Page 26 - Drumul_socialismului_1979_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Pag. 2

Larg cadru democratic de participare tiu rodnic şi util prilej de

îmbogăţire a experienţei privind
a tuturor cetăţenilor la viaţa politici a prii 8,30 Teleşooal
educaţia sanitară a minerilor
9,40 Curs de I
10,00Curs
niolă dc
10,20 Şoimii ţ>
Condus de partid, Frontul Unităţii Socialiste se afirmă ca importantă forţă unificatoare Ieri a avut loc la Deva fost, după cum s-a reliefat 10,30 Roman- i
din Mog.'
o reuşită consfătuire a pre­ în consfătuire, unul din 11,25 Publicita
a eforturilor constructive ale naţiunii române şedinţilor comisiilor de scopurile principale ale e- tl,.J Teleeln«
(Urmare dfa pag. 1) cestora, dezvăluind, de ase­ la întreaga viaţă politică a de documentele programa­ Cruce roşie din întregul clucaţiei sanitare desfăşura­ 13.00 De la A
10.00 Campion
te de organizaţiile de Cruce
sector minier al economiei
menea, cu deosebită clari­ ţării. Ei vor lua parte acti­ tice ale acestuia. în nenu­ naţionale, organizată de roşie in minerit. - le de gii
Fort
minunate perspective de tate, pe viu, concepţia ori­ vă la discutarea tuturor le­ mărate telegrame şi scrisori Consiliul Naţional al So­ 17,03 Handbal Wo
Propunerile
progres şi civilizaţie. ginală a partidului, vigoa­ gilor şi hotăririlor supuse minerii, siderurgiştii, con­ cietăţii de Cruce roşie şi participanţii la făcute de lecţia Bt
dezbateri
Practica social-istorică, rea sa în aplicarea crea­ dezbaterii întregului popor. structorii, energeticienii, lu­ Comitetul judeţean Hune­ mira Vi<
viaţa demonstrează cu o toare a legilor şi principii­ In cadrul organizaţiilor se crătorii din agricultură, doara al Crucii roşii. completează în bună parte doua) —
Cupa
Cu
mare forţă de convingere lor materialismului dialec­ vor discuta, dc asemenea, transporturi, comerţ, prac­ Au participat ea invitaţi planul de măsuri al Con­ misiune
că fiind parte componentă tic şi istoric la condiţiile şi hotăririle consiliilor popu­ tic din toate domeniile de la consfătuire reprezentanţi siliului Naţional al Socie­ Ploieşti
a Frontului Unităţii Socia­ particularităţile României. lare, măsurile care privesc activitate, şi-au manifestat ai Ministerului'Minelor, Pe­ tăţii de Cruce roşie din 17.50 CUibul t,
18,35 Săptâmîi
liste, partidul este, în ace­ Prospectînd şi conducînd viaţa şi dezvoltarea econo- întreaga lor adeziune şi a- trolului şi Geologiei, Minis­ România, privind intensifi­ 18.50 1001 de
laşi timp, forţa sa conducă­ vasta operă de edificare a mleo-socială a localităţilor probare faţă de orientările terului Sănătăţii, Ministeru­ carea activităţii de educaţie 19,00 Telejum
toare, aceasta conferind societăţii socialiste multila­ urbane şi rurale“. şi obiectivele stabilite de lui Muncii, Ministerului E- igienico-sanitară şi de pre­ 19,20 Iniţiative
19,40 Teleenci«
Frontului o fizionomie or­ teral dezvoltate, a comu­ Conceperea Frontului în Congresul al XII-lea, faţă ducaţiei şi Invaţămîntuiui. venire a îmbolnăvirilor în 20,10 Film set
ganizatorică şi politică bine nismului, ca opţiune majo­ acest mod, asigurarea ca­ de măsurile iniţiate de se­ Consfătuirea a dezbătut exploatările miniere, plan Compani
