Page 102 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 102
Paß. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
rwnwwrowvw «h
IÂ TRECUTU-TI MARE» MARE VIITOR
f| i T e l
9,1)0
9,35
Realizări şi perspective în Judeţul Hunedoara pii :
Epi.so
10,00 Via ţ*
11,45 Trage
re a.;
11,50 Odă t
12,30 De st>
13.00 Telex
13,05 Al bun
15.00 Tel os p
4» Pc
pad Ti
16,30 Film
Gaugt
@ In perioada 1976—1979, rit huilă cocsiîicabilă, locul II la pro 17,25 Cutezi
mul anual de creştere a producţiei ducţia de energie electrică, cocs pentri
tâ Zii
industriale a fost de 7,2 la sută metalurgic, fontă, oţel, laminate, 18,35 Anul
Anul
pe an. cărbune, fibre şi fire artificiale, lo tăţii
® Dacă în acest an, producţia cul III la minereuri complexe, duel. ie
film '
industrială a judeţului a fost de strunguri şi ţesături de mătase, 19,00 Telcju
29 miliarde lei, la anul va fi de locuri fruntaşe la multe alte pro 10.20 Glorie
iubită
32 miliarde lei, iar la sfîrşitul cin duse. terar
cinalului viitor va ajunge la 42,9 ® Iată cîteva din nivelurile pro re graf!
sării
miliarde lei. ducţiei fizice a judeţului din anul 20.20 Film
© Valoarea producţiei industria 1985 : 11,2 miliarde kWh energie rina '
mi eră
le pe locuitor va creşte în 1985 la electrică, 15—16 milioane tone căr ţie a
Unu
79 000 lei faţă de 55 150 lei, cit a bune brut, 3,5 milioane tone fontă, 21,45 Telejti
fost în acest an. 4.1 milioane tone oţel, 3,1 milioa
® Comparativ cu productivita ne tone cocs metalurgic şi briche
Noul centru civic al Hunedoarei dă oraşului sidcrurgiştilor de pe Cerna tea muncii din penultimul an al te pentru furnale,. confecţii textile
o notă de modernism, de eleganţă, de prospeţime.
cincinalului trecut, în penultimul în valoare de 477,5 milioane lei,
BUCURE;
an al cincinalului actual (1979), ni 3.1 milioane perechi încălţăminte, tualilatea i
velul său este superior cu 32,6 la 32,2 milioane mp ţesături, 1,8 mi 8.00 Radiop
Maga
9.00
sută. lioane tone ciment. 12.00 De to
® Judeţul Hunedoara se situea © in 1980 vor intra în producţie 13.00 Radio,
de cînt
ză pe primul loc pe ţară privind importante obiective economice: (/ iră ; 13,2
iubire
H,00
gradul de urbanizare şi nivelul de furnalele 3 şi 4 de la I.V. Călan, românesc. •
ocupare a populaţiei în producţie. grupul nr. VI, de 210 MW, de la Bogardo ; de
terpreţi
@ De asemenea, industria hune- I.E.C. Mintia, Ţesătoria de mătase Iară ; 14,45
doreană ocupă locul I pe ţară la Lupeni, preparaţia minereurilor de goste La si
comui
Spre
producţia de minereu de fier şi la Boiţa-Haţeg etc. tricolore ; ;
operete
patria mea
muzicii u$c
18,50 Dinar
economiei i
Republicii ;
sorit — paj
Destine îng
ţinui ţării ;
tul ţării —
20.00 Radioj
înregistrări
de muzică
® In ultimii patru ani, producţia medii şi totale, în perioada de re dioteleviziui
goste supn
agricolă globală a judeţului nostru ferinţă au sporit substanţial livră 21.00
a sporit cu peste 60 la sută. rile de produse agroalimentare la bumui rom
21,30 Consei
® Fondurile fixe productive ale fondul centralizat al statului: la 22,oo Radioj
cooperativelor agricole de produc cereale — de două ori, legume şi zică de dai
de ştiri ; 0,i
ţie au crescut, în aceeaşi perioadă, cartofi — de aproape trei ori, la muzical no
cu mai mult de 70 milioane lei. carne — cu 7 000 tone, iar la lapte
® Un accent deosebit a fost pus cu 122 000 hl. CM
pe dezvoltarea sectorului zooteh © Unităţile agricole cooperatis
nic, înregistrîndu-se o sporire a te au alocat pentru dezvoltare fon DEVA: T
Instalaţii moderne, de efectivelor de animale cu peste • Napoli t
Complex mecanizat de tăiere, susţinere şi duri mai mari cu 30 la sută faţă de Iria); Mis
mare capacitate, la Fa 4 200 capete bovine, 4 100 ovine, unu — ser
care în abatajele minei Paroşeni, care asigură brica de ciment de la 24 800 porcine şi 1 420 000 păsări. realizările din anul 1975, ceea ce HUNEDOA1
mcntc superioare în producţia de cărbune. Cbişcădaga, a contribuit la creşterea cu peste '■fimin cu
Uvibra lui
• Datorită folosirii cu eficienţă Liipla dupS
tot mai ridicată a bazei tehnico- 70 la sută a veniturilor băneşti rea riile 1-11
PETROŞAN
materiale şi creşterii producţiilor lizate de C.A.P. Bagdad (Ui
tul alb (7 !
