Page 25 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 25
Proletari din toate ţările, unîţi-vâ!
ANUL XXXI
NR. 6870
SÎMBÀTÀ,
8 DECEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului HICOLAE CEAUŞESCU
privind creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste
ÎNSEMNATE SUCCESE
ALE SIDERURGIŞTILOK
HUNEDOKENI
F.U.S. — fronfiii Condus de parfid, Frontul Unltăfii Din primele zile ale lunii
decembrie, siderurgiştii lui-
naţiunii, îşi sporeşte Socialiste se afirmă ca importantă nedoreni înregistrează de
păşiri ale sarcinilor zilnice
continuu rînduriie forfă unificatoare a eforturilor de plan : un spor de 210
tone minereu la raglomcra-
Fluxul neîntrerupt al acti constructive ale nafiunii române torul I. 100 tone fontă Ia
secţia I furnale, 40 tone
vităţii de producţie din Com oţel la oţelăria electrică I
binatul siderurgic Hunedoa Cuprinzînd toate organi dul nostru, care îşi îndepli- şi 575 tone laminate pe în
ra, cunoscut sub expresia con zaţiile de masă şi obşteşti, ncşle cu cinste misiunea is treaga uzină nr. 4’. Este un
sacrată ..loc continuu", se de profesionale, cooperatiste, torică de forţă conducătoa indiciu că munca sidcrurglş-
rulează în aceste zile la înal consiliile naţionalităţilor re a societăţii". lilor se desfăşoară Ia cele
tele ritmuri imprimate de im conlocuitoare, uniunile crea Partidul se afirmă tot mai înalte „temperaturi",
boldurile celui de al Xîl-lea torilor, asociaţiile ştiinţifi mai puternic ca centru vi
Congres al partidului, grafi ce, culturale, sportive etc., tal al întregii naţiuni, de unde se cristalizează carate Tmftr.i utecistă Caterina Ciobotaru,. uua clin frunta
cele de urmărire a întrecerii Frontul Unităţii Socialiste la care emană gândirea cu le întrecerii socialiste. şele Fabricii de confecţii Vulcan, execută cu atenţie
socialiste înregistrând tot mai îşi desfăşoară ampla sa ac tezătoare menită să asigure O DEPĂŞIRE modelul aflat pe banda de lucru. Fcvtor ŞTEFAN' NEMECSEK
multe realizări la cotele su tivitate sub conducerea ne transformarea revoluţiona DE 841 MILIOANE TONE
perioare nivelului ce __ mar mijlocită a Partidului Co ră a societăţii, forţa ce în BRUTE KILOMETRI prestaţii pe cei: patru ani ai au transportat pe magistra
chează o sută de procente. munist Român, acţionând cu sufleţeşte toate energiile cm-crnahdux dic către coIccn lele de oţel această cantita
Este imaginea caracteristică fermitate pentru înfăptui creatoare şi pune în valoa Imaginaţi-vă un tren de tivul de oameni ai muncii te de mărfuri, merită să-i a-
întîlnită la cocserie sau agita - rea neabătută a politicii ge re geniul întregului popor marfă ce a parcurs 341 000 de la Depoul coordonator mintim pe mecanicii de lo
meratoare, la secţia I de fur nerale a partidului. în le român, deschizînd patriei kilometri cu o încărcătură Soneria, adică o depăşire de comotivă Izi-dor Dumitrcscu,
nale sau oţelăria nr. 1, la gătură cu aceasta, secreta d'c 1 000 tone. Acesta este 341 milioane tone brute Petru Dănuţ, Mi) vai Bari,
lam intra rele de bi|e, de profi- rul general al partidului, to plusul obţinut la planul de kilometri. Printre cci care Ion Sevestrian şi mulţi alţii.
1c mijlocii şi benzi, ca .şi la varăşul Nicolae Ceauşeseu, (Continuare în pag. a 2-a)
cel (te 650 mm. Această entu sublinia în Raportul pre
ziastă muncă- pe tărâmul pro zentat la Congresul al XII-
ducţiei materiale se împleteş lea al partidului : „Este
te armonios, cu vasta acţiune limpede pentru oricine că
poLitiieo-soeiailă de constituire marile succese obţinuie de
România socialistă sînt ne
S. IQNESCU
mijlocit
mijlocit tes'ate de uriaşa ac
tlvitate
tivitate politică şi organiza
(Continuare în oaq. a 2-a) torici d
torică desfăşurată de parti-
ea
,,Se va trece la realizarea etapei a doua a programului de reducere
1
a săptămînii de lucru, astfel ca pînă la sfârşitul cincinalului să. se gene
ralizeze săptămîna de lucru de 44 de ore".
