Page 23 - Drumul_socialismului_1979_12

> © VINERI, 7 DECEMBRIE 1979 Pag. Í

(Urmare din pag. D economice şi sociale şi lega­ dare. Domeniul acesta este duselor, la obţinerea unei nanţare în acest domeniu
rea strînsă a acesteia cu ce­ de Importanţă covîrşitoare înalte eficienţe economice. vor creşte cu 50 la sută fa­ r"-----------------i
producţie ; integrarea organi­ rinţele vitale ale producţiei pentru oamenii muncii hune- Dispunem în judeţ de multe ţă de cele alocate in actua­
că a cercetării cu producţia : materiale vor avea ca efect doreni, dacă avem în vede­ şi importante unităţi econo­ lul cincinal. Se va acorda
dezvoltarea cercetării funda­ extinderea rapidă a progre­ re că judeţul nostru este mice, unde acest proces se prioritate dotării cu apara­ ¡OTffiftl
mentale in toate domeniile sului tehnic şi promovarea unul dintre principalele zone cere amplificat, unde renta­ tură şi instalaţii de investi­
ştinţei şi tehnicii, ale mate­ susţinută a spiritului nova­ ale ţării care asigură econo­ bilitatea şi calitatea devin gaţie, realizării de labora­
¡Uieaţie maticii, chimiei, biologiei etc. tor şi, pe această cale, asi­ miei naţionale cantităţi a- probleme de funcţionare, de toare şi studii experimentale,
Programul-directivă de cer­ milarea operativă a unor preciabile de materii prime existenţă. astfel îneît deceniul următor ţ A P E L î
)A ger- cetare ştiinţifică se integrea­ produse şi tehnologii, ceea şi energie. Aşa se şi face Răspunzînd cerinţelor ma­ să devină cu adevărat de­
ză în strategia dezvoltării e- ce va determina eficienţă că dispunem de o mare for­ jore rezultate din necesitatea ceniul ştiinţei, tehnicii, cali­ ^ Sîmbătă, 1 decembrie j j
rii loto conomico-sociale a ţării sta­ sporită pe toate planurile. ţă în domeniul cercetării şti­ realizării saltului calitativ al tăţii şi eficienţei. Aceasta a.c., au dispărui de acasă j
bilită de conducerea parti­ presupune însă o calitate V Zogorean Dumitru Con- ţ
dului, avînd' ca factori de nouă, superioară şi în pre­ slantin, în vîrstă de 15 i
bază cercetarea ştiinţifică, Cercetarea ştiinţifică—orientată ferm spre gătirea cadrelor, a tuturor . ani (din Deva, cartier •
dezvoltarea tehnologică şi in­ celor 245 000 de persoane ^ Micro 15, bloc 57, apart. ţ
troducerea progresului tehnic, care vor lucra în 1985 în u- i 29) şi Ferenczi Murton, în Î
valorificarea imediată a po­ problemele practice, concrete ale economiei nităţile de cercetare, din ’ vîrstă de 14 ani (cu domi- }
tenţialului de gîndire şi crea­ care 81 000 cu studii supe­ ţ ciliul tot în Deva, acelaşi j
irisul“, rioare, ca dealtfel pregătirea i cartier, bloc 18, apari. 50), 1
i. Pro- tivitate al maselor de oa­ dezvoltării economiei naţio­ întregului personal muncitor l colegi dc clasă la Liceul«
o urilor meni ai muncii. In perspec­ Pe aceste căi se va asigu­ inţifice — la Hunedoara,
tiva deceniilor viitoare, ştiin­ ra în mare măsură fondul Deva şi în Valea Jiului —• nale în următorii ani, Pro­ care va beneficia de aportul 1 industrial nr. 2 Deva. CP- V
ţa şi tehnica românească se ştiinţific şi tehnologic pen­ al cărei aport se cere am­ gramul-directivă de cercetare cercetării ştiinţifice. ţ ne i-a văzut sau îi va î « ~ ^
