Page 19 - Drumul_socialismului_1979_12

• JOI, 6 DECEMBRIE 1979 Pag. 3

la încheierea „funii Din iniţiativa comitetu­
lui comunal ile partid fi
preparatelor culinare“ a biroului executiv al
consiliului popular comu­
tnpuri nal, in satele comunei To-
epifio- Sîmbătă, 1 decembrie Floarea Rugina eofetari- leşli s-au desfăşurat in
a.c., în municipiul Hune­ patiseri. ultimele zile ample ac­ © In cadrul ciclului de dezbatere a documentelor
doara s-a organizat expo­ © De la I.C.S. alimen­ ţiuni de gospodărire fi în­ Congresului al Xll-lea al partidului, membrii cercurilor teh-
ziţia judeţeană de produ­ taţie publică Petroşani : frumuseţare. Astfel, în sa­ nico-aplicative de la Casa de cultură din Deva (steno­
se culinare şi de cofetă- Iosif Demeter, Doichiţa dactilografie, croitorie şl arta lemnului) au participat la o
tcún tele Toţeşti ţi Reia s-an
rie-patiserie. Expoziţia a Meszaros — cofetari-pati- întreţinut fi reparat, dru- dezbatere avînd ca temă „Programul-directivă de cerceta­
Fin* constituit o manifestare seri, Iolanda Stan, Marga­ re şi dezvoltare in domeniul energiei pe perioada 1981 — t In cartierul micro 4, ^
celor de amploare în domeniul reta Volner şi Lenuţa Tă- muri pe o lungime de 1990 şi orientările principale pină în anul 2000". ) din Hunedoara, sini două i
artei culinare, unde fieca­ nase — bucătărese. 1500 ml. Printre cei mai • Comitetul municipal al U.T.C, a organizat ieri la ci­ r patiserii. Aici consumata- )
re întreprindere comercia­ @ De la I.C.S. alimen­ nematograful „Patria", în cadrul acţiunilor politico-educo* ţ rit, mai cu seamă copiii, j
lă, cu activitate de ali­ taţie publică Deva : Ioan ( servesc cum e normal o ^
mentaţie publică, a expus Ileş, Petru Berindei şi Si- tive desfăşurate în „Săptămîna majoratului", o interesantă i prăjitură, băuturi răcori- ţ
<le TOTfŞTI vizionare. A rulat filmul documentar „Tineretul şi progresul
lllfLSUi ce a creat mai bun şi mion Luca — bucătari, ştiinţei contemporane", apoi filmul românesc „Baltagul", ? toate, dulciuri. Dar de o t
nárilo mai... gustos în acest do­ colectivul laboratorului de după romanul lui Mihail Sadoveanu, studiat de mulţi 1 vreme ei nu mai prea au T
meniu. cofetărie condus de Vasi- dintre participanţi in acest an . şcolar. .
Expoziţia judeţeană a le Sîngeorzan şi cel de ţ loc la mese. N-au Inc din *
ric fost organizată la încheie­ patiserie, condus de Ana dcţiUfl! ^ cauza adepţilor mai mult ‘
(lui 9 rea manifestărilor în ca­ Constanţi nescu. • Ca răspuns unor solicitări, cooperativa „Progresul" a l (Iccit statornici ai Iui
drul „lunii preparatelor A De la I.C.S. mixtă introdus de curind o nouă prestare pentru populaţie : la 1 Bachus. Noi ştiam cu la
dit pspkdirire secţia de curăţătorie chimică se execută şi curăţiri de ţ patiserii se vtnd băuturi i
paltoane cu blană.
ţ alcoolice — bere fi vin ţ
0 expoziţie eu deschidere şi înlirufflusdţare O Agenţia din Deva a Biroului de turism pentru tineret 1 — doar pentru acasă. Nu i
* la dej. Greşim ? (Con- /
• Ka- deschide in 8 decembrie cursurile şcolii de ghizi pentru S stantin Grecii, maistru o- !)- *
excursii interne. La aceste cursuri, pot participa tineri iu­
t; 7,«0
evLsta targa spre bitori de turism, care doresc să se iniţieze pentru îndrumarea \ ţelar).
