Page 21 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 21
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. 0Ş69
VINERI,
7 DECEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Minerii de la Uricani îşi Cercetarea ştiinţifică — orientată ferm spre
onorează exemplar angaja l
mentele asumate în între
cerea socialistă ţie a ţla ţă
Ast
rii mal mult cărbune. acestei problemele practice, concrete ale economiei \
fel, tie la începutul
luni ci au extras în plus \
peste G00 tone de cărbune \ \
cocsificabil. Acest succes Vorbind despre necesita tăţi ştiinţifice şi tehnice, pre mijlocit al tovarăşului Nicolae
se datoreşle exploatării la tea dezvoltării în ritm rapid ocuparea pentru crearea de Ceauşescu, Programul-directi- \ Bilanţul perioadei ianuarie —noiembrie 1979 ţ
capacitate a celor patru
complexe mecanizate, de a economiei naţionale, de noi tehnologii. Pe această vă însumează rezultatele deo
marc randament din sub spre posibilităţile depăşirii cale se va asigura o bază sebite ale ştiinţei şi tehnolo t----------------777-------------- 7------------------ 1
pam îairSasiaină S
teran, îmbunătăţirii trans de către ţara noastră, în ur trainică, din toate punctele giei româneşti din ultimii \ care
portului pe verticală şi o-
rizontală, destoiniciei iu mătorii ani, a stadiului de de vedere, pentru înfăptuirea cinci ani, perioadă înscrisă
ţară în curs de dezvoltare şi Programului de făurire a so în noua istorie a dezvoltării
intrarea în ' rîndul ţărilor cietăţii socialiste multilateral patriei ca cincinalul afirmă Sa reflecţie, la măsuri J
IM Uricani: cu dezvoltare economică dezvoltate şi de înaintare rii plenare a revoluţiei teh-
spre comunism".
la
medie,
C.
Plenara
C,
nico-ştiinţifice în ţara noas
ql P. C. R. din iulie a.c., Aceste Idei se regăsesc la tră şi remarcată, îndeosebi, energice pe toate şantierele j
Schimburi de secretarul general al parti scară amplă, diversificată, în prin afirmarea unor direcţii Pe şantierele de construc- un plan de investiţii ncniai- ţ
dului,
tovarăşul
.Nicolae
cum sînt : creşterea produc
Programul-directivă de cerce
Ceauşescu sublinia : „Urmă tare ştiinţifică, dezvoltare teh tivităţii muncii şi a eficienţei ţii persistă încă o Serie de atins încă, pentru realiza- ţ
produefie toarele două decenii se vor nologică şi de Introducere a economice ; valorificarea su „greutăţi şi neajunsuri, res- rea căruia se impun de pe ,
caracteriza printr-un puternic progresului tehnic in perioa perioară, cu înalt randament, tanţele sc adună, deşi ele ar acum măsuri concrete dc j
trebui diminuate, recupera- pregătire a tuturor condiţii- ţ
record avînt al ştiinţei, tehnicii şi da 1981—.1990 şi direcţiile a resurselor naţionale ; pro ........................ ’ lor. Asigurarea forţei de <
tc, toate obiectivele scaden
1
movarea produselor şi tehno
principale pînă in anul 2000,
tehnologiilor noi, de înaltă
U /
productivitate. Pornind de la program dezbătut şi adoptat logiilor noi, mecanizarea şi te predate, planul integral muncă, a materialelor şi a
aceasta, este necesar, ca de Congresul al Xll-lea al automatizarea proceselor de realizat. Dar insuficienta dotării tehnice pe toate ţ
muncă a brigăzilor de mi România să asigure dezvolta partidului. Elaborat sub în pregătire a investiţiilor a- şantierele de construcţii, co- ţ
neri conduse de Gheorglic cestui an a făcut să sc ia relarca temeinică a terme- ,
Şerbu, Dumitru Bornoiu, rea iptensă a întregii activi drumarea şi cu aportul ne (Continuare în pag. a 3-a)
Aurel Şoşoi, Ni-colae Sultan un start slab din primul tri nclor de punere în funcţiu- 1
şi alţii. mestru, pc parcurs s-au ivit ne cu cele de livrare a uti- ţ
111 fruntea întrecerii se o serie de deficienţe, atit dc lajelor şi echipamentelor, i