artişti- vor caracteriza printr-un pu­ tru una din problemele cheie plificat în prezent şi în viitor ştiinţifică, dezvoltare tehno­ înfăptuirea neabătută, inte­ i tîlni este rugat să anunţ
ternic avînt al promovării u- ale progresului ţării şi in­ pentru materializarea exem­ logică şi de introducere a grală a Programului-directivă > cel mai apropiat post dâ:\
nor noi metode şi tehnologii, dependenţei sale din punct plară a sarcinilor deosebit de progresului tehnic urmăreşte de cercetare ştiinţifică, dez­ ) miliţie. Pentru identifica
de lucru, de înaltă produc­ de vedere energetic şi anu­ mobilizatoare ce. he revin. sporirea aportului cercetării voltare tehnologică şi de in­ l re precizăm că Zogoreanti
tivitate, al modernizării şi me pentru dezvoltarea bazei Obiective deosebite are la accelerarea ritmului de in­ troducere a progresului teh­ / D-tru C-tin este îmbrăcaţii
automatizării proceselor de de materii prime şi energie, cercetarea ştiinţifică şi ingi­ troducere a progresului teh­ nic — sub conducerea în­ j cu o scurtă de fîş îmbla*”
producţie în toate sectoarele inclusiv punerea în valoare neria tehnologică şi în do­ nic şi reducerea ciclului cer- cercată a partidului nostru î nită, dc culoare neagră m
de activitate, prin creorea u- a unor zăcăminte naturale meniul sporirii gradului de cetare-producţie, respectiv efe comunist, a secretarului s<Su 1 pantaloni de stofă pepitei,
nor. maşini, utilaje şi instala­ cu conţinut scăzut de sub­ tehnicitate a mijloacelor de transformare a ideii în fapt general, tovarăşul Nicolae 1 iar Ferenczi Marton îfki
: 6,00 ţii de mare randament şi e- stanţe utile şi în acelaşi producţie şi introducerii pe concret şi aplicarea acestuia Ceauşescu — va grăbi ţ scurtă trei-sferluri de car* f
ineţii ; i loare galbenă, cu glugSM
i; 8,10 ficienţă economică ridicată. timp pentru reducerea con­ scară largă în economie şi rapid şi efectiv în producţia amplul proces de edificare
•; 9,00 Principalele orientări şi di­ sumurilor de materii prime, în viaţa socială a electro­ materială. Activităţii de cerce­ multilaterală a României şi ’ şi pantaloni blue-jcans.-1
Atlas \ Familiile celor doi i-awA
a şi recţii vizează laturi cardina­ materiale, combustibil şi e- nicii, informaticii, automatiză­ tare, perfecţionării continue a înaintarea spre comunism, va i căutat şi-i caută cu îngriji
folk le ale dezvoltării multilatera­ ■nergie, concomitent cu creş­ rii — direcţii care conduc la structurilor sale i se acordă asigura condiţii tot mai bune
; 11,00 le a patriei pînă în anul terea gradului de valorifica­ creşterea sensibilă a produc­ din partea statului o impor­ de muncă şi de viaţă, de ? jorare, dar, din păcat»,,}
Av-'tn- 1 fără succes, de aceea re—\
; 12,00 2000. Aprofundarea cercetă­ re a acestora şi cu recicla­ tivităţii muncii, la sporirea tanţă deosebită. In perioada bunăstare şi prosperitate în­ ţ petăin apelul nostru peti—i
»5 Dv»l rii in toate domeniile vieţii rea tuturor resurselor secun- calităţii şi competitivităţii pro­ 1981—1985, fondurile de fi­ tregului popor.