m cio­ altor tineri pe cărările minunatei noastre patrii, spre cu­
pliri ; harnici au fost cetăţenii noaşterea atît a istoriei trecute cit şi a realizărilor actua­ \
ători- SE CERE
ştiri ; consumatorilor Anton hârb esc, Liviu Lă- le, (Cursuri similare se vor deschide şi in municipiile Hu­ \
emei- zăroni, Ioan Prejban, Ioan nedoara şi Petroşani). MAI MULTA
i yla- Vlăiconi III, din 'Îolefti \
10,45 \
uletin culinare“. In cursul lunii Brad: colectivul laborato­ fi Uiurel Tămăfiloni, Va­ • Aproape 500 de micuţi deveni din căminele şi grădi­ OPERATIVITATE !
emie- noiembrie au fost organi­ rului de cofetărie condus lentin Simiiia, Vasile Fi- niţele municipiului au urmărit şi... aplaudat la scenă des­ \
uj etin chisă formaţia de păpuşari a casei de cultură, care a
uoara zate, în municipiile şi o- de Ioan Bota, precum şi rcanda, Ioan Pascolcscu,
I) Noi şeie judeţului, expoziţii Iustin Mariş, Dalia Mi- Ghcorghe Lup, din Reia. prezentat ieri pentru ei piesa „Intîmplări cu Veta". Astăzi, J Nu de puţine ori abona-
Mî De vu vinzare de produse de hăilă, Antonia Muraru — La Toteşti s-a lucrat fi tot la casa de cultură, prezintă două spectacole Teatrul ' (ii ziarului nostru din car- .
um- de păpuşi din Alba lulia.
mal ; bucătărie şi cofetărie-pa- bucătari. la amenajarea unui solar V lierul devean Gojdu tte-au J
r
reşti ; tiserie. Aceste produse au © De la I.C.S. mixtă în suprafaţă de ll. > mp la \ sesizat că, moi ales (lumi- î
17,05 încorporat în ele măies­ şcoala generală de 8 ani, Rubrică realizată de
Di­ Căian : au fost prezentate DOINA COJOCARU | itica, primesc ziarul foar- V
no o- tria, priceperea, munca şi produsele pregătite de bu­ evidenţiindn-se în mod cu sprijinul corespondenţilor voluntari
rt de străduinţa bucătarilor şi cătăreasa Aspazia Cio’r- deosebit prin contribuţia i te lirziu, adică după oro- ^
J Re- patiserilor de a realiza nea, adusă Moise Pasc, Dorel le 17,00. fiind astfel ne- l
' Cla­ de la restaurantul \
ia in- produse cit mai bune şi „Perla Streiului“. Dăbucean, Ioan Murar, , voiţi să-fi procure ziarul ^
•rum; care să răspundă cerinţe­ Viorel Udrorti fi Nelu Vă răspundem la întrebare
0,05— lor populaţiei. Cu această Expoziţia s-a încheiat Iffănescu. > de dimineaţă la chioşcuri, i
noc- cu o masă rotundă. Cu a- I Abonaţii din cartierul }
ocazie au fost lansate ceastă ocazie, s-au făcut Fot în cadrul acţiunilor I’etru Josan — Va ţa de le acestora au fost preciza­
etua- peste 100 de noi produse, întreprinse s-au mai exe­ Jos : Conform prevederilor te, ele sînt prevăzute, de­ \ amintii aşteaptă din par- /
vrma- răspunzîndu-se astfel sar­ aprecieri asupra produse­ \ tea difuzării presei mai 1
de lor prezentate, precum şi cutat lucrări la construi­ Legii nr. 26/1967 şi a in­ altfel, in regulamentul
Coor- cinii de a se crea produse numeroase propuneri de rea unei fîntîni fi la a- strucţiunilor de aplicare a şcolar. Ce sarcini revin ^ multă operativitate !
