Page 14 - Drumul_socialismului_1979_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

in întreg judeţul continuă
IŢELE
constituirea organizaţiilor proprii
14,00 Fotbal:
Univers
(divizia
ale F.ti.S. si un e di
teşti
La E.M. Deva activitatea consumurilor de materiale, ploziv pulverulent“. încărca­ Aurel Marina, Florin Sîrbu, în,50 Publlcit
de creaţie tehnico-ştiinţifică combustibili şi energie, îm­ rea mecanizată a găurilor cu maiştrii Stan Dobrin, Comei 16,00 Telex
este o adevărată mişcare de bunătăţirii calităţii produc­ acest dispozitiv, duce la di­ Muntcanu, muncitorii Iulian Dind glas voinţei unanime 16,05 Tcleţico*
de
roasă. Şi, cum este şi firesc, ţiei, reducerii importului ctc. minuarea considerabilă a cos­ Doţa, Ianoş Bodo şi Mihai (Urmare din pag. 1) de completare a cererilor, iar 16,40 Curs mu
17,00 Din
în primele rînduri ale aces­ Prin urmare, în fiecare sec­ turilor de producţie pe tona Lupu te numără, într-adevăr,. mîine vom trece la constitui­ rlle pop
tei mişcări se află comu­ tor dc muncă, colective dc de exploziv, la creşterea cu printre cei mai activi.... cialiste în viaţa politică şi so- rea organizaţiilor pe secţii şi 17,15 La faţa
niştii. Ei sînt cei care stimu­ ingineri, maiştri şi muncitori 50 la sută a randamentului — Documentele Congresu­ cial-economică a ţării, la sectoare. 17,30 Selecţlui
lează în fiecare sector, la fie­ s-au angajat concret într-o a- de încărcare a găurilor, uşu­ lui al Xll-lea al partidului I.M.M.R. Simeria sc desfăşoa­ în întreprindere au fost „Lacul
P. I. Ci
care loc de muncă activitatea devărată activitate de cerce­ rarea muncii minerilor, la jalonează clar direcţiile de ră, sub conducerea organelor- deja adunate sute de cereri, 17,55 Atent ie
de inovaţii, raţionalizări şi tare, de realizare a unor uti­ alte avantaje. Am trecut la dezvoltare viitoare a cerce- şi organizaţiilor de partid, o iar numărul lor e în conti­ 18,15 Tragere:
invenţii, cei care luptă pen­ laje şi dispozitive noi, dc experimentarea şi utilizarea, rii tehnico-ştiinfifice, de in­ amplă acţiune în vederea nuă creştere, oamenii mahi- 18,25 PublieiU
tru promovarea creaţiei teh­ marc randament, a căror uti- cu bune rezultate, la susţi- troducere a jnogresului teh­ constituirii organizaţiilor pro­ festîndu-şi în masă dorinţa 18,30 Itinerar<
nice, pentru aplicarea în nic. Cum vedeţi viitorul a- prii ale F.U.S. dc a face patre din F.U.S. 18.50 1001 de
18,00 Tel e juni
toate sectoarele şi locurile ceslei activităţi la Exploata­ Dănuţ Banu a fost printre cei 19,2» Noi, fer
— Imediat ce au fost date
de muncă a celor mai bune LA E.M. DEVA rea minieră Deva ? publicităţii propunerile secre­ dinţii din sectorul mecanico- 19.50 Dosarul
soluţii tehnice, izvorîte din — Avem o bază materia­ tarului general al partidului, energetie care şi-a completat 20,05 Te leoi ne
iţind ir ea colectivului de mi­ lă bună. Avem, dc aseme­ în întreprinderea noastră s-a cererea. „Mari a
neri. lizare pe scară largă, în a- nere, a ancorelor din lemn nea, în faţă un program manifestat o puternică dorin­ — Am vrut să fiu printre son“ — ;
diomiloi
— într-adevar, putem afir­ bataje, în celelalte locuri de combinat cu răşini sintetice, amplu — Programul-directi- primii pentru a-mi dovedi Premier;
ma că, practic, toate cadrele muncă din întreprindere, va întrucît ancorele utilizate vă de cercetare ştiinţifică, ţă din partea unui mare nu­ adeziunea totală la propune­ 21,35 Tclejurn
