvinte mă transpunerii în viaţă a ho- zentînd Raportul la deschide confecţionarea unei platforme Ceauşescu, că vom munci şi educative,
oşani reţe rostite de secretarul tărîrii plenarei Consiliului rea Congresului al XlI-lea de centrat vcrolc pentru va în continuare cu toată răs
itr o- Naţional al Frontului Uni al partidului, ne dăm şi mai goanele cisternă şi a unei ma punderea şi dăruirea pentru culturaie
satis* general al partidului, to tăţii Socialiste, care şi-a bine seama de măreţele sar şini de debitat profile cu exploatarea cu eficienţă ma
izcy varăşul Nicolae Ceauşescu, însuşit şi a aprobat întru cini, de minunatele obiective disc abraziv. Aceste realizări ximă a utilajelor cu care
entî- în magistralul raport pre totul propunerile tovarăşu ce stau în faţa noastră, a tu ale colectivului de la „meta-
1 in zentat marelui forum al lui Nicolae Ceauşescu cu turor oamenilor de pe întreg lo-energetic“ vin să sporeas sîntem dotaţi, pentru creşte jul dc la CEL-l, 1. V. Că
ii tor, comuniştilor, cuvinte ce ni privire la creşterea rolu cuprinsul patriei, în absolut că seria succeselor obţinute rea continuă a producţiei de lan (loan Avram, Du
izării s-au întipărit în minte şi lui Frontului Unităţii So toate domeniile de activitate. de oamenii muncii de la cărbune. mitru Paşalică, Petru Băr
zile inimă tuturor celor ce am cialiste în întreaga viaţă Tocmai de aceea, la locul I.M.M.R. Simeria şi să con Ne angajăm cu acest pri bii) ; cel de la Liceul
toare vizionat sau audiat luni social-politică a ţării, cu nostru de muncă ne străduim tribuie la îndeplinirea anga lej să adăugăm pînă la sfîr- metalurgic (Valorica Stan-
ase- lucrările primei zile a prinderea tot mai largă a să aducem noi soluţii tehni jamentului luat de colectivul şitul anului încă 4 000 tone ciu, Angela Petruţiu,
nilor Congresului al XlI-lea al maselor de cetăţeni, a în ce, noi raţionalizări în pro nostru în vederea depăşirii de cărbune celor 18 000 tone Carmen Dumitrache) şi e-
ildu- partidului. tregului popor la viaţa po cesul de producţie în vederea planului pe anul 1980 cu extrase suplimentar pînă a- chipajul dc la secţia meca
opu- Cuvintele citate la în litică a ţării, la transpune realizării unor piese şi utila peste un milion de lei la pro cum. nică, (loan Jitia, Vaier Băr-
istră, ceput exprimă o necesita rea în viaţă a hotărîrilor je care să contribuie la creş ducţia netă. boni, Alexandru Sfinţeau). 1
:olae te obiectivă a perioadei ac partidului şi statului nos terea productivităţii muncii, MIHAI CR1ŞAN IOAN KACSO
os al tuale, sînt o expresie e- tru. obţinerea unor importante e- strungar specialist, miner şef de brigadă SPECTACOL OMAGIAL
îs în locventă a adîncirii conti FLOARE SAV conomii valutare, cît şi la re atelierul mecano-energetic, sectorul VI,
îcre- nue a democraţiei noastre secretar al Comitetului ducerea eforturilor fizice. I.M.M.R. Simeria I.M. Lupeni în satul Sălaşu de
ui. Sus a avut loc un am
socialiste, în care sens se comunal de partid Cîrjiţi, plu spectacol omagial dedi
latul impune şi creşterea rolului primarul comunei cat Congresului al XlI-lea
, ex- al partidului, intitulat „Imn
?astă BILANŢ DE ISTORICE SUCCESE partidului, omagiu condu
ceea cătorului". la care şi-au a-
)ine- Am ascultat cu multă a- tria noastră şi în acelaşi dus contribuţia formalii ar
asi- tenţie Raportul prezentat timp fundamentează hotă
ova- la Congresul al XlI-lea de rârea fiecăruia dintre noi tistice din satele aparţină
toare comunei. Celor pre
că către tovarăşul Nicolae de a munci cu şi mai mul zenţi le-a fost prezentată în
l, cu Ceauşescu, secretarul gene- . tă însufleţire pentru a tra deschiderea spectacolului
eivi- ral al partidului. Raportul duce în viaţă prevederile expunerea „Congresul al
oas- constituie o amplă şi apro din documentele Congre Xll-lea în dezbatere publi
rile- fundată analiză a perioa sului al XlI-lea. Această că“. (Aneta Marica — co
mu- dei trecute de la Congre hotărîre izvorăşte din con respondentă).
