Page 15 - Drumul_socialismului_1979_12

>7 ® MIERCURI, 5 DECEMBRIE 1979 Pag. 3

1
| MINA de... metal
în Valea Jiului am des- .
copcrit metal. Nici măcar ’
Lrgeş —
Craiova ţ minereu de ¡ier. Metal... )
Tansmi- ' na tur. Şi nu datorită u- (
« La Pi­ nai capriciu al naturii în ;
© Colectivul dc ingineri şi tehnicieni de la I.M.C.
Axul noii calităţi — integrarea Bircea-Deva desfăşoară o susţinută activitate în dome­ ) anii dc geneză ai păniîn- *
1 lului, ci datorită unui je- ţ
niul creaţiei tehnico-ştiinţifice. Unul dintre obiectivele i nomen joarle omenesc — i
nts il
şcolii cu producţia producţie. La secţia prefabricate, datorită reorganizării sec/ia de susţineri hidrau- )
etanş u- urmărite în acest sens este şi creşterea capacităţilor de uitarea. Da, cei. dc la ’
i fluxului tehnologic, capacitatea de producţie a crescut l lice din Vulcan (că în fa- t
baletul cu 10 000 mc pe an. * fa lor se află mina de
or“ de Noua cal ii a te a învăţamîn- lor, este în temă pentru că, cărăuşie, ci J/ucrează în me­ metal) au uitai că ş panul ]
tului, cerinţă atît de clar for­ zilnic, la ora şapte, în sala serie. Sînt încadraţi în planul * Zilele trecute s-au întors cei 34 elevi de la Liceul 1 rezultat din prelucrarea I
atenţie !
»expres mulată în documentele adop­ de pontaj a minei, se întîl- de producţie. Sectorul nostru nr. 5-auto, clasa a Xl-a A, însoţiţi de maistrul Mihai l metalelor trebuie să ia i
tate de cel de-al XII-.lea neşte cu elevii. Prezenţa sa — precizează ing. Victor Barcan, care au lucrat la şantierul naţional al tinere­ ! drumul ojelăriilor. Poate •
íce Congres al partidului, obligă in mijlocul lor nu înseamnă Apostp, şeful sectorului I de tului, tabăra Cumpăna. Valoarea muncii prestate de ţ aşa îşi vor aminti!
la o reanaliză şi chiar reor­ bifarea tabelului de prezen­ la l.M. Livezeni — este col ei s-a ridicat la 93 632 lei. Pentru munca depusă şi I nnoMioiTivn v t
ganizare a activităţii de in­ ţă, ci analiză la obiect a ceea mai mecanizat din întreprin­ disciplina exemplară, brigada deveană a obţinut locui PROMISIUNILE,
¡»i tegrare a şcolii cu viaţa. O ce s-a făcut ieri, ce trebuie dere. Dispunem de combine AMÎNARILE,
Ciclul reorganizare pentru că axut făcut azi. După ce elevii, dc înaintare, de abataj, IV pe tabără şi fanionul de „Brigadă fruntaşă“. Har­ NU ŢIN DE CALD î
„Edi­ împreună cu inginerul Aurel mergem pe flux continuu, nici au fost toţi cei 34, dar dintre ei s-au evidenţiat
to* a stu- noii calităţi a învăţămîntului avem în funcţiune toate tipu­ Iacob Sorin Moraru, comandant de brigadă, loan Rus, 1 Locatari ai blocurilor
•icane. îi reprezintă îmbinarea orga­ Scraficeanu, pornesc spre mi­
ra nică a acestuia cu cercetarea na Malcia, ing. Emilia Pin­ rile dc transportoare din ţa­ Constantin Cătană, Dorel Epure, Dorin Cordoban şi \ de pe strada Arenei, din
i Hunedoara, nc-au sesizat
şi producţia — orientare de tea, maiştrii aduc la cunoş­ ră, deci elevii îşi pot însuşi Iacobini Stoica. Felicitări, tuturor ! I că în acest început, de
practice.