tosti*u; ■ tru a-i „descoperi“ cîti\
0 StUr ’ mai repede cu putinţă / , 1
iiojur- \
nova- în actualitate — reparaţiile la
irtidu- s FORMULA
româ- Trei pir, ter! arădeni — la Be va SCHIMBATA,
)0 Bu- tractoare şi maşinile agricole \
nsam- CONŢINUT ACELAŞI
janul“ Întâlnirea picturii lui Că­ \
^entru lin, Doina fi Sever Săsăr-
cora- man cu publicul din Deva, ţ Pînă nu de mult, m vi* ,
20,00 Organizarea şi disciplina la Galeriile fondului plastic, l trinele unor tutungerii din¡1
ecului l Hunedoara erau la modă £
1 eco- are loc după ce aceşti pic­ 1 bileţelele : „vin imediat\
e so- tori au cules lăţirii unor
> oră; pe întregul îlux—factori succese importante atât în ^ sau „sînt la şedinţă“, satt-\
icale ; 1 „sînt la birou“ — cînd »~y
muzi- fără cit fi în străinătate, i nităţile erau închise în t
urnle au reuşit să participe
decisivi ai succesului la cele mai prestigioase ex­ ţ tâmpul programului de
vciua- poziţii fi să cucerească nu­ i funcţionare. Dc curînd ~%
y
Ti- meroase premii. / formula (mai bine-zis for* {
muzi- In tinvp ce o parte dintre şi prestigiul cîştigat de colec­ ţ mularea bileţelelor cu pri~ /
?orum forţele mecanizatorilor sînt tivul de muncă al centrului. Pe lingă cele 10 expozi­ 1 cina) s-a schimbat, conţi» !
em în concentrate la realizarea lu­ Odată cu preocuparea pen­ ţii personale ale Doinei fi
:e ale Sever Săsărman dc la Arad, / nulul răminînd acelaşi.
lea al crărilor de fertilizare şi apli­ tru depăşirea planului de re­ i cum „se poartă“ bileţele
susţi- carea tratamentelor fit-osani- paraţii, rezultate meritorii Cluj-Napoca, Bistriţa, St. ^ le: „sînt la reciclare“, în- !
ire la tare în livezi, în ateliere şi la s-au înregistrat şi în privin­ Gallen (Elveţia), München t tîlnite în aceste zile şi la
■oli’Jul secţiile de mecanizare se ac­ ţa reducerii costului lucrări­ (R.F.G.), Roma (Italia),
îl emo- Lugano fi Morcole (Elve­ * tutungeria de pe B-dul
iO Re- ţionează la repararea şi re“ lor. în acest scop s-a reali­ ţ Dacia şi la cele de sus,
litieă ; vizuirea tractoarelor şi ma­ zat, în baza unui program ţia) ci au participat la nu­ i din O.M. Ba mai mult r
fru- şinilor agricole, pentru a a- concret de lucru, rccondiţio- meroase expoziţii interna­
'.e. sigura buna lor funcţionare narea. a o serie de -piese de ţionale fi concursuri. La a- J la tutungeria din Piaţa
! Libertăţii (lingă unitatea
în campaniile agricole din .schimb şi subansamblc pen­ ceste confruntări Doina Să- ţ „Spicul“), nu se mai afi-
anul viitor. tru motoare. între altele se sărman a obţinut 11 premii i şează nimic în vitrină
O activitate susţinută, în fac rccondiţionări la blocul fi Sever Săsărman 10 pre­ 1 cînd unitatea este închisă
flux continuu, se desfăşoară motor, chiuloasc, pompe de mii, constând în medalii de ţ în timpul... serviciului,
şi în atelierul centrului de injecţie şi altele. Eficienţa aur, dc argint sau dc bronz, i Pe cînd nişte bileţele
reparaţii de la S.M.A. Deva, acestei activităţi se regăseşte precum fi premii speciale.
* de lipul „sînt la plimba­
itría) ; de este organizată repara­ în faptul că cheltuielile la Nu întâmplător li s-a a- s
Arta) ; cordat calitatea de „acade­ re" ?