Pro- care să întrunească cerin­ îmbunătăţire a activităţii menajarea unei magazii legii aprobate de M.E.I. cu muncitorilor calificaţi ? Ia­
fap«- ţele unei alimentaţii ra­ \
regu- în acest domeniu. Toate de materiale la noul dis­ Ordinul nr. 330/1908, cadre­ tă : lucrări de întreţinere şi
:i ta­ ţionale. propunerile şi observaţii­ pensar uman 'Iotefii. De le didactice care au depus reparaţii, atît în şcoli, cît \ A GĂSIT CE C'.AUTA
llará; în expoziţia judeţeană remarcat hărnicia fi stă­ activitate neîntreruptă în­
in. au-fost etalate peste 350 le au fost reţinute de cei ruinţa cu care au muncii tregul an şcolar beneficia­ şi în internate. Intrucit ce­ ^ ţ
de produse de bucătărie în drept, urmînd ca aces­ Nicolac Basarabă, Noe ză de 62 zile calendaristice le două funcţii nu sînt si­ Aidoma lupilor, Izidor ’
nonime, sarcinile de mun­
tea să-şi găsească mate­
şi 370 de cofetărie şi pa­ Crăciunesc fi Olivia Pasc de concediu legai de odih­ că ide administratorului nu Oltean din llăşdat a tot ţ
tiserie. La realizarea lor rializarea imediată. în din Cîrnefti. La toate a- nă. Cadrele didactice nu­ i dat tinoule pe la slîua ţ
şi-au adus contribuţia : încheierea mesei rotun­ ceste acţiuni desfăşurate mite după începerea cursu­ pot fi atribuite în totalita­ > ciobanului Ionel llîndă- ţ
tria); © De la I.C.S. alimen­ de, producătorii acestor de curind, au participat rilor beneficiază de cîte 5 te muncitorului calificat în
irta); taţie publică Hunedoara : bunuri au asigurat pe peste 120 de cetăţeni, mo­ zile lucrătoare pentru fie­ situaţia cînd în şcoală nu 1 ran. căutind momentul po- ţ
pi­ participanţi că ele vor fi se poate norma post de ad­ ([ trivit pentru a da iama i
an tul Aurelia Haldea, Elisabeta bilizaţi de deputaţii lor. care lună integral servită,
eriile Borbely, Elena Mitroi, fi­ prezente în unităţile co­ (Vaier Sibişan, secretar bineînţeles dacă au func­ ministrator. Repartizarea ( prin bunurile acestuia. Şi ţ
PE- lena Cadariu, Emil O- merciale, publicul consu­ ţionat pe posturi vacante sarcinilor proprii de mun­ / cînd s-a crezut în sigu- ţ
albe- adjunct cu probleme de sau rezervate. că ale fiecărei persoane în­ 1 ranfă a sărit ptrleazul, a i
imele proiu şi Silvia Hulea — mator avînd posibilitatea propagandă al comitetului
ne) ; bucătari ; Sofia Hegheduş, de a se aproviziona cu comunal de partid To­ Anonimă. In cadrul şe­ cadrate se face de către ^ înşfăcat în grabă un cojoc, j
pania Marínela Scorobete, Vio­ toate sortimentele expu­ dinţelor trimestriale de in­ conducerea unităţii, în ba­ Î nişte bani şi ce a mai gu- )
LU- tefti).
îpca- rica Zaja, Mihai Şina şi se în această expoziţie. struire şi analiză cu admi­ za regulamentului de ordi­ / sit la îndeminu, după care ţ
ral) ; nistratorii şcolari, atribuţii- ne interioară. r a dispărui in ceafă. Nu <
lven- ^ înainte insă de a da foc »
LO-
flirie- (Urmare din pag. D nele limitrofe, în paralel cu lungi, realizînd viteze între cesul preparării, concomitent ^ .5linei, pentru... a-şi aco- ’
cinci ţiile de partid să se situeze i peri urmele. ^
esc); lucrările de cercetare din pe­ 30—50 ml pe lună, net su­ cu reducerea consumurilor in primele noduri ale mate­
unci- talc şi am acţionat atit prin rimetrul Vadu Dobrii, vor în­ perioare celor înregistrate de energie şi combustibili. rializării lor. Asemenea ac­ } Cu toată această pre- i
um ca măsuri proprii (in principal, cepe şi lucrările de exploa­ prin metoda clasică. Ne străduim să asigurăm ţiuni mobilizatoare au fost ţ cauţie, Izidor Oltean a }
Tie) ; 1
ijilor asigurarea unei dozări opti­ tare a lentilelor deja inter­ Trebuie să spun, dealtfel, funcţionarea continuă a in­ întreprinse la secţia minieră ţ fost descoperit foarte re-
3AR- me a minereurilor mai boga­ ceptate. Mai avem in vede­ că pentru realizarea întocmai stalaţiilor, îndeosebi a cup­ Telluc — unde se pune pro­ ^ pede de lucrătorii or di
legea te cu minereuri sărace, pină re efectuarea unor probe a sarcinilor prezente şi vii­ toarelor de prăjire magneti- blema amplificării activităţii
eriile ţ nit publice, avînd acum
ce căuta : „foc“ la..c
TIE : la realizarea unui produs o- tehnologice în zăcâmîntul toare — calitativ cu mult zantă — unde in prezent a- de exploatare a zăcăminte­ 1 ceea ce căit
(Pa- mogenizat care să îndepli­ Dealu Munteanu-lazuri, in mai pretenţioase •— ne orien­ vem dificultăţi. Specialiştii lor ankeritlce, cu accent pe
Ten- nească condiţiile minime pre­ funcţie de care se va trece tăm cu toată fermitatea spre noştri au conceput un sistem latura calitativă a selecţiei > propria valiză şi „ac“ po-
IlI-a la cercetări în detaliu, în ve­ \ trivit pentru cojocul [urat.