află minerii de la sectorul Pentru desfăşurarea în
...................... __________ colaborarea mai susţinută 1
II, care au extras supli bune condiţii a activităţii ordin obiectiv cit şi subiec- colaborarea mai susţinută
v
mentar • anul acesta mai de extracţie a cărbunelui, tiv, s-au produs necorelări între toţi factorii care con- i
bine de 7 000 tone de căr la I.M. Vulcan se acordă dc plan şi de termene, s-a cură la înfăptuirea progra- (
bune. De subliniat că la o atenţie deosebită lucrări
mina Uricani, peste 40 la lor de investiţii, pregătiri şi muncit slab şi. iată că după mului de investiţii a ju'dc- /
sută din producţia de căr deschideri. La sectorul de 11 luni situaţia activităţii (ului — iată imperative cc \
bune se extrage, în prezent, investiţii lucrează şi briga dc investiţii în judeţ nu trebuie abordate cu maximă ţ
mecanizat, uimind ca imul da lui Ilie Giiiron, care arc este cîtuşi de puţin de na- hotărîre şi răspundere. Vo- ^
viitor acest procent să n- cele mai bune rezultate de
jimgă la 80 la sută. Me la începutul anului : reali tură să mulţumească, dim- lumul deosebit de mare dc l
ri lele în muncă ale mine zarea peste sarcinile de potrivă trebuie să îndeinnc lucrări dc pc platforma in- ]
rilor de la Uricani sini cu plan a circa 800 mc. la meditaţie şi măsuri fer dustrială a I.V. Călăii şi dc ?
atit mai lăudabile cu cit lâtă-I (în centrul imagi
succeselor în extracţia căr nii) pe .şeful de brigadă me. concrete pentru această pc amenajarea hidroenerge-i
bunelui li se alătură însem ilie Chiron împreună cu lună şi mai ales pentru ti că Rîu Marc-Rctezat, dc ^
nate economii de materia ortacii săi Gheorghe Grosu anul viitor. Se ştie că în
le : 2 600 metri cubi lemn şi Aurel Miron înaintea în
de mină, 1 300 metri cubi ceperii unui nou sut. 1980 judeţul nostru va avea (Continuare in pag. a 2-a) |
cherestea, 2,2 milioane ltWh Foto : M. OLTEANU
cn orgie olec trică.
ÎN ZIAliUL DE AZI SIMPOZION Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului MIC0LAE CEAUŞESCU
„Rolul
in
ÎS In actualitate — reparaţiile la tractoare şi maşinile educarea artelor plastice pentru privind creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste
şi
prin
agricole. Organizarea şi disciplina pe întregul ’flux — rhuivbă a elevilor“ a fost
factori decisivi ai succesului tema unui simpozion des
făşurat la şcoala generală
B Trei pictori arădeni — la Deva nr. 10 Hunedoara. Organizat Zile de puternică efervescentă politică
ou sprijinul clubului arte
lor de Ta casa liiohierilor şi i!
19 DE.VA — Actualităţi şoimilor patriei din locali întreprinderea mecanică din — însufleţiţi de istoricele deplinii în proporţie dc 106
tate, în cadrul simpoziomi-
B Agenda (tv., radio, cinema, vremea) 1 iii au avut intervenţii de Orăştie, ca şi cclclallţg uni documente adoptate dc Con la sulă, planul producţiei
o reală Văloare educativă tăţi economice ale judeţului gresul al Xll-lea al partidu marfă a fost depăşit cu 5 la
£S Semngl •furnalistul dGbeorghe Asaf- nostru, trăieşte zile de puter lui, dc realegerea tovarăşului sută, ccl al producţiei nete
tei (de l la secţia - a II-a fur nică efervescenţă politică do Nicolae Ceauşescu in ‘înalta cu 4 la sută , în vreme ce
1
1
S3 Săptămina viitoare la ţeleviziune. nale din C.S.II.) şi con minată dc hotărîrea dc a în funcţie dc secretar general al productivitatea muncii a fost
făptui întocmai propunerile to P.G.R. — ne spunea Lcorcan cu 7 la sută mai marc dc-
varăşului Nicolae Ceauşescu, Lucoiu, secretar al comitetu cît nivelul planificat, iar sar
Trinomul secretarul general al partidu lui de partid pe unitate — cinile la export aii fost rea
lucrătorii întreprinderii noas
lui. cu privire la creşterea ro
ACCENTE lului Frontului Unităţii So tre muncesc cu mult entuziasm lizate în proporţie dc 110 la
sută.