pa­ rea motoarelor de tractor. 1 000 lei producţie au fost \
lan tul Oricine vizitează în aceste reduse cu mai mult de 3 lei micienii" ai Italiei, membri
seriile zile centrul' se poate convinge faţă de prevederi. între me­ ai Societăţii Artiştilor \ PROMISIUNI
PE- că aici toţi mecanicii depun canicii care îşi aduc o con­ Francezi, membri ai Socie­ NEONORATE
galbe- tăţii Siciliene pentru Litere \
umele eforturi stăruitoare pentru a tribuţie meritorie la aceste
bric) ; amplifica rezultatele înregis­ succese ¡-am notat pe Aurel fi Artă din Palermo. S trecut mai mult de
ipania trate în întrecerea socialistă. Telman, Teodor Bolea, Nicu 'Tablourile Doinei Săsăr- \ un an de cînd une- *
LU- Buna organizare a muncii Muntean, Ionel Lazăr, Liviu man degajă o căldură poe­ . le cooperative agricole
:apca- în cadrul posturilor specia­ Muntean, Iosif Munduca şi tică, explozia florală pri­ ţ şi-au procurat tocători de
u-al) ; alţii. mind diferite valenţe, fie­ l marc capacitate pentru
(Mun* lizate, disciplina fermă, ordi­ care cu personalitate pro­ DOINA SĂSĂRMAN : „Fata cu crizanteme“. ! prepararea furajelor. A ces-:
Şcoa- nea şi curăţenia desăvîrşită . întregul colectiv de muncă
resc) ; la toate locurile de muncă al .centrului de reparaţii de­ nunţată, buchete în care se ' tea nu sînt însă nici a-j
r (Mi­ sînt factorii decisivi care au pune eforturi — aşa cum nc-a întâlnesc flori simbolizînd \ cum puse în funcţiune. In-,
cind asigurat înregistrarea unui asigurat şeful centrului, Ro- psihologia umană, flori în­ ţ lervenţiile şi insistenţele
resc); binson Vasiu —, pentru ca cărcate dc •melancolie, flori
lunci* succes demn de evidenţiat. clocotind dc viaţă. Ele pri­ J pentru racordul tocători-
Dvestc Este vorba despre faptul că încă de pe acum să fie atinşi
ire (7 au fost reparate, pînă acum, parametrii stabiliţi la repa­ mesc starea de spirit, a ar­ ţ lor Ia reţeaua electrică
.urnea peste prevederile planului raţii pentru anul viitor, cînd tistei intr-un amestec per­ s-au soldat de fiecare da­
>şie) ; fect dc dramatism fi lumi­ lă doar cu... promisiuni.
cu a- anual mai mult de 100 mo­ prevederile de plan vor spori nă, culorile devin nişte tor­ Acum este perioada cînd
il din toare de tractor, urmînd ca cu aproape 50 la sută. A-
Ill-a pînă la sfîrşitul lunii de­ ceasta este contribuţia lu­ ţe spontane. © in municipiu se încheie astăzi manifestările politico- l tocătorile sînt cel mai
BAI : cembrie să fie reparate alte crătorilor de la centrul de intr-un total contrast, pic­ 1 mult solicitate. Conduce-
sa de eclucative, organizate în cadrul „Săptămînii majoratului". r rea întreprinderii vizate
*rcule 70 de motoare pentru unită­ reparaţii la materializarea, o- torul Sever Săsărman în­ Cu acest prilej, tinerii sărbătoriţi se vor întîlni la casa de ^ nu poate da oare o mină
Popu- ţile S.M.A. din judeţ şi pen­ biectivelor stabilite de Con­ cearcă, în pînzele sale, ar­ cultură cu reprezentanţi ai organelor locale de partid,
•itmul tru alţi beneficiari. în raport gresul al Xll-lea al partidu­ heologia trecutului, în con­ U.T.C. şi ai Inspectoratului şcolar judeţean, care îi vor l dc ajutor pentru punerea
cânţi» direct proporţional sînt de­ lui privind realizarea unei tururi vagi de forme idea­ J lor grabnică în funcţiune ?
ură) ; păşite, de asemenea, venitu­ profunde revoluţii în agricul­ le, patimă dureroasă de a- felicita şi le vor înmîna ecusoane sărbătoreşti şi cu care I
1 Iu­ vor purta apoi discuţii. Pentru sărbătoriţi va fi prezentat
de in zi rile băneşti şi beneficiile tură, care cuprinde atît or­ corduri cromatice intr-o un program artistic. ^ CE MAI AŞTEPTAŢI ?