cunoştinţele
De
reală valoare formativă a po­ tinţa şefilor de sectoare pro­ aceea i-am şi cerut la sec­ © In intenţia de a satisface cit mai bine solicitările ţ iarnă n-au avut încă hk
liticii şcolare a partidului blemele ridicate. torul nostru şi am garanţia populaţiei, centrul de comandă din Deva, B-dul Dr. Pe­ 1 apartamentelor lor căldu-
nostru. Acolo unde aceste Numai o astfel dc îndru­ pregătirii lor profesionale. A- tru Groza, al Cooperativei „Mureşul“ Brad şi-a extins , ră şi apă caldă. Pentru
orientări au fost bine înţe­ mare şi urmărire a practicii ceastă pregătire e bine în­ şi reorganizat spaţiul, lărgindu-şi atelierul de lucru şl 5 aceasta n-au stat dc.-.
,00 Ra- lese, şcoala s-a integrat vigu­ poate avea rezultate. Şi re­ drumată, coordonată, eu sînt' ^ gheată. S-au adresat aso-
•ţii; 7,00 ros în viaţa practică, am zice zultatele le dovedesc elevii, înfiinţînd o nouă secţie. Pe lingă prestaţiile obişnuite
Revista informat zilnic de nivelul în — confecţii şi reparaţii din blană şi piele — aici se i ciafici locatarilor. Păru
l melo- practica a intrat în şcoală pe le confirmă maiştrii, ingine­ care se pregătesc elevii. Vă 1 succes însă. Au trimis
le ştiri; uşa din faţă. Este cazul Liceu­ rii. Florin Petcu şi Dan A- pot spune că îi consider lu­ execută acum şi vopsiri de haine de piele. ţ un memoriu conducerii
iltători- lui industrial nr. 1 Petroşani,
e ştiri; mulescu, colegi în clasa a crători dc nădejde ai colec­ Rubrică realizată de i I.G.C.L. Hunedoara. Nici
marile unitate dc învăţămînt cu profil Xll-a D (electricieni dc mi­ tivului nostru pentru că re­ DOINA COJOCARU
e; 1J,00 n.niicr, în care se pregătesc nă), acum ortaci- la lucrări paraţiile, lucrările de montaj, cu sprijinul corespondenţilor voluntari
,05 Mi-
11,35 — prin liceu, şcoală profe» complexe dc reparaţii în sub­ tot ce li se încredinţează,
lio'-TV ; sionaiă, şcoală de maiştri —• teran, care le solicită cunoş­ execută cu interes, pricepere,
i; 12,05 1 800 de elevi. Aici pentru atenţie, cu pasiune. Maiştrii, «®>
clorului tinţe în materie şi le încearcă
jurnal ; elevii treptei a Il-a voinţa şi pasiunea, ne expli­ inginerii, toţi cei care răs­
c; 13,45 practica înseamnă produc­ că, cu lux de amănunte, în pund de practica lor şi-au
minut ; ţie la I.M. Petrila, l.M. Li- luat în serios sarcinile şi, la } un răspuns faptic, deşi au «
6,25 In ce constă practica pe care o 1 trecut trei săptămîni. Ba >
ar al vezeni, I.R.I.U.M.P. şi fac în subteran, iară a se riadul lor, elevii", i să nu greşim : promisiuni %
-lea ai I.U.M.P. Aşadar, în subteran Aici, la l.M. Livezeni,
i uşoa- şi la suprafaţă, in funcţie de sinchisi de negrul cărbunelui axul noii calităţi a învăţă- J şi aminări au primit. Dar Í
5 ştiri ; ce le acoperă faţa. „Dacă j se afirmă că acestea nu :
mifine ; meserie. ne-ara ales meseria, trebuie mîntului este apropierea lui ţ (in dc cald... |
studio; Cum esie organizată aceas­ organică de viaţă. O modali­
io Aflr- să învăţăm 1“ — un impera­ tate de înţelegere a integră­ ţ AMBALAJE
utocon- tă practică, cine se ocupă de tiv care nu are nevoie de co­
•i; 20,50 îndrumarea şi controlul ei, rii care merită să fie cunos­ ( NERIDICATE
»0 O zi care este participarea efecti­ mentarii, mai ales cînd aflăm cută şi preluată şi de alte
lijuterii că meseria aleasă de ei con­ unităţi dc învăţămînt. Ingi­ ^ La magazinul alimentar
Non vă şi mai ales eficienţa ei — tinuă o frumoasă tradiţie în
n. iată întrebări la care am pri­ nerul şef al minei, ing. Vir- ^ nr. 114 din Bttniln ambu-
Aciua- familie. gii Costinaş, apreciind serio­ i lújele au cam începui să.
