Page 101 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 101
TRĂIASCĂ CEA DE A XXXII-A ANIVERSARE
A PROCLAMĂRII REPUBLICII!
Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din adincu! inimii
PROLETARII DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VÂ !
Urări de sănătate, fericire şi viaţă
lungă pentru viitorul luminos
şi prosperitatea României socialiste
A devenit o frumoasă tra înalt al acestei dimineţi se — Congresul al Xll-lea al
diţie ca, în preajma Anului nine de decembrie răsună, partidului.
Nou, reprezentanţii copiilor potrivit obiceiurilor noastre într-o revărsare de voioşie,
şi tineretului patriei să vină de iarnă — zurgălăi, bu- fantezie şi optimism robust,
în faţa sediului Comitetului haic şi tălăngi, pocnete de încep să se deruleze cîteva
Central şi să aducă tovară bice. îmbrăcaţi în pitoreşti dintre cele mai frumoase o-
şului Nicolae Ceauşescu, se costume populare, reprezen- bfeeiuri dc iarnă, aşa cum
cretar general al Partidului tînd toate marile zone etno s-au transmis ele, nealtcratc,
Comunist Român, preşedin grafice ale ţării, în uniforme prin forţa geniului popular
tele Republicii Socialiste de şoimi şi pionieri, în salo românesc. Iată-i pe dubaşi şi
România, tovarăşei Elena pete de muncitori şi briga căiuţi, iată cerbii cu coarne
Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi dieri, în uniforme de oslaşi, rămuroase, caprele multicolo
din conducerea de partid şi tinerii vin în alai sărbăto re, iată tînjaua şi zioritul, a-
de stat, urări de sănătate, fe resc şi întreabă pe gazde, dusc de flăcăi şi fete din
ricire şi viaţă lungă. ,.Plu- după datină, dacă primesc Moldova, Muntenia şi Tran
guşorul“, această laică şi pluguşorul. silvania.
frumoasă ceremonie de iarnă, Colindătorii sînt primiţi Se dă glas sentimentelor
Anul XXXI, nr. 6 889 Duminică, 30 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani care îşi are rădăcini în pro cu multă căldură de tovară cu care tineretul, întreaga
funzimile istoriei noastre şul Nicolae Ceauşescu, dc to naţiune cinstesc evenimentele
străvechi, s-a constituit şi în varăşa Elena Ceauşescu, alţi cruciale din istoria poporului
acest an într-o expresie grăi tovarăşi din conducerea de nostru, a căror sărbătorire a-
testă adînca cinstire pc care
ZIUA REPUBLICI! toare a vitalităţii poporului partid şi dc stat. partidul nostru o acordă vie
român, a marilor sale sensi
ţii de luptă şi jertfă a ge
în versuri înaripate, se dă
bilităţi artistice, a dragostei
fără margini cu care tinere expresie dragostei şi puterni neraţiilor dc înaintaşi.
întreaga naţiune română circa 14 ori. România înfă tul ţării, alături de întreaga cei angajări faţă de idealu într-o atmosferă de dra
sărbătoreşte astăzi a XXXII-a ţişează astăzi tabloul unei naţiune, îl înconjoară pe cel rile supreme ale naţiunii ro goste şi elan revoluţionar, re
aniversare a proclamării Re societăţi strîns unite, care, cu caic conduce cu înţelepciune citatorii fac să răsune în
publicii, zi memorabilă in în clocotitoare energie şi elan şi eroism revoluţionar desti mâne, de Programul de lu Piaţa Republicii versuri izvo-
delungata şi zbuciumata is revoluţionar, asigură dezvol nele României socialiste. mină şi belşug al partidului,
torie a poporului nostru. Sur tarea în ritm înalt a tuturor faţă dc istoricele hotărîri ale
venită in etapa istorică inau- sectoarelor vieţii economice In văzduhul limpede şi forumului comuniştilor români (Continuare in pag a 4-a)
gurată de revoluţia de elibe- şi sociale.