pre- sul al Xl-lea al Partidului ştiinţa faptului că — aşa
hni- Comunist Român, perioadă cum se subliniază în Ra „SĂPTÂMiNA CALITĂŢII"
lias- în care poporul nostru, port — tot ceea ce înfăp
ale condus cu înţelepciune şi tuim în România este în Istoricul eveniment poli
iere. clarviziune de partid, a chinat omului, este pus în tic din viafa ţării a anga
înregistrat succese istorice slujba înfloririi României jat la o muncă dc calitate
în toate domeniile de ac socialiste. şi pionierii dc la Şcoala
ti- tivitate. Sînt succese care EUGENIA FLOREA generală nr. 2 din Simeria.
\e- umplu de mîndrie inimile şefă de echipă Ei au declarat perioada.
oamenilor muncii din pa- la I.P.I.L.F. Haţeg 19—25 noiembrie „Săptă-
n- mina calităţii la muncă, în
la UN NOU DRUM DE LUMINĂ văţătură, disciplină şi ac
şi i'-Ulipa'de oţelari condusă de Gh'eorghe Păsăreanu, de la O.E. nr. 2, din cadrul C.S. tivitate tehnico-prod ud icră",
E- Sărbătorită prin muncă pe cei patru ani ai actua Hunedoara, obţine in aceste zile constante depăşiri de plan la producţia de oţel. timp în care vor depăşi şi
în fotografie mai sînt prezenţi maistrul Mircea Popovici (al doilea din dreapta) si ma-
[e, avîntată şi creatoare, ziua lului cincinal cu patru luni şinista Gabriela Gerunche — evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Foto: VIRGIL ONOIU angajamentul de muncă pa
'ei deschiderii celui de al XII- şi cinci zile mai devreme triotică pc acest an cu 10
l )d Iea Congres al Partidului şi la acest succes am con la sută.
w- Comunist Român a repre tribuit şi noi. Ţin să pre în ziua istorică a deschi mare (2), conduse de edu părinfi, micuţii şi mai mă La aceeaşi şcoală a avut
i- zentat un moment deose cizez că ne-am străduit nu derii lucrărilor marelui fo catoarele Maria Popa, Cor riceii şoimi au cînlat, dan loc vernisajul expoziţiei de
e- bit în viaţa tuturor locui numai să producem mai rum al comuniştilor, la gră nelia Filip, Ileana Pârva sat şi recitat, apoi pionierii artă plastică a pionierilor,
diniţa cu program prelun
le-au prezentat un program
ui torilor oraşului nostru. mult, dar mai ales să rea git nr. 4 din Deva a fost artistic. Pentru cei 46 de sub genericul „Dc la co
Ia lizăm un indice de cali Zile de neuitat munişti învăţăm culezau[a
Colectivul secţiei în care mare sărbătoare: cu dra micuţi de la grădiniţa nr.
îmi desfăşor activitatea a tate cît mai înalt. Flecare pele, flori şi., multe emoţii, 4, ziua începerii Congresu revoluţionară". In prima zi
obţinut succese deosebite dintre noi am aşteptat des în „Generaţia celui de-al şi Minodora Munleanu. in lui partidului — sărbătoare a deschiderii lucrărilor
Congresului al XlI-lea, cei
7/ în întîmpinarea marelui e- chiderea Congresului cu XlI-lea Congres al partidu prezenta unui detaşament a întregului popor — le va mai buni pionieri din cla
lui“ au fost primiţi încă 46
rămîne pentru totdeauna în
i- veniment din viaţa ţării. mare emoţie, mai ales că de şoimi ai patriei din gru de pionieri de la şcoala ge tipărită în inimi ca un ma sele a V-a A, B şi E au
După cum ştiţi, oraşul nos şefa secţiei noastre, tova pele mijlocii (1 şi 2) şt nerală nr. 1 şi a multor re eveniment în viafa lor. rostit şi semnal Legămân
tru şi-a îndeplinit planul răşa Elena Brînduşa este tul pionierilor.