Tineri mit răspunsuri în ancheta or­ — Zeci şi zeci de elevi lu- zitatea colaborării cu liceul ) dea afară produsele.
popu- ganizată la l.M. Livezeni.
;0 Con- Aici; practica elevilor face orează în subteran, dar nu nc industrial nr. 1, ca şi modul \ Geaba se luptă gesliona-
porţile ridică probleme nici în ceea în care elevii participă di­ l rul Ion Anghelufă să nu-şi
; i9,oo parte din „activitatea la zi“ ce priveşte respectarea nor­ rect la însuşirea meseriei, re-, i transforme magazinul în
:tofonul a brigadierului, maistrului,
lisiimea melor de tehnica a securită­ marca: „Avem tot interesul 1 depozit, că tot cu morile
evenirii normatorului, şefului de sec­ ţii muncii — ne asigură să pregătim temeinic devii ^ de vînt se bate. Se bate,
*torlec- tor, inginerului şef al minei. şi, apoi, să-j reţinem“. Iată, ( pentru că la nivelul ce- ,
?ongre- Aici, elevul nu „încurcă mun­ maistrul Dumitru Floca de la
parti- serviciul de aeraj. Cunoaşte­ aşadar, rostul şi valoarea in-, J lor două unităţi himedo-
citorul“, cum nc-a fost dat tegrării şcolii cu producţia. ) rene l.C.V.A.şi O.C.L. A-
să auzim în uncie unităţi e- rea şi respectarea lor — e 1 limentara, măsura cea
conomice. „Elevii sînt repar­ lege. Elevii ştiu asia. Celor LUCIA L1C1U I mai elementară — întele-
tizaţi pe sectoare şi, împreu­ patru zile de instructaj direct 1 gerea — n-a fost realiza-
nă cu maiştrii electromeca­ în subteran,organizat la so­ \ iă. Vin maşini cu marfă,
nic’^ efectuează reparaţii ale sirea în practică a elevilor, ¡ pleacă goale. Vin goale, fc
pentru Una ilin laturile esenţia­
î taiorul 1 ¡laţului — transportoare, li se adaugă cel pe bază de le oare vizcazA creşterea ’ pleacă încărcate cu ambo- î
HUNE- combine de abataj şi dc îna­ întrebări şi răspunsuri, făcut catftâţiS vieţii ia Valea Jiu­ ţ laje. Dar lucrul acesta se |
ăianjon intare, stîlpi hidraulici, venti­ zilnic, şi la intrarea în şut, lui este şi aceea a asigu­ i înlîmplă mai rar. Aşa că, |
ide nu rării sănătăţii minerilor şi
(Arta); latoare, instalaţii de aeraj, şi în timpul şutului. Nu se familiilor lor. lată un as­ ? ambalajele stau bine mersi Í
(Con- execută lucrări dc montaj şi poate altfel. Subteranul este pect cotidian din Spitalul 1 pe acolo iar benzină se ]
$ani : municipal din Petroşani, ţ iroseşte cu nemiluita. ţ
ni rea); aparatură electrică în subte­ mecanizat, trebuie cunoscut, unde copiilor li se asigură
Moiem- ran“. Ing. Emilia Pintea, de respectată cu stricteţe tehno­ din primele zile de viaţă o
şi Ar- la biroul de organizare a logia. competentă asistenţă medi­ \ INUNDAŢII |
; LU- cală.