Ewimg. 1
definită, capacitate de cu­ ră, fundamentală şi con­ drului profund democratic, cretarul general al parti­ probleme ale muncii de e- de măsuri prezentat parti­ 21,00 Solecţiur
prindere, uniti.te de voinţă ştientă a întregului popor, de integrare în organizaţii­ dului, tovarăşul Nicolae ducaţie sanitară a mineri­ cipanţilor la consfătuire. valul de
şi acţiune, vitalitate prin partidul a imprimat Fron­ le sale a tuturor oamenilor Ceauşescu, privitoare la lor în scopul prevenirii îm­ Măsurile prevăzute iniţial, zantema
Tîrgovişl
democraţie largă, mobilitate tului Unităţii Socialiste, ca muncii, fără deosebire dc perfecţionarea continuă a bolnăvirilor. Au fost relie­ ca şi cele cu care va fi 21,33 Telejurn
şi finalitate. Această cone­ dealtfel tuturor organizaţii­ naţionalitate, de participare democraţiei socialiste, a ac­ fate forme şi metode folo­ completat pe baza propune­
xiune dinamică, dialectică lor care îl compun, sarcina activă, conştientă la întrea­ tivităţii Frontului Unităţii site în acest scop, rezultate­ rilor participanţilor la dez­
reprezintă, totodată, una slujirii devotate a cauzei ga viaţă economico-socială Socialiste, angajîndu-se în le obţinute în prevenirea bateri, investesc cu răspun­ 1£AD
dintre dovezile concludente socialismului. De aceea, şi politică a ţării a găsit acelaşi timp, să depună e- îmbolnăvirilor de orice na­ dere în această direcţie
Consiliul Naţional şi Co­
ale orientării strategice a prezentînd propunerile pri­ în rîndurile oamenilor mun­ forturi susţinute pentru în­ tură.
partidului cu privire la in­ mitoare la creşterea rolului cii din judeţul nostru un făptuirea neabătută a sar­ mitetele judeţene de Cruce BUCUREŞT
tegrarea sa tot mai orga­ F.U.S., tovarăşul Nicolae puternic ecou, amplificînd cinilor ce le revin în ul­ S-a scos în evidenţă fap­ roşie, dar în înfăptuirea lui dio programul
Radiojurnal;
nică în viaţa economico-so- Ceauşescu a spus : „Sarcina şi mai mult atmosfera de timul an al cincinalului şi tul că gama metodelor şi îşi vor aduce contribuţia presei; 8,10
cială şi politică a ţării, una principală a organizaţiilor entuziasm şi angajare pro­ în perspectiva realizării o- procedeelor prin care se atît ministerele Minelor, diilor; y,oo B
din formele .concrete ale Frontului Unităţii Socialiste dusă de pregătirea şi des­ biectivelor adoptate de Con­ realizează educaţia sanitară Petrolului şi Geologiei, al 10,00 Buletin
Revista literx
conducerii proceselor con­ va trebui să fie asigurarea făşurarea celui de al XII- gresul al XII-lea al parti­ a minerilor s-a îmbogăţit Muncii, al Educaţiei şi în- Balade t.fţi jo
structive din interiorul a- participării membrilor lor lea Congres al partidului, dului. de la an la an, .datorită văţămîntului, cît şi Consi­ l 1 n ajfr etin
cultura
sprijinului neprecupeţit a- liul Culturii şi Educaţiei regKtrârilc
(Urmare din pag. I) — cocsarul Cornel Mateş cordat de partid şi de stat Socialiste şi Centrala Româ­ Cole; 11,35
F.U.S.—-frontul naţiunii, îşi sporeşte susţine că un asemenea pro­ acestei acţiuni, sprijin con- nia film. Cu sprijinul aces­ Radio-TV; II