colatâ cu
ca) ; LUPE
nc de
ral) Eli
ţii (Munci
GAN : . Ja<
V I A T A S O C I A L Ă : Pai
(Munci tores
numele
rul) ; PETF
ianjen (M t:
ANINOASA
rah (Muni
@ In cei patru ani ai actualului clinică, 3 560 locuri în creşe, gră CÂNI : Acu
cincinal, retribuţia medie realizaiă diniţe şi cămine. bric) ; BTiJ
— seriile .1-1
în judeţul Hunedoara este superi © în cincinalul viitor, pentru GURABARZ
blemă de
oară mediei pe ţară cu 245 lei. In oamenii muncii din judeţ se vor ORAŞTIE:
(Patria) ; P.
acest an a fost atinsă media plani construi 20 000 de apartamente, un să (Flacăra
ficată pe ţară pentru anul 1980. spital cu 430 de locuri — la De BAI : Polic
seriile T-II
© în aceeaşi perioadă, pe me va —, 23 dispensare medicale, ră) ; HAŢE<
pricorn upi
leagurile hunedorene s-au con 42 000 mp spaţii comerciale. (Popular) ;
sul tobelot
Noul spital din Petroşani, cu 100 locuri, dat în folosinţă în cursul anului struit peste 13 000 de locuinţe din ® Din anul 1976 şi pînă în pre tirna tron
(Casa de <
trecut. fondurile statului şi cu ajutor de la zent, în judeţ au fost create peste din Tennesi
stat, 300 locuri în cămine pentru 20 000 noi locuri de muncă, din ITI-a (il Iu;
Braţele A£r<
nefamilişti, un spital cu 700 de care mai mult de jumătate pentru ILIA : Sper
TELIUC : L
locuri — la Petroşani —, o poli femei. — seriile
GHELARI:
să (Manei ti
INVĂTĂMINT-CUITURĂ:
Timpul
ziua de 30 i
mea se va
devine in
@ 245 săli de clasă, 180 ateliere, locuri în cinematografe noi. Cerul va fi
laboratoare şi cabinete de specia ® In aceste domenii, în cincina la început,
coperi trep
litate, 1 500 locuri în internate şi lul viitor se vor construi: trei case precipitaţii
1 200 locuri în cantine şcolare, alte de cultură, 132 săli de clasă, opt ploaie şi ]
ninsoare. V
dotări au îmbogăţit zestrea unită săli de gimnastică, noi ateliere şi moderat c
temporare
ţilor şcolare şi instituţiilor de în- laboratoare. lcm/oră ■ 70-
văţămînt superior din judeţ în anii ® Volumul cheltuielilor social- sudul Bana
nînd din
1976—1979. culturale din judeţul nostru a atins Temperaturi
cuprinsă înt
® De asemenea, a fost dată în în acest an 1,7 miliarde lei, reve de, iar cea
folosinţă o casă de cultură şi 850 nind 3 260 Iei pe locuitor. şi fi grad
izolat cond
Deva — vedere din cartierul „Dacia“. Fotografii de VIRGIL ONOIU formării po