tehnico-inginoreşti din uni­ duce la importante creşteri provin din deşeuri din lemn, dezvoltare tehnologică şi de măr de oameni de a se în­ rile cu privire la creşterea
tatea noastră, sînt antrenate de producţie, la economii sc economisesc. într-un an introducere a progresului teh­ cadra în organizaţiile proprii rolului Frontului Unităţii So­
ale F.U.S. — nc spunea tova­
în activitatea de creaţie teh- substanţiale de combustibili, 100 metri cubi dc lemn dc nic — care nu îngrădeşte în cialiste în viaţa patriei. în KADI
nico-ştiiuţifică, toţi au sar­ lemn de mină, energie, la mină. tipare rigide gîndirea şi ini­ răşul Ioan Giurgiu, secretar noul cadru organizatoric vom
cini precise de rezolvat în creşterea calitativă a mine­ în flotaţie s-a trecut la a- ţiativa, ci, dimpotrivă, des­ adjunct cu probleme de pro­ avea posibilitatea, toţi oame­
BUCUREŞT
sectorul lor de activitate — reurilor extrase... plicarea unor metode noi de chide largi orizonturi şi po­ pagandă în cadrul comitetu­ nii maturi ai patriei, să par­ dioprogramul
sublinia inginerul Ioan Bo- —Spre exemplificare, ară- muncă: prin înscrierea mo­ sibilităţi de punere în prac­ lui de partid. La sediul comi­ ticipăm activ şi efectiv la Radiojurnal;
dea, preşedintele Comisiei de laţi-ne concret, cîtcva din a- rilor (s-a schimbat deci şi tică a oricărei idei novatoa­ tetului, al birourilor organi­ conducerea treburilor obşteşti, presei; 8,10
creaţie tehnico-ştiinţifică. Dar ccsle realizări, avantajele ca­ fluxul tehnologic) a crescut re. In colectivul nostru lu­ zaţiilor de bază au venit la viaţa politică şi'economi- diilor; 9,00 B
Răspund;
9.05
să nu se înţeleagă că doar re se ' obţin prin introduce­ capacitatea dc prelucrare cu crează ingineri, maiştri şi foarte mulţi oameni pentru a co-socială a ţării. lor;' 10,00 Bi
cadrele tehnice şi inginereşti rea lor în fluxul de produc­ aproximativ 1 200 tone mi­ muncitori pricepuţi, cu mare se interesa de condiţiile ce La fel, Victoria Serafin- 10.05 De la fi
sînt antrenate în această ac­ ţie... nereu pe zi ; apoi introduce­ experienţă, care pot contri­ trebuie să le îndeplinească cescu, dc la serviciul tehnico- isamblurl I
f
tivitate. Alături de aceştia o — Din cele zece obiective rea celulelor de rcflotare pe bui din plin, şi în mod sigur pentru a face parte din orga­ administrativ, arăta : Buletin de ploi
crofomil
mare contribuţie aduc mun­ mai importante prinse în pla­ toate liniile de prelucrare a o vor face, la ridicarea a- nizaţiile ce urmează să se — Organizaţiile proprii ale Avanpremieri
citorii, minerii şi alte cate­ nul activităţii de cercetare minereului complex şi cupri­ cestei activităţi pe noi cote. creeze, despre structura orga­ F.U.S. creează tuturor oame­ 12.00 Buletin
Din
gorii dc oameni de la ex­ tehnico-ştiinţifică pe acest an, fer a dus la creşterea gra­ Organizaţia dc partid, toţi nizatorică. nilor muncii, bărbaţi şi femei, nostru; eomoai
13,00
ploatarea noastră. cele mai multe sînt realizate dului de recuperare a meta­ comuniştii acţionează ferm, — Aţi stabilit structura or­ indiferent dc naţionalitate, 13,15 Aimana
— ‘tovarăşe inginer Bo- şi unele au şi fost puse în lului, la creşterea cu peste cu spirit revoluţionar, se pre­ ganizaţiilor ? condiţii proprii pentru a lua Fotbal ruin
dea, ne puteţi spune în ce aplicare. Dintre acestea men­ 6 la sută a calităţii concen­ ocupă permanent pentru in­ — Da. Vom avea patru or­ parte activă, conştientă, or­ 16.00 Kadioju