rajului muncii, personal-învăţămint- Aşadar, elevii lucrează cu j Blocul 1 ti de pe viitorul j
(Mun- rctribuire, care răspunde dc utilaje complexe. „Ei au vă­ Foto: ŞTEFAN NEMECSEIS \ bulevard Decebal din De-,\
Valsul
oresc) ; activitatea practică a elevi­ zut şi văd că in mină nu fac ( va este foarte frumos şi
i (Mi- , pe dinafară şi pe dinăun-
i cinci 1 tru — cel puţin aşa sus-,
Munci-
Rodco Zi de miercuri. în faţa Nicolae Călina vine în au­ ^ lin cei ce locuiesc în el.
2ANI : i Cu toate acestea, a fost (
[7 No- uşii camerei nr. 10 de la dienţă ori de cîte ori are ’ de nenumărate ori inun-L
âldatul Consiliul popular al oraşu­ certuri cu fiul lui, deşi în
•o.şie) ; lui Călan, mai mulţi oa­ Problemele ridicate de oamenii muncii in audienţe ţi scrisori - aceste incidente e şi el de ! dat. De ce ? Fiindcă — ^
lament vină. Opriţa Maieu are ce ţ cum se ştie — apa rece e |
aiului, meni aşteaptă să intre în 1 urcată pînă la ultimul e- i
); o- audienţă la primar. Cu ce QPEBflTHf SI TEMEIIVIIC are cu deputatul din Grind ) taj cu pompe şi hidrofor, j
j soa- probleme au venit oamenii şi-l reclamă mereu peste
î nu } iar cei ce manevrează res-
căra) ; în audienţă ? Fel de fel, u- tot pentru nişte pricini de l peclivele agregate nu prea
sătoria nele de interes obştesc, multe ori imaginare. Sigur, / au grijă da presiunea ce .
iŢEG : altele personale. Să concre­ Timpul afectat audienţelor e un timp social preţios. noi îi primim, îi ascultăm,
bărbat tizăm : luăm măsuri, în spiritul i o trimit în instalaţie, ast- \
Drum I fel că ţevile din pereţii 4
\LAN: — In blocul nostru, pe legilor ţării, dar asemenea i blocului crapă adeseori- -
(Casa scara unde locuiesc eu — mărunţişuri ne stînjenesc
ERIA : zicea Aurelia Olaru — nu Să nu-l consumăm inutil! în activitate, ne irosesc } Ultima inundare s-a pro-
roşul); I dus recent cînd blocul a
n de- este căldură, deoarece un timpul de care e nevoie ( fost inundat în întregime.
(I.umi- vecin a plecat de acasă pe primăriei, iar faptul aces­ plasare la faţa locului, lua­ tul şi atunci l-a acceptat pentru a rezolva alte pro­
iul lui mai multă vreme şi în a- ta dovedeşte încrederea lor rea unor măsuri. In virtu­ şi că nu toată lumea poate bleme, ale cetăţenilor. 1 lată de ce susţinem că
\ cei ce lucrează la centrala
partamentul lui se află ro­ în organul local al puterii tea acestui fapt, cei ce puri locui la etajul întîi şi doi, Primarul oraşului Călan ţ nr. ÎS trebuie să fie mai
binetul de aerisire a insta­ de stat. mina pe creion sau se în­ cineva trebuie să stea şi la are dreptate. Un consiliu î ctlen/i, iar cei ce-i coor-
laţiei. Desigur, fiecare cetăţean scriu la audienţe e bine să parter. Alte asemenea ca­ popular, cum bine se cu­ > donează să-i supravegheze
— Aţi sesizat problema al ţării are dreptul, înscris gîndească serios ce trimit zuri : Alexandra Moldovan noaşte, are o mie şi una ţ mai îndeaproape. j
la Secţia de gospodărie în legislaţia noastră socia­ pe adresa organului căruia i-a reclamat primarului că de probleme majore, a că­
pentru comunală şi localivă ? listă, de a se adresa cu i se adresează, ce spun ce­ robinetele din baia locuin­ ror soluţionare solicită s IGNORÎND
va fi — Da, şi ni s-a promis scrisori, de a solicita au­ lui care îi ascultă. Iată ţei sale curg ; loan Lazăr timp, competenţă, operati­ \
îjodSă, PREVEDERILE
mai că va fi trimis cineva la dienţe pentru soluţionarea însă cîteva exemple care nu cere o altă butelie, deoa­ vitate maximă de multe \ LEGALE..