a organizaţiilor proprii ale gram grandios implică în stînd dintr-o bază materia­ tora, baza materială a edu­ $tiri; 12,30
noastre; 12,4
caţiei sanitare în sectorul
lă temeinică, din asigurarea
F.U.S. — expresie a demo­ continuu rîndurile mod obiectiv participarea ac­ cu cadre de specialitate minier va fi substanţial îm­ promenadă;
La 3; 15,00
craţiei noastre militante, ce tivă a întregii noastre suflări, care să orienteze activiştii bogăţită, cadrul organizato­ 1(>,15 Radior
dă tărie progresului neîntre­ I furnale, peste 100 — la uzi­ viitorului apropiat prefigurat cerinţă de esenţă, căreia to­ de Cruce roşie în acţiunile ric în care urmează să se Orele serii;
rupt spre cele mai îndrăzneţe na cocsochimică ş.a.in.d. Şi de Congresul al XII-lea al varăşul Nicolae Ceauşescu i-a de educaţie. desfăşoare — mult îmbu­ cintece do d
şi nobile ţeluri. comitetele noilor organizaţii partidului — care reflectă dat înţeleaptă rezolvare — Imprimarea unui mod de nătăţit. Un program consis­ lodii. concert,
în România;
Asemenea noi organizaţii se străduiesc să fie cit mai iniţiativa, truda şi neţărmu­ prin măsurile iniţiate în di­ viaţă raţional, în care regi­ tent de tipărituri, filme, sonore; 22,0C
au luat fiinţă în toate secţiile operative în faţa solicitărilor rita dragoste pentru popor a recţia creşterii rolului F.U.S. mul alimentar, evitarea a- consfătuiri, simpozioane, co­ 22.30 Muzică
Buletin de
şi sectoarele combinatului hu- dc înscriere, care au un ade­ celui mai iubit fiu al ţării, în întreaga noastră viaţă po­ buzului de orice fel, invita­ locvii cu tematică educa- Non stop m
vărat caracter dc masă.
nedorean, fiecare colectivitate tovarăşul Nicolae Ceauşescu litică şi socială. ţia la sport şi mişcare a tiv-sanitară pentru mineri TIMXŞOAK,
venind în marele front al na­ Este o manifestare firească şi familiile acestora va sus­ mina In imi
18.30 Melodii
ţiunii cu nota sa de perso­ dacă ţinem cont dc sentimen­ ţine acţiunea de educaţie mâneşti şi ;
tele ce-i animă pe cetăţenii
nalitate creatoare, dar avînd noştri de azi, care au o vi­ sanitară. ţilor conloc
19
un numitor comun — unita­ ziune mult mai largă şi mai S-a reliefat şi cu acest FeniLna ; inelodi
seim
tea de ficţiune în construirea completă despre prezentul şl prilej grija deosebită de ca­ uşoară.
noii vieţi. Puţinele clipe de viitorul nostru. „Ştim că pa­ re minerii ţării se bucură
răgaz — întîlnite totuşi, pe tria are nevoie de cit mai din partea partidului, a se­
filiera „focului continuu“ — mult metal — cerinţă căreia cretarului său- general, to­ IdlNE
sînt folosite de mulţi, foarte îi răspundem prompt — dar varăşul Nicolae Ceauşescu.
mulţi siderurgişti, pentru a şi dc cît mai mulţi oameni Datorită acestei griji, mine­ DEVA: Sp
Un
om
solicita înscrierea lor în or­ care să pună la inimă cerin­ rilor şi familiilor lor li se HUNEDOAR in
creează condiţii de viaţă şi
ganizaţiile F.U.S., acolo la ţele de ansamblu ale înaintă­ muncă din ce în ce mai lanjen (Flac
locurile de muncă din faţa rii noastre spre piscurile ci­ bune, care permit ca ei să alb (Arta);
vetrelor încinse. Aşa au pro­ vilizaţiei înaintate — sublinia desfăşoare în procesul de I-II (Constr
TROŞANI : .