■3Al : văzute in contractele cu be­ aplicarea şi extinderea me­ de susţinere a acestora, care minereului — Io Uzina de
ultu- neficiarii), cit şi prin iniţierea derea punerii în exploatare. todelor de exploatare de reduce substanţial staţionări­ preparare Teliuc, unde or­
âluri unor studii şi cercetări pri­ Totodată, in cursul anului vii­ mare productivitate, a teh­ le din cauza deselor spar­ ganizaţia de partid îndrumă A B U Z
ilar) ; V . ________
toar- vind exploatarea în masă a tor vom ataca lucrările de nologiilor moderne. Aş a- geri de rulmenţi, experimen­ şi urmăreşte îndeaproape
toasa acestor rezerve şi valorifica­ deschidere a cimpului minier minti aici metoda de ex­ tat deja la două linii tehno­ perfecţionarea muncii, a I
ară); rea lor independentă. Astfel, Nădâştie-Ocoliş, zăcămint ce ploatare cu rambleerea usca­ logice şi pe care ¡1 vom ex­ \ In comuna Vălişoara îşi ^
Iu- urmează să preia capacităţi fluxului tehnologic de prepa­
Ma- cu ajutorul Institutului de tă şl hidraulică a golurilor, tinde la toate liniile in prima rare a acestor minereuri să­ i are sediul Şantierul nr. 114 t
tai) ; subingineri Hunedoara şi cu de producţie din zona Te- ridicînd productivitatea în a- parte a anului 1980. De ase- i Deva, apariinîrtd l.C.C.F. i
de- sprijinul concret al conduce­ race, pentru ridicarea valorii
umi* rii C.S. Hunedoara am găsit lor metalurgice. Avind în ve­ } Timişoara, care cottslru- j
i de dere că în 1980 şi în con­ I ie fie calea ferată Deva— 1
soluţii de valorificare par­
ţială a acestor rezerve, con­ Valorificarea superioară a rezervelor minerale tinuare vor fi larg promovate ţ Brad. Ei bine, şantierul ţ
stituite in special din anke- tehnologii noi de lucru, me­ ţ dispune de numeroase mi)- ţ
tode de mare productivitate
S rite. Dar, documentele Con­ liuc aflată în epuizare, Iar batoje cu peste 4 tone pe ! loace de transport auto i
ta gresului al Xll-lea al parti­ în perimetrele cunoscute vom post, tehnologia de puşcare menea, cuplajul cardanic şi tehnicitate, organizaţia de 1 necesare lucrărilor ce le 1
realizat de noi se va genera­
partid de la E.M. Ghelari
dului şi actuala conjunctură ţ execută. Aceste mijloace |
in 5 trece la un program minuţios cu găuri lungi, cu încărcături liza in anul viitor la toate li­ are în permanenţă in aten­
mondială privind resursele de de cercetare a tuturor corpu­ sferice ş.a. In sectorul ne­ niile de prăjire, ceea ce va ţie lucrările de deschidere l folosesc, cum e. şi firesc, 1
, 42. materii prime ne obligă la rilor şi lentilelor, în vederea metalifer avem în vedere va­ conduce la evitarea staţionă­ şi pregătire a noilor orizon­ ? drumurile de interes co- î
. 20,
soluţii complete, globale, în valorificării lor integrale. lorificarea superioară a zăcă- rilor accidentale, a întrerupe­ turi, activitatea de ridicare a ) mintal ale localităţii. Nici /
uri : care scop dispunem de con­ Constantin Malea, director mintului de dolomită, diversi­ rilor de flux, implicit la re­ 1 asta nu e rău, numai că ţ
>ort: diţii deosebite pentru cerce­ cu probleme de dezvoltare : ficarea sorturilor in concor­ ducerea pierderilor de metal. calificării şi policalificarea ^ şantierul nu contribuie de- |
tare şi valorificare. Mă refer Pentru anul 1980 şi cincinalul danţă cu solicitările benefi­ Realizarea unui flux de re­ oamenilor pentru a-i face i loc Ia întreţinerea acestor t
competenţi in noile cerinţe