spiritul ret
direcţii au acţionat oamenii ţionez realizarea de către un tratului cuprifer. troducerea cuceririlor tehnicii ganizaţii, în cele patru mari ganizată la edificarea societă­ Congresului
muncii dc la mina Deva, ce colectiv condus de inginerul — Dacă vă cerem, acuma în toate sectoarele producti­ sectoare ale întreprinderii. ţii socialiste multilateral dez­ P.C.K.; 16,40
a stal în centrul preocupări­ Tudor Ioncscu (un .spirit pe loc, să ne numiţi pe ciţi- ve. într-un cuvînt există, Astăzi (marţi — n.n.), ne pro­ voltate şi a comunismului în ră; 17,00 Bul
Odă Iii
17.05
lor lor, în activitatea desfă­ creator, comunist adevărat, va dintre cei mai activi „com­ deci, toate condiţiile pentru punem să încheiem acţiunea România. 17,25 Opt şlaf
şurată pe linia creaţiei teh­ pentru care promovarea nou­ batanţi“ ai mişcării de crea­ ca mişcarea de creaţie teh­ 18.00 Orele st
nice ? lui, cercetarea, sînt un ade­ ţie ştiinţifică şi tehnică, de nică şi ştiinţifică să se am­ Noi paşi pe calea întăririi democraţiei marea plena-
mui
ducerii
— Ne-am îndreptat aten­ vărat cult) a „dispozitivelor cine vă amintiţi ? plifice în întreprinderea Caden(c sonc
ţia în direcţia creşterii pro­ dc încărcare mecanizată a — Inginerii loan Bota, Lu­ noastră minieră. (Urmare din pag. I) care şi-a depus cererea de în­ intT-o oră;
ductivităţii muncii, reducerii găurilor dc puşcarc cu cx- cian Moga, Emil ian Giurcă, MIRCEA LEPĂDATU scriere în organizaţia Frontu­ muzicale; 23.
— măsuri iniţiate de tovară­ lui Unităţii Socialiste, consti­ stop muzical
TIMIŞOARA
şul Nkolae Ceauşescu, pentru tuită în cartierul Livezeni, iitaiea radio;
ai
nute în perfectă stare de care-i mulţumim din toată unde locuiesc. M-am înscris, interprefi Ban
din
lare
Realizarea exemplară a sarcinilor la export funcţionare, pentru a rea­ inima — deoarece ele oferă avînd convingerea fermă că frimtări ; 18,•
liza produse de cea mai tuturor cetăţenilor, şi în spe­ această nouă structură organi­ dorului“ — r
bună calitate. Ridicarea ne­ cial nemembrilor de partid, zatorică a F.U.S. va asigura Ritmuri pent
(Urmare din pag. 1) Japonia şi R.F. Germania. tăţii produselor destinate posibilitatea de a lua parte captarea şi mai largă a tutu­ dv. ; 19,30—20
Au fost dese cazurile cînd exportului ? contenită a calităţii produ­ activă la viaţa politică a lo­ ror^ energiilor poporului, va literară : Tre
in
li
— Unde ajung produse­ partenerii noştri au apre­ — Comitetul de partid, selor pe care le exportăm, calităţii în care locuiesc, la întări considerabil democra­ noastre, document
tor
le cu emblema „Marmura“ ciat atît calitatea produse­ organizaţiile de bâză, con­ executarea cu prioritate a dezbaterea problemelor eco- tismul societăţii noastre şi va nu lui al XII
Simeria ? lor exportate cît şi prompti­ siliul oamenilor muncii se sortimentelor dimensionale nomico-sociale care privesc marca noi paşi pe calea în­ ţiului.
— Exportăm placaj de tudinea în livrare, modul ocupă cu toată răspunde­ cele mai eficente, atît ca colectivitatea în care trăiesc făptuirii măreţelor obiective
marmură în Cehoslovacia, estetic de ambalare şi pre­ rea de asigurarea condiţii­ valoare internă, cît şi ex­ şi muncesc. stabilite de Congresul al XII- «INE
Japonia, Liban, Luxem­ zentare. lor organizatorice şi teh- ternă, asigurarea continui­ De aceea, am fost primul ica al partidului.