NICOLAE CEAUŞESCU
(Din Raportul la cel de-al XlI-leaCongres al partidului)
începînd de la 1 ianuarie 1973 s-a trecut zate să beneficieze de săptămîna redusă de
la reducerea treptată a săptămînii de lucru, lucru, încă in cursul anului 1978, se numără
Odată cu aceasta s-a trecut la înfăptuirea şi întreprinderea de materiale de construcţii
l.C. orăştie — sectorul sculărie : Ioan Voişan pregăteşte
o nouă bătălie cu micronii. Calitatea produselor este o trăsă concretă a unuia dintre obiectivele însem Deva-Bîrcea, care însă nu a beneficiat decît
tură dominantă a muncii acestui frezor de înaltă calificare. nate aie Programului de ridicare a nivelului de două ori în decurs, de aproape doi ani
de trai in cincinalul actual, de împlinire a de săptămîna redusă ! Motivul ? Neîncadra-
dezideratului ridicării calităţii vieţii prevăzut rea în indicatorii obligatorii în acest scop.
de documentele Congresului al Xîl-lea al Pentru edificare, iată modul în care au fost
Ziarul „Steagul roşu" la 35 de ani de apariţie partidului. Prin urmare, reducerea săptămînii realizaţi aceşti indicatori pe 1T, respectiv 10
de lucru este unul dintre elementele prin ca luni din acest an : producţie globală — 5,9
re partidul înfăptuieşte cu consecvenţă poli la sută, productivitate — 105,9 la sută, nu
tica sa de creştere necontenită a nivelului măr mediu — 100 la sută, producţie pe sor
de trai al întregului popor. timente — 70 la sută, fond de retribuţie —
Multe colective de muncă şi-au creat con 99,3 la sută, indicator de calitate — 100 la
Ziarul „Steagul roşu", cenii şi jumătate, un am diţiile tehnice materiale şl sociale necesare U.U.M.R. Crişcior. In fo
comunistul
Costu
confratele nostru din Petro plu şi constructiv dialog cu realizării indicatorilor de care e condiţionată Anchetă realizată de : tografie, IHngică, un strungar
rile
şani, aniversează 35 de ani minerii, cu oamenii Văii trecerea la săptămîna redusă de lucru şi, în ION CIOCLEI harnic, care îşi depăşeştu
de la apariţia primului său Jiului, durând, prin puterea consecinţă, beneficiază de o sîmbătă liberă DUMITRU GHEONEA planul lunar în medie cu
număr. înfiinţat ia • numai slovei tipărite, orizonturi de în fiecare lună. 15—20 la sută.
patru luni de la actul revo lumină în munca şi viaţa Intre unităţile din judeţul nostru nominali (Continuare in pag. a 3-a) Foto: VIRGIT, ONOIIJ
luţionar din vara fierbinte lor. Slujind cu fidelitate şi
a lui 1944, ziarul anunţa, devotament cuvîntul parti
prin însăşi denumirea ce dului, misiunea de expo
şi-o asumase atunci, ZORI nent militant al opiniei pu Echipa României — campioană mondială la gimnastică
NOI vieţii şi muncii în stră blice, răspunzînd cerinţelor
buna vatră hunedoreană. de informare şi educare, Vestea, pe cît de aştep măneci la supremul titlu mului de la Fort Worth, le venite din toată ţara,
Cronică fidelă a istoriei ziarul confrate şi-a rţdicat tată, pe atît de surprinză pe echipe s-a generat, for din îndepărtatul Dallas, au intrat în programul de -
noi, făurite sub flamuri ro mereu nivelul publicistic toare, a făcut deja de cî- mat şi consolidat trăini noua şi marea echipă fe pregătire al lotului repre
şii şi tricolore în densa e- prin conţinut bogat în idei teva ori ocolul lumii : cia şi perenitatea acestui minină de gimnastică a zentativ conceput şi coor
popee a construcţiei socia şi fapte, prin iniţiative şi România este campioană sport în România. României. donat de antrenorii eme
liste, ziarul aducea în co spirit creator. mondială la gimnastică fe riţi Bela şi Marta Karolyi,
loanele sale, de la primul La jubileul celor 35 de minină I Strălucitul suc împreună cu maestrul co
număr, chemarea fierbinte ani de muncă şi împliniri, ces al noii şi tinerei echi »<£ regraf Geza Pojar.
a Partidului Comunist Ro adresăm colegilor noştri, pe a ţării noastre îmbracă învingînd puternica e-
mân de a construi temelii care ostenesc pentru a da
durabile vieţii libere, cu- cititorilor Văii Jiului un ziar o dimensiune deosebită Ne mîndrim, toţi cetăţe La noi, la Şcoala gene chipă a Uniunii Sovietice,
în condiţii .cu totul deza
că
recenta
vîntul tipărit găsind ecoul pe măsura aşteptărilor, noi prin faptul demonstrează nii patriei socialiste cu a- rală nr. 7 din Deva, unde vantajoase pentru forma
performanţă
faptei pe fronturile de căr izb'înzi în misiunea nobilă cu evidenţă resursele şi ^eeastă deosebită perfor trăiesc şi muncesc, s-au ţia noastră, prin regretata
bune din adîncuri. Urmînd de propagare în masă a continuitatea acestei ade manţă, dar noi, devenii format noile campioane accidentare şi nepartioipa-
neabătut îndemnul partidu cuvîntului partidului, de in avem motive în plus. Aici, mondiale. Aici, Nadia Co
lui de a mobiliza energii în formare şi formare a oame vărate şcoli româneşti de la noi, la poalele bătrâ maneci, Emilia Eberle, NICOLAE STANCIU
ctitoria noii societăţi, ziarul nilor. gimnastică. De la marile nei cetăţi, s-a pus teme Melita Ruhn, Dumitriţa
„Steagul roşu" a angajat, La mulţi ani ! succese individuale ale ce lia şi s-a clădit, ridieîn- Turner, Rodica Dunca,
de-a lungul celor trei de „DRUMUL SOCIALISMULUI" lebrei sportive Nadia Co- du-se în înălţimea podiu Marilena VTădărău, fetiţe- (Continuare în pag. a 4-a)