cedat furnaliştii Alexandru oţelarul Constantin Teodores­ producţie o activitate tot ne (Unire
Boroş, Silviu Istrate, Petru papei rege
cu. Văd în organizaţiile mai ferită de pericolul ac­ A fost reg
Bojoga, oţelarii Constantin F.U.S. — create din iniţiati­ cidentelor şi al îmbolnăvi­ a v— (Re
Teodorescu, Aurel Laza, Tra- va tovarăşului Nicolae rilor. Toate acestea, îm­ PEN Ora
ian Drăgulescu, cocsarii Cor­ Ceauşescu — cea mai demo­ preună cu angajarea fermă 11,9 i / Otru r
Viaţ,
merge
nel Mateş, Gheorghc Onose, cratică formă, corespunzătoa­ a organizaţiilor de Cruce cttoresc); V
inginerul chimist Ilic Toroi- re etapei actuale, de partici­ roşie din minerit pe frontul Ia curajului
LONEA:
Tir
man. Aşa-se face că, pînă pare a maselor largi popu­ unei munci susţinute de e- nerul); AN
ieri au devenit membri ai lare la dezbaterea şi rezol­ ducaţie sanitară, au alcă­ mea Atlar
URI
F.U.S. 120 de oameni ai varea problemelor vitale ale tuit conţinutul telegramei resc); dragost
de
muncii, cadre tehnice sau ţârii noastre aflată în plin pe care consfătuirea a a- Noiembrie);
funcţionari — la oţelăria e- mers spre înflorire...“. Por­ dresat-o Comitetului Cen­ Atlantidei i
:
lectrică nr. I, 85 — la secţia nind de la tabloul luminos al tral al partidului, tovarăşu­ ORAŞTrE (Patria
lune
lui Nicolae Ceauşescu.
Tennessee,
(Flacăra);
Multe dintre construcţiile ic de la I.V. Călan, trebuie Ciocolată cu
H
cultură);
industriale şi de locuinţe ri­ Hotârîrea unanimă a constructorilor să se intervină pentru a eli­ cucereşte A
dicate vreme dc trei decenii mina lucrările dispersate din iar) ; BR>
în judeţul nostru poartă sem­ planul pc anul 1980, precum muzicii; (Ca.<
C4
tragică
nătura colectivului de oameni Obiectivele anului 1980 vor produce la termen! şi lucrările cu volum mic SIMERIA : :
ai muncii de la I.C.S. Hu­ prevăzute în zonele sub ex­ căzătoare (î
nedoara. Multe alte construc­ ploatare. Se cerc mai multă Un trecător
mina);
TEL
ţii o vor purta. O vor purta, nalizarea prevederilor actua­ rul I.C.S.H. : Sarcini deose­ Dar pentru a avea un Faur, şef de brigadă zidari, atenţie în adoptarea celor problemă de
pentru că nu mai departe de- lului plan pe cinci ani, cît şi bite sub toate aspectele ne ritm de execuţie ridicai este şantierul 4. Cauzele trebuie mai eficiente soluţii construc­
cît în anul 1980 obiective in­ pentru demararea lucrărilor revin pe platforma Călan. Ca nevoie dc o aprovizionare în căutate la I.M.C. Deva, uni­ tive cax-c să permită indus­
dustriale de importanţă na­ la obiectivele prevăzute în plan valoric, aceasta reprezin­ flux continuu. Mai mulţi in­ tate ce nu a livrat în ritmul trializarea maximă a lucră­ Lot
ţională, construite de I.C.S.H., următorul plan cincinal. Co­ tă aproape 55 la sută din ac­ terlocutori 's-au referit toc­ solicitat panourile tip pc 1 rilor şi utilizarea la întreaga
vor intra în funcţiune. Pe lectivului de muncă de la tivitatea întreprinderii. Sîn- mai la această problemă ca­ şi pc 3. capacitate a mijloacelor dc
-
noua platformă siderurgică a I.C.S.H. îi revin sarcini deo­ tem conştienţi că activitatea re tinde să ţină pe loc înain­ Planul valoric al întreprin­ producţie de care dispune Rezultatele
decembrie 1
Călanului, la anul viitor, ba­ sebite de realizai pentru anul noastră dc pe platformă in­ tarea lucrărilor spic cotele derii pentru 1980 este in­ întreprinderea.