nou se transformă, la inter structorul Gheorghe Stoica, cialiste în viaţa politică şi pentru a obţine rezultate cit Constituirea organizaţiilor
vale destul de scurte, în de la I.C.S.H. o colaborare social-economică a patriei, in măi bune în întrecerea socia proprii ale F.U.S. se desfă
7 rinumul „prospccliv-an- vechi, dinii înlîietale altui merituoasă au : a.viii şi pio această perioadă aii avut loc listă, pentru a încheia cu şoară într-o susţinută activi
nierii Marin Suciu, Vaier ia
ticipaliv-Jiarticiputiv“, care nou. mai nou decât cel ce a Niţă şi loan ■•‘Visul, de Ia ample acţiuni menite' a rea succese cît mai mari anul al tate pol.itico-organizatorică, la
sintetizează inutile sarcini revoluţionai subpămîulul de şcoala gazdă a manifestă liza mobilizarea tuturor lu fV-lca al actualului cincinal birourile organizaţiilor de ba
rii;
ale invătâniiulului de uzi şi cărbune. Şcoala, deci. pre crătorilor la îndeplinirea sar şi ă asigura pregătirea pro ză din toate secţiile acfucîn-
tic mîine. u devenii la şcoa găteşte anticipativ viitorul BAIE POPULARA cinilor de plan, îmbunătăţi ducţiei Sinului viitor. du-se sute de cereri indivi
la din 1’elroşani, cure pre cadru, care să stăpânească LA TORDAŞ rea calităţii producţiei, în pa — în cc sc materializează duale dc primire. în zilele dc
găteşte viitorii mineri, ele rin numai tainele mecani D up ă a m enă j ari le făcute ralel cu măsurile necesare această muncă entuziastă ? 5 şi 6 decent bric a avut lor
constituirii organizaţiilor pro
şi
ment de bază. nit numai in zării de azi ci şi pe cele în ultima de vreme C.A;I*., aduce prii ale Frontului Unităţii — La finele celor 11 luni constituirea tuturor celor 14
lu
Ta
rea'apei
activitatea dascălilor, ci şi de mîine. Pentru inginerii crări • realizate cu sprijinul Socialiste. trecute din acest an, planul
a cadrelor tehnice ,din uni Severian Groza, Victor A- cetăţenilor,’ în comuna producţiei globale a fost în- (Continuare in pag. a 2-a)
din
funcţionează
tăţile de profil. Şi în şcoa poslu, 7. N. Popeştii, I. Ku- Turdaş în bune condiţii, baia
nou,
lă şi în unitate se ştie un populară. Locuitorii pot be
lucru şi sc acţionează ca li ron, Petru Hiñese, pentru neficia de... serviciile ei vi
tare : elevul pregătit ieri maiştrii Cornelia Enăchescu, neri şi sîmbătă după-amia-
va fi oferii producţiei uzi Eugen Pasudclli, pentru ză şi duminica dimineaţa.
pentru ziua de mîine. Aici, mul ¡i uliii din şcoală şi din EXTINDEREA
ca pretutindeni, dealtfel, în adîncurilc minelor Livczcni SERVICIILOR
ţară, şcoala nu se poale li şi Pelrjla, noţiunea de cali CĂTRE POPULAŢIE
mita doar la obiectivele tate şi exigentă în pregăti
satisfacerii
prezentului. Noul — care în rea viitorilor mineri se con mai bune condiţii a solici în
In
vederea
adîncurilc Văii Jiului a pă fundă cu trinomul prospcc- tărilor cetăţenilor, Exploa
şit nu doar cu... grinzi pă- liv-anticipativ - participativ, tarea de gospodărie comu
şi
din
şitoare şi stâlpi. hidraulici, ci care este sinonim cu viito nală înfiinţat, locativă cartierul Haţeg
de
a
in
cu complexe de înaintare şi rul concretizat în Progra blocuri din oraş, un dispe
de abataj (care îşi dovedesc mul devenirii noastre. cerat unde sc pot anunţa
ivite
fie drept denumirea de defecţiunile încălzire, la apă insta
de
po
laţiile
„complexe“ ) — aşadar acest LUCIA LICIU tabilă şi sanitare. HUNEDOARA — vedere spre Chizid. Foto: VIRGIL ONOIU