rare socială şi naţională, an Orientările şi direcţiile sta
tifascistă şi antiimperialistă, bilite de Congresul al Xll-lea Primirea de către tovarăşul NICOLAE CEAUSESCU
proclamarea Republicii a des al partidului, pentru dezvol
chis poporului român calea tarea multilaterală a patriei a carpului diplomatic
dezvoltării sale democratice, noastre în viitorul cincinal şi
socialiste, a trecerii puterii într-o perspectivă mai largă
politice şi economice în mîna se constituie în temelia unei Preşedintele Republicii So tovarăşii 11 ie Vcrdeţ, Ştefan Mulţumind pentru felicită
poporului, care, devenind stă- ample, bogate şi eficiente ac cialiste România, tovarăşul Voitec, Gheorghe Rădulescu, rile şi urările adresate, a luat
pîn pe destinele sale, a edi tivităţi pe care o desfăşoară Nicolae Ceauşescu, a primit, Cornel Burtică, Virgil Caza- cuvîntul tovarăşul Nicolae
ficat socialismul într-o peri organizaţiile de partid, toate sîmbătă, 29 decembrie, pc cu, Gheorghe Oprea, Ştefan Ceauşescu.
oadă relativ scurtă şi făureş colectivele de muncă din ju şefii misiunilor diplomatice, Andrei. Nicolae Giosan, Au Cuvîntarea rostită de .şeful
te societatea socialistă multi deţul nostru. Cerinţele şi înal pe reprezentanţii unor orga rel Duma, ministru secretar statului român a fost urmări
lateral dezvoltată. tele exigenţe ale Documente nizaţii internaţionale acredi de stal la Ministerul Aface tă cu deosebită, atenţie şi in
Anul celei de a XXXII-a a- lor Congresului al Xll-lea taţi în ţara noastră, care au rilor Externe, Silviu Gurti- teres, fiind viu aplaudată.
niversări a Republicii este a- şi-au pus încă de pe acum prezentat felicitări cu prilejul ceanu, secretar prezidenţial şi
nul unei puternice efervescen adînca lor amprentă pe în Anului Nou şi al celei de-a al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii So
ţe politice generată de pre treaga muncă consacrată în A luat cuvmtul, decanul cialiste România, tovarăşul
gătirea şi desfăşurarea celui făptuirii sarcinilor din cinci MINTIA — Zece ¡mi pe XXXII-a aniversări a pro corpului diplomatic, ambasa Nicolae Ceauşescu, s-a între-
de al Xll-lea Congres al nalul actual, pregătirii în cele verticala energetică a ju clamării Republicii. dorul Uniunii Sovietice, Vâ
partidului, care a făcut o am mai bune condiţiuni a trece deţului, a ţării. La primire au participat slii Ivanovici Drozdenkn. (Continuare în pag. a 4-a)
plă şi strălucită analiză asu rii la cincinalul 1981 -1985. Foto : VIRGIL ONOTU
pra mersului înfăptuirii Pro Toate acestea au loc în cli
gramului partidului şi a jalo matul politic amplificat de
nat cu deosebită claritate di înfăptuirea propunerilor se
recţiile şi orientările dezvol cretarului general al partidu Jlepufrtica
tării viitoare a României. lui, t o v a r ă ş u l Nicolae De zece ani, făurarii luminii
înfăptuirea consecventă a Ceauşescu, cu privire la creş
politicii partidului a asigurat terea rolului Frontului Unită îşi onorează emblema prin fapte...
generalizarea relaţiilor sociale ţii Socialiste în viaţa politico- Foşneştc-n cronici griul nou
socialiste, creşterea continuă socială a ţării, măsuri meni Sub flamuri line de ninsoare
a forţelor de producţie, mo te să asigure dezvoltarea Ceasul c-n noi al timpului — erou Silit 10 uni dc cind dc 410 milioane kilowafi-oră
Mai clar şi mai frumos în fiecare.