burg, Israel, Imperiul nico-materiale pentru rea­ tăţii în activitatea de co­
— Ce învăţăminte aţi
Centr-African ; dale mozai­ lizarea ritmică a produc­ merţ exterior prin I.C.E. Ne-am înscris primii in organizaţia F.U.S. DEVA: c
(Patria)
ca te în Ungaria, Polonia şi desprins din dezbaterea do­ ţiei la export. Utilajele, „VITROCIM“ pentru livra­ wii * umbră (
Cehoslovacia ; mozaic din cumentelor Congresului al maşinile, instalaţiile, cu rea promptă, ritmică, a în­ dar vom fi primii şi in fapte DOARA: Ol
marmură în Ungaria ; Xll-lea, privind îmbunătă­ deosebire cele care lucrează tregii producţii destinate (Flacăra); A
blocuri de marmură în ţirea in continuare a cali­ pentru export, sînt menţi- exportului — sînt alte pîr- M-am înscris printre primii toare. Contracte asemănătoa­ zboară pescă t
Conspiraţia
ghii ale realizării sarcinilor în organizaţia Frontului Uni­ re am încheiat şi pentru anul structorul);
tăţii Socialiste, constituită în
noastre la export. viitor, pe care sînt hotărît Jachetele gali
aceste zile în satul nostru, să Ic realizez înainte de ter­ Hoţul de pier
însuşindu-ne documentele Almaşu Sec, pentru că, fără men. Apoi, am fost nelipsit brie); Soarta
(Re
Congresului al Xll-lea, în- a spune vorbe de laudă, din dc la acţiunile patriotice dc gentinei ŞcO;
PENI :
ţelegînd cum se cuvine ce­ totdeauna m-a minat gîndul interes obştesc — moderniza­ (Cultural); A
rinţa trecerii la o calitate şă fiu laolaltă cu consătenii rea drumului Deva—Cîrjiţi, citoresc); VU
absolvenţilor
nouă, superioară şi în co­ mei, mai ales atunci cînd este întreţinerea drumurilor din LONEA: Sut
merţul exterior, acţionăm vorba de împlinirea unor da­ sat, construcţia dispensarului nerul); PETR
torii cetăţeneşti, de treburi medical din comună, curăţa­ zile de o
stăruitor pentru ca fiecare toresc); ANII*
produs pe care-1 trimitem care ne privesc pe noi toţi şi tul păşunilor ctc. (Muncitoresc)
partenerilor externi să a- care ne fac viaţa mai lumi­ Acum, în cadrul largilor Lumea Atlt
noasă şi mai omenoasă. Do­ posibilităţi create prin orga­ iembric); BR.
ducă doar cuvinte de laudă vadă că, ori de cîte ori s-au nizaţiile proprii ale F.U.S., minjilor (St
întreprinderii „Marmura“, ivit cerinţe pentru a contri­ la propunerea iubitului nos­ GURABARZA
la
sigu
legea
muncitorilor noştri, Româ­ bui după puterile noastre la tru conducător, tovarăşul seriile I-II
niei socialiste. Rezultatele propăşirea vieţii noi, a satu­ Nkolae Ceauşescu, vom pu­ RĂŞTÎE : ; 1
(Patria)
re
bune pe care le avem anul lui şi comunei noastre, am tea să fim şi mai activi în le voi păr
acesta, hotărîrea şi dărui­ fost prezent în rîndurile ob- rezolvarea problemelor cetă­ GEOAGIU-B.0
(Casa de cult
rea cu care muncesc comu­ ştei, străduindu-mă să mă a- ţeneşti, sociale, patriotice ale Cînd alături
niştii, întregul colectiv ne chit cît mai bine de îndato­ obştei noastre, pentru a mer­ (Popular); I
riri. Bunăoară, în anul acesta ge în pas cu înnoirile din în­ fără înhiar
dau garanţia că sarcinile aveam contractat cu stalul un ■Frumoasa şi
ce revin întreprinderii noas­ viţel, un porc şi vreo S00 li­ treaga ţară. de cultură)
tre în prezent şi în urmă­ tri lapte, contracte pe care ADAM BĂNEASĂ Maiakovski r
ţăran cu gospodărie
ILTA : Citeai
I.C. Orăştie. Lăcătuşii matriţeri Augustin Lupu, loan Bogdan şi loan Hurubcanu exe­ torii ani au o bază sigură le-am respectat întocmai, rea- individuală din satul părtarea 1 u ir
cută lucrări de finalizare a unei matriţe de mare capacitate. Foto: VIKGIL ONOIU de realizare. lizînd şi venituri corespunză­ Almaşu Sec na); TELIU
Achile (¡Vlinc
în Raportul prezentat de
secretarul general al parti­ rii care participă la asigu­