le un- faţa locului, dar n-a venit problemelor de interes per­ se înscriu în această sferă, rece soţia, care l-a părăsit ori. Acest fapt ar trebui
Izolat, nimeni. sonal ce îl frămîntă. A- culese tot de la cei veniţi cu copii cu tot, din cauza să-l înţeleagă toţi cei ce i Făcîndu-se ca nu
slabe,
b clin — Eu — ne spunea Eli- cesta e un drept funda­ în audienţă la consiliul comportării capului de fa­ se adresează. Abuzul de l noaşle conţinutul Decretu-
cralu- sabeta Airincăi — aş vrea mental al oamenilor mun­ popular din Călan, în ziua milie, a luat cu ea butelia. dreptul la petiţie e dăună­ l lui nr. 463/1978, conduce-
prinsă să solicit o butelie de ara­ cii din România, care — aceea de miercuri. — Asemenea cereri ne­ tor. Avem dreptul — repe­ > cerea C.A.P. Velei a ac-
ir cea ţ ceptal cumpărarea de mo-
grade. gaz, că am copii şi ne este cum viaţa o evidenţiază — De pildă, Doina Moldo- temeinice, solicitări în re­ tăm — să ne adresăm ori­
In cea de mare trebuinţă. se respectă, organele de van a venit în audienţă la zolvarea unor probleme unde şi cu orice problemă, ţ bilicr, încâlcind astfel pre-
zonei, Margareta Şimon, din Să- partid şi de stat, conduce­ primarul Călahului cu mărunte mai avem, din dar a proceda cum fac » vederile legale. Dc aseme-
umple ţ nea, arhivarea documcnte-
şi in cel, ca şi altele dintre fe­ rile de întreprinderi şi in­ două probleme. Prima, să păcate — ne spunea Flo- unii care-s toată ziua în
meile ce aşteptau să intre stituţii acordînd 6 atenţie ceară o butelie de aragaz. rian Stanciu, primarul o- audienţe, cu chestiuni ce şi l lor s-a făcut lot prin în-
şi 7 din ce în ce mai mare re­ Cererea firească, fiindcă raşului Călan. Letiţia Mun- J călcarea normelor în vi- \
se în audienţă, solicitau să fie le pot rezolva singuri sau 1 goare. Revizia de fond nu
caldă, ajutate pentru a-şi găsi un zolvării operative a sesiză­ stă la bloc, are copii. A teanu vine aproape în fie­ cu cereri ce lezează echita­
(, vor loc de muncă. rilor, cererilor şi reclama- doua să i se repartizeze alt care săptămînă la consiliul tea, înseamnă a exagera fă­ ^ a trecut însă cu vederea
Se va ţiilor ce vin din rîndul ma­ popular şi reclamă, ba că i i asemenea fapte, conduce-
ă, ca- Deci, cum se poale vedea, apartament deoarece — ră măsură. Iar exagerări­ I rii C.A.P. fiindu-i impu-,
oamenii, majoritatea dintre selor. Trebuie însă precizat cum zice — la parter nu-i s-a înfundat chiuveta, ba le, în orice domeniu, nu
gene- ei, au venit la consiliul că fiecare problemă nece­ place. Aici trebuie menţio­ că i s-a astupat canalul, ba sînt deloc potrivite. \ tale sumele cheltuite ile-,
r va- gal.
popular cu probleme im­ sită timp, pentru a fi cla­ nat că abia cu o lună în că i-a fugit fata de acasă,
portante, de competenţa rificată şi soluţionată, de­ urmă a primit apartamen­ pe care ea o bate mereu. TRAIAN BCNDOR