dernizarea in ritm accentuat continuă a democraţiei noas aici, de pc malul Mureşv- au fost livraţi suplimentar
a bazei tehnico-materiaTe, tre socialiste. Republica românilor nunteşte Ini. puternica stea din con- in acest an jubiliar, an ca-
sporirea rapidă a bogăţiei Aniversînd maturitatea Re In rostu-i demiurg de paşnic sens slelafia de lumini a Româ re a coincis, in mod fericit,
naţionale şi a venitului na publicii, marile izbînzi obţinu Pămîntu-n noi răsare româneşte niei socialiste a pulsat in ou marele eveniment ce a
ţional. Cit este de grăitor te, oamenii .muncii din jude Iar miezul sărbătorii-i cin tec dens. arterele aeriene de înaltă avut loc de curîtid în isto
faptul că, faţă de anul 1938, ţul nostru — mineri, siderur- Adine ea eroismul strămoşilor — prinos tensiune primii megawa/i- ria tării — Congresul al
forţa industrială a României gişti, constructori, energeti- şi-nalt pînă la zarea inimilor noastre oră. De atunci, de la pu XII-teu al partidului.
a crescut de circa 42 de ori ! cieni, lucrători ai ogoarelor, E clarul doinei curcubeu mănos nerea in funcţiune a pri ...Mul/i au intrat in a-
Agricultura produce azi de intelectuali, indiferent de na Dc grine roşii, galbene, albastre. mului grup de 210 MW, ceşti ani in familia mare a
3,5 ori mai mult decît în ţionalitate sînt hotărîţi să cirul momenlul-siispensie, cncrgcticienilor de la Min-
1950. Faţă de acelaşi an, re nu precupeţească nici un e- An nou. adaos limpezind în calendare momentul primului mare tiu, unii au mai plecai, dar
tribuţia medie reală a sporit fort în sporirea contribuţiei Foşnind în inimi calmele grădini examen al tânărului ralee- majoritatea au rămas. ..'¿le-
de peste 4 ori, iar veniturile lor la înflorirea şi propăşi Republica românilor răsare tiv s-a transformai — prin teranjlor", ca Aurel Ofoin,
medii pe o familie din fon rea continuă a României so Mai demnă ca oricind, rodind lumini. punerea „în paralel“ a ge- 7 ovie Popa. Ştefan Manta,
durile sociale de consum de cialiste. EUGEN EVU naratorului nr. 1 — intr-un Virgil 7 ălăhuia, Roman
moment-certiludine, într-o' Romera, Simian Ghinra,
prună victorie ce anunţa Petru Popa, llie Cucuian,
intrarea definitivă fi ire Aurel Saiulor, Viorel Iga,
vocabilă a Devei in conste Aurel Căsălcan fi Ion 7.e-
laţia energeticii româneşti, pa (am notat pc cei care
a trecut un deqenin. Un s-au numărul în fiecare an
deceniu în care colectivul printre fruntaşii întreprin
de energetic icni s-a format derii) li s-au Măturat tine
din mers, s-a închegai, a rii absolvenţi ai şcolilor e-
reuşit să învingă greutăţile. 1 ier geţi cc.
S-a pornit, deci, de la ...Cele trei coşuri de fum
zero. Aslăzi, după zece ani, ţâşnesc spre inalluri, fiuler-
termocentrala Mintia are nice şi zvelte. Sini „faruri
trecut în „aiului personal“ dc veghe“, sini simbol (în
peste 49 miliarde hilmvali- scris dealtfel şi fie stema
oră produşi si livraţi tării. municipiului) ce atestă pu
De atunci s-au pus in funci ternica implantare şi avînr
ţiunc încă patru . grupuri. Iul luat în judelui cărbu
Cel cu numănil o are în nelui şi otelului de aceas
scrisă pc ..cartea de mun tă ramură dc avangardă a
că" data dc 7 iunie 1977. oricărei economii — ener
gia electrică. De un dece
Primul jubilau al primei niu, în triada dc forţă, cur-
puneri în fi meii, ine a fost bunc-Olel-energie electrică
onorai cum se cuvine. Amil Mluri lc si< crur& ş hu
,
i
i ni _
1979 a însemnat obţinerea „Momii, de minerii Văii
celei mai nuni producţii de Jiului, stau şi encrgcliciniii
Crişcior, atelierul bobinaj : In fotografie : echipa de bobinatori motoare electrice condusă de comunistul energie electrică din isto- Mintiei,
tosif Nicoara, primul din stingă, executind lucrări dc foarte bună calitate şi înainte de termen. ria termocentralei. Peste MIRCEA LEPĂDATU
/