dului, tovarăşul Nicolae poRiiculturii — dominanta preocupării noastre rarea unei recolte sporite
Ceauşescu, la Congresul al de fructe în anul viitor se
Xll-lea, se subliniază că să ajungă la 11 600 kg fruc­ a fost plantată cu vie, iar fructificăm deplin rezerve­ remarcă prin hărnicia şi 5 Timpul pi
livada
intensivă
de
decembrie
dezvoltarea intensivă şi te şi 8 000 kg struguri la alte 160 hectare sînt ocu­ le existente pentru obţine­ pată efectuat arăturile de răspunderea dovedite la în general c
am
modernizarea agriculturii se hectar. Pe această bază va pate cu plantaţii de diver­ rea unor producţii supe­ realizarea acţiunilor stabi­ cu cerul sel
înscriu între priorităţile vi­ fi posibilă asigurarea unui se specii de pomi, din ca- rioare şi de - calitate de toamnă. Mecanizatorii au lite : Ana Crişan, Elena mult acoperit
de ceaţa va
itorului cincinal. Pentru consum mediu pe locuitor, 're pe 55 de hectare avem fructe. în vederea valorifi­ încheiat aplicarea primei Muntean, Sabina Merme- vor cădea I
materializarea acestui obiec­ în 1985, de 75-85 kg fructe stropiri împotriva bolilor zan, Ana Albu, Ion Lazăr, Vîntul în ge
tiv o atenţie deosebită se şi produse din fructe. înfiinţată o livadă intensi­ cării eficiente a posibilită­ şi dăunătorilor, iar coope­ Petru Perţa, Ion Bărdaş şi sectorul sud: ’
ra
minimă
acordă dezvoltării pomi cul­ Unitatea noastră — coo­ vă intrată pe rod. în pri­ ţilor de care dispunem, ne ratorii din ferma pomicolă alţii. Pentru a efectua lu­ intre o şl 5
turii şi viticulturii, stabi- perativa agricolă din Geoa- măvara acestui an livada s-a preocupăm insistent de a- sînt mobilizaţi la lucrările crările în condiţii calitativ maximă între
lindu-se că prevederile pro­ giu — dispune realmente mai extins pe încă 8 ha, plicarea lucrărilor cuprinse de protejare a pomilor îm­ superioare, în perioada des­ Se va semna i
mare
mai
gramului de modernizare a de condiţii să-şi aducă o care au fost plantate cu în tehnologia livezilor, ast­ potriva* rozătoarelor. în făşurării învăţămîntului a- care în regit
plantaţiilor existente şi de contribuţie tot mai însem­ pomi pe terase. în conti­ fel incit în anul viitor să continuare ne stă în aten­ grozootehnic de masă vom şi pe văi va
înfiinţare a noilor livezi in­ nată la transpunerea în nuare eforturile vor fi con­ putem obţine şi livra la ţie aplicarea celorlalte lu­ pune accentul pe îmbinarea cursul zilei.
Pentru zilt
tensive şi superintensive să viaţă a hotărîrilor adopta­ centrate la realizarea ali­ fondul de stat o cantitate crări care condiţionează cunoştinţelor teoretice cu decembrie :
fie realizate în primii 2-3 te de Congresul al Xll-lea mentării cu apă şi a unor mult mai mare de produse. soarta producţiei de fructe aplicaţiile practice realizate menţine în
ani^ ai cincinalului, astfel al partidului în domeniul construcţii în livadă. Deşi După încheierea recoltării — respectiv tăierile, ferti­ direct în livadă." cu cor varia
cădea burniţ
incit acestea să intre pe agriculturii. Pentru a folosi s-au făcut paşi însemnaţi am făcut fertilizarea a 15 lizările, mobilizarea solului semnala ceaţ;
rod pînă în anul 1985, cînd cu eficienţă ridicată tere­ pe calea valorificării po­ şi realizarea tratamentelor ION GlRJOB re local va
La munte,
nivelul producţiei medii a- nurile situate în pantă, o tenţialului prtKjuctiv al li­ ha livadă cu îngrăşăminte fitosanitare, în raport de şef de echipă ral frumoasi
chimice, iar pe aproape 50
Huale de fructe va trebui suprafaţă de 30 de hectare vezii, nu am reuşit să la sută din suprafaţa ocu­ avertizările primite. între la ferma pomicolă rlabll.
cooperatorii şi mecanizato­
a C.A.P. Geoagiu