la existenţa celor două u- viitor ne-am programat des­ ciarilor. Pentru reducerea tratare a sterilului final, so­ tehnice şi calitative. , drumuri, din care cauză “
nităţi de cercetare — chiderea orizonturilor inferioa­ consumului de exploziv vom luţia reuşită de desprăfuire a In scopul obţinerii rezul­ * căile de acces spre sale,
centrul din Hunedoara şi re de la E.M. Ghelari, care extinde puşcarea cu găuri gazelor arse evacuate la coş tatelor scontate prin materia­ | şi cătune .s-au degradat
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva — care condiţionează creşterea liniei de sondă, trepte în mediu şi alte asemenea teme cu lizarea propriilor programe ^ foarte mult. fu plus, şan-'
ru 6 au capacitatea şi forţa nece­ de front şi, in consecinţă, comprimat, cu efect direct şi caracter tehnic şi tehnologic
se sară să găsească soluţii re­ realizarea sarcinilor sporite asupra consumului de ener­ influenţează direct reducerea de acţiune, activul comitetu­ ticnii ocupă terenuri alo
cu ciproc acceptabile (pentru lui de partid a fost reparti­ I cetăţenilor, fără aprobă-
erit. din cincinalul 1981—1985. gie electrică (ca urmare a simţitoare a pierderilor de zat cu sarcini concrete pe V rile necesare, practic sco-
ă şi minerit şi siderurgie), pe care Intrucit este vorba de des­ unei granulaţii optime a mi­ metal şl recuperarea unor i (îndu-lc din circuitul ngri-
ufla să le valideze cele două chiderea şi exploatarea con­ nereului, înainte de fluxul de însemnate cantităţi de mate­ secţii, sectoare şi obiective,
-est. centrale tutelare, iar I.M. răspunzind de întreaga acti­ , col. Ar fi bine să inler-
a fi comitentă a unui număr de preparare). rie primă pentru siderurgişti. vitate politică, de rezolvarea 1 vină cei în drept şi să
l şi Hunedoara — depozitară a şase orizonturi din aceeaşi Gabriela Boţa, şefa Uzinei Doru Toma, maistru — se­
ntre unor Importante rezerve de lucrare verticală, s-a impus de preparare Telluc : Intrucit cretarul comitetului de partid promptă a problemelor de \ pună ordine în această sta-
i şi astfel de minereuri — să le aplicarea unor tehnologii de acum conţinutul de fier de la I.M. Hunedoara : Pro­ organizare şi îndrumare teh­ ^ re de lucruri
ríe : traducă în fapt, asigurînd moderne de săpare a lucră­ în zăcămint este în scădere, gramele de acţiune întocmi­ nică a principalelor lucrări,
cire C.S. Hunedoara un volum rilor miniere orizontale şj preocupările preparatorilor te la nivel de întreprindere, inclusiv de buna aprovizio­ \
Drar sporit de fier în minereu verticale, pentru asigurarea vizează în specia! introduce­ de secţii şi sectoare — care nare a fronturilor de lucru. \
lisă, marfă. aerajului, evacuării apelor şi rea unor tehnologii de pre­ sînt supuse unor îmbunătăţiri Cu asemenea sarcini şi res­
ca- Ionică Darie, director ad­ a transportului de minereu. parare care să valorifice cit permanente — au fost dez­ ponsabilităţi concrete au fost
I va junct : In scopul atragerii în In acest cadru obţinem re­ mai complet minereul de fier, bătute cu activul de partid repartizaţi şi toţi membrii
de circuitul economic a unor re­ zultate bune la săparea sui­ prin reducerea la minimum a şi întregul colectiv de mun­ consiliului oamenilor muncii
zerve sporite de fier din zo­ torilor cu platforme şi găuri pierderilor de metal în pro- că, incit comuniştii, orgoniza- din întreprinderea noastră.