Page 110 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 110

pag.2                                                                                                                                        Serpentine 1980



             ■ (îl(a hd:ul (dfejjiaţieL ■ al fa etul                                                                                                                     ■



                 fi atunci cînd nu e mare             Din greşeală sau din pană,              Altfel e şi o canistră                        e coasa care taie
                M Negreşit este a-mic                 Din motiv de damigeana ?                Cu molan sau cu vinars                        Chiar şi vieţi nevinovate
                * ■ Şi cu el încep, fîrtate,          Fiindcă D se află-n drum                Care-ţi face viaţa tristă,                  L Cifra anilor bălaie
             Tot cuvinte pipărate.                    — în lucru fără ieşire —                Se-nţelege... cînd le-ai ars.            Din greşeli neamendate.
             E potcoava prinsă-n nituri,              Un „D“ de la Depăşire !                                                          „L“ se scurge ca lichidul
             Seamănă cu un patent                                                                                                      De la frînă, lunecuş,
              Cînd la Adas nu te-asiguri                   , e bai dacă te prinde,                                                     Loc de joacă-n plină stradă
             Şi-ai făcut un Accident.                       Un agent, ce tocmai vine                                                   Şi-nceput de derdeluş ;
             A de ia Amendă vine                         E Cînd îţi vinzi benzina-n drum                                               L-luminile din stopuri
              Pe cînd nu te-ai aşteptat               Şi  faci  drumuri  clandestine  ;                                                Care ard şi nu prea ard,
              Prea convins că circuli bine            „E“ un lacăt, putem zice,                                                        Ori e loitrea celui care
             Şi eşti mare Acrobat.                    Ce urmează, cu butoni,                                                           Intră cu oiştea-n gard
                     e-un butoiaş de treabă                                                                                                 e literă distrusă
                     Durduliu cu două burţi                                                                                                  Îndoită ca o şa,
                BŞi, de-l câţi, porneşti în grabă                                                                                           Mîzgă, morcov, cu ,rm“  mic
              Şi de nimenea n-asculţi;                                                                                                 „M“-uI mare n-ar prea vrea
              O fiolă buclucaşă,                                                                                                       Căci e ,,M“ de la maşină
              Te îndeamnă la iaurt                                                                                                     Fără interdicţie
              Şi se lasă cu amendă                                                                                                     Care uneori opreşte
              Dacă ,,B“ este ,,beut“                                                                                                   Tocmai... la miliţie.
             Este B un drum spre zări                                                                                                  „M“ îmi pare începutul
              Plin de hopuri şi de curbe,                                                             e litera proptită                Multor minunate mreji,
                                                                                                    Ca un semn de pe şosea,
              Croit din denivelări                                                               H                                     Vorba ceea : cam ce semeni
             Prin vreo două sau trei urbe.                                                          Uilală şi hîrbuită                 Tot cam aia şi culegi
                                                                                              Tot din vina „unora“
                                                                                              E spital atunci cînd circuli               U e literă pocită :
                  urbă, Căruţaş, Culoare,
                C  Circulaţie în ,,c“,                                                        Ca pirat pornit de zor                     |h Nici tu „M“ şi nici tu ,.V“,
                                                                                              Şi-ţi arată semnul ăsta
                                                                                                                                         •"Pare cam neisprăvită —
                   O, tăiat pe jumătate,                                                      Unde-i primul ajnlor.                    Fără formă, fără haz
             Daca circuli repede.                                                                                                      Si de-i „N" de la Nereguli
             Căruţaş pornit la drum                                                                  , din fulger o fărîmă,            Duce zilnic la Necaz
             Fără stop, fără lumină,                                                                Bici mînînd un cal de foc,
             Carambol cu praf şi fum                                                              ! Ce toţi morcovii-i dărîmă               e soarele, vezi bine,
             Intre loitră şi maşină.                                                          După ce-a pornit din loc                      Soare plămădit din puf
             C, e ce de la-ntrebare,                                                          I mai poate fi de zor                      O Ocoleşti cînd ţi-e mai bine
             Făcută de fiecare,                       Crud cu torţa curmi o viaţă-n           Punct pe „i“, acelor care                Şi e of de la năduf.
             Că-i de v ină sau nu e,                  Trecerea de pietoni.                    Uită de indicator ,-                     „O“ începe... şi omătul
             „Ce rni-ai făcut, omule 1“               E de toate poa' să fie                  „i“ mai mic sau „1“ mai mare             Cuvînt vechi, cu vechi parfumuri
             Circulaţi, gîndind la C,                 Dacă uiţi că şoferia                    Pentru intersecţie,                      Şi e groapa cea rotundă
             Nici încet, nici repede,                 Nu e simplă jucărie                     Semnul drept al celui care               Presărată-n multe drumuri
             Cu gîndul mereu atent                    Micul ,,e“ îmi pare-un greier
             La^âst ,,C“ de la Carnet                 Care cu chitara lui                                                                   ieton, parcare, poate
                                                      Te tot lorăie la creier                                                             P  Parapetul dintr-o parte,
                l'l este un fel de frunză             Şi-o porneşti ia drum hai-hui ;                                                       E pericol totdeauna
                U Dintr-un pom necercetat.            E, un pieptăne, s-ar spune,                                                      De nu-i dai prioritate.
                   Cine poate să răspunză             Des pornii pe scărmănat                                                          Prună-ntoarsă, cam amară,
             Din re vină l-a tăiat?                   Cînd laşi răul să-se adune                                                       De-i rachie ori de-i vin
                                                      Şi de lege ai uilal.                                                             Ce ne-opreşte-n drum de seară
                                                                                                                                       lntri.stindu-ne puţin
                                                         jT* e pana cea hapsînă
                                                         I* ,,F“ la tar şi „F“ la frînă ;
                                                         * „F“ e îioare la ureche
                                                      Pentru aşii la volan
                                                      Cînd te crezi că n-ai pereche           Nu are „direcţie“.
                                                      Şi-ai băut ceva molan.
                                                      Frînă care nu frînează                       $ alea vine de la ,,J“
                                                      Far de mult necercetat,                     I Ori numai de la jaloane,
                                                      Care-i orb ori luminează                      E un joc în plină stradă
                                                      Drept în ochi la celălalt.              PrinLre „dacii“, camioane,
                                                      Şi iar „F“-n formă de pene              E „j“ mic, un joc cu joarda
                                                      Ca la drumuri comunale                  Nu des pus în aplicare
                                                      Şi la drumuri judeţene !                Şi de-aceea „J“ din Jale
                                                                                               Este jale cu J mare.
                                                          6 i-o geantă hîrbuită                  M apa e compas ori scripet,
                                                            De te miri cum te mai ţine,
                                                                                                 H Pat împărătesc ori tron
                                                            E şi goană pe şosele,
                                                      E şi gerul care vine,                         Cînd maşina ca-n Egipet
                                                      E curbă lăiată-n două                    Te transformă-n faraon
                                                      Pe polei, pe zloată, rouă,               Este mina neţinută
                                                      E garajul nedotat                        Prea adesea pe ghidon,
                                                      Sau e plopul rup în două                 Este kilometrul 13
                                                      După ce le-ai sărutat.                   Cel pornit pe ghinion !
   105   106   107   108   109   110   111   112