dşuI) ; planificate. ganizarea cit şi _baza teh* muzică desăvîrşită. O nouă
oloaie Calitatea reparaţiilor efec­ nico-matcrială a acestei im­ tehnică, un mod propriu de © in satele Şoimuş, Boholt şi Bălaia, din comuna Şoi- Y Pe coridorul biroului
O tuate se află în centrul a- portante ramuri a economiei a reflecta lumea cu mijloa­ muş, aparţinătoare municipiului Deva, s-a deplasat zilele
timp ce inedite, dar cu rădăcini I personal al Combinatului
Mas­ tenţiei fiecărui mecanic, a- noastre naţionale. trecute una din brigăzile ştiinţifice alcătuite la nivelul cor \ siderurgic Hunedoara, unii
se). ccsta constituind un obiectiv adinei în pămîntul natal. munel, purtind cu cetăţenii dezbateri asupra documentelor l dintre cei ce s-au perin-
care ţine de bunul renume - N. TIRCOB Toate personajele sale par Congresului al Xll-lea al partidului, sarcinilor economice în / dat pe acolo nu s-au rub-
să fie înrudite cu eroii bas­ profil teritorial şi altor probleme de larg interes. j dat să nu încrusteze în
melor noastre populare. 1 pereţi cuvinte nu tocmai
Călin Săsărman pare că © După un turneu foarte reuşit prin ţară (punct termi­ 1 dintre cele mai delicate. P
„Săpiămina literar-muzicaiă brădeană" a luat de la mamă entu­ nus — Suceava), Teatrul de estradă a prezentat ieri, la V Interesant că mulţi din-
ziasmul şi talentul vizionar, Deva, un spectacol pentru tineret cu premiera acestei sta­ | tre oamenii ce se perindă
ttru 7 A început cea de a IY-a ediţie a „Săptămînii lite- transpuse spre inspiraţia din giuni, piesa „Bună seara, cîntecele mele !...". Acelaşi spec­ l ceas de ceas pe acolo n-au
men- rar-muzicale brădene“, -manifestare care îşi propune realitate a florilor şi peisa­ tacol va fi prezentat, tot pentru tineret, şi duminică, 9 de­ > prea observat ce este scris
cu jelor, dar are de la tată cembrie, în matineu.
Vor în actuala ediţie realizarea unui program cultural-ar- \ pe pereţi,, iar alţii care au
.ii va ■tistic divers, de calitate ridicată, pentru toate prefe­ claritatea spiritului voluntar © Centrul de comandă din Deva, B-dul Dr. Petru 1 văzut, cu atâta s-au ales.
vest. rinţele. In prima zi, la cinematograful „Steaua roşie“ fi precizia intenţională. } Oare pe cine aşteaptă să
^a ii Dacă, la Roma, expoziţia Groza, a! Cooperativei „Moţul“ Brad, care şi-a extins de
şi 4 fi-a desfăşurat trecerea în revistă a formaţiilor corale, curînd spaţiul, reorganizîndu-l- mai bine, a primit noi ma­ vină ca să le cureţe mize­
l in- grupurilor vocale, recitatorilor, formaţiilor de muzică pictorilor români a fost şini de cusut, puţind astfel executa un volum sporit de ria din casă ?
uşoară şi folk, iar la liceul „Avram Iancu“ a avut loc considerată „ un eveniment comenzi. In atelierul propriu, se execută diverse confecţii
jrle : simpozionul „Poeţi ai Ţării Zarandului“, urmat de un de primă importanţă“, cre­ şi reparaţii la obiecte din blană şi piele, precum şi vop­
*e u- recital de versuri, dem că şi la Deva, ea se
iabil. va bucura de o caldă pri­ siri de haine din piele.
Din afişul săptămînii consemnăm lansări de noi vo­
hisă, lume, seri literare, expuneri, intilniri ale publicului cu mire. Rubrică realizată de
jerit. poeţi liuncdoreni, audiţii muzicale, concursuri de mu­ DOiNA COJOCARI),
zică populară ş.a. DOMIŢIAN CESEREANU cu sprijinul corespondenţilor voluntari