teriile dc cocsificare nr. 1 şi următor, an al confruntării fluenţează direct rezultatele finale. fluenţat într-o mare măsură Nici acum, releva Petru Extrx. I :
nr. 2, furnalele nr. 3 şi 4 la înalte cote în ceea cc pri­ beneficiarului, ale judeţului Cărămizile refractare — şi dc creşterea productivităţii Mîţu, şef de lot la şantierul 25, 4, 47. 38
trebuie să producă. Tot pen­ veşte nivelul de producţie, şi în final ale economici. Se spunea inginerul Gheorghc muncii cu 19 la sulă. Deci, 2 montaj, nu s-a reglementat Extr. a II
tru 1980 la C.S. Hunedoara duratele de execuţie şi efi­ cerc din partea colectivului Ivan şeful şantierului I con- trebuie să sc acţioneze pen­ problema transportului spre 00, 16, 72, 40,
au termene de punere în ex­ cienţa, în condiţiile creşterii tru îmbunătăţirea comparti­ şi dinspre platforma Călan. Fond de
ploatare : laminorul de semi­ exigenţei la calitatea lucrări­ 1979 1 1 1980 mentului dc mecanizare în Cu „ajutorul" I.T.A. Hune­ lei, din cart
lei.
fabricate nr. 2 şi instalaţia de lor. Ca atare, în aceste zile, vederea utilizării dotării e- doara, întârzierile de Ia pro­
turnare a oţelului sub vid — care au mai rămas pînă la finalizat sxempîaţ j i pregătit temeinic xistente, precum şi pentru gram, plecările înainte dc în­
cu aport dc căldură, nemai- 31 decembrie, pe toate şan­ autodotări şi achiziţii în con­ cheierea timpului de lucru sc
vorbind dc continuarea lucră­ tierele, la toate punctele de de muncă o astfel de activi­ strucţii — ne sînt necesare cordanţă cu necesităţile pro­ ţin lanţ. Este foarte adevă­
rilor la laminorul de sîrmă lucru ale întreprinderii tre­ tate îneît tot ce depinde de ca „plinea caldă“. ducţiei. rat că şi noi avem o parte
nr. .3 şi la blumingul de buie să existe o mobilizare noi să nu rămînă neexecutat. „Se simte o lipsă acută de în acest context de idei, de vină. Nu la toate puncte­ Timpul p
1 000 mm, unde se sporeşte de excepţie începînd de la Ritmul de execuţie trebuie să astfel dc materiale şi pe şan­ tovarăşul Ilic Şcrban, şeful le dc lucru avem întronată o ziua de 8 d
in
me
gem
capacitatea de încălzire a aprovizionare, continuînd cu crească simţitor de la o zi tierul nr. 3 construcţii“, afir­ secţiei producţie industrială, disciplină fermă. Apoi, de cerul mă) r
cuptoarelor. Altfel spus, con­ forţa dc muncă şi culminînd la alta, pentru că sînt o se­ ma şeful acestuia — ingine­ solicita dotarea tehnică a a- multe ori sc observă o folo­ cădea preci
structorii hunedoreni trebuie ' cu folosirea raţională a tim­ rie de lucrări cc reclamă ur­ rul Teodor Baciu. Tot el a- tclierelor cu utilaje dc mică mă de ptoai
iu
slab
fia
să predea beneficiarilor 11 pului dc lucru şi a utilajelor genţe imediate : terminarea răta că în magazii nu sînt şi mare mecanizare şi cerea sire neraţională a utilajelor sectorul ves
din dotare.
obiective industriale, 602 a- tehnologice. construcţiilor la staţia dc create stocurile de „alarmă“ să se insiste şi mai mult pe ra minimă
partamente, o şcoală cu 24 Dealtfel, despre modul în pompe-furnal, la structura de şi nu se găsesc aşa numitele autodotări şi autoutilări. Cunoscînd capacitatea de între 1 şl G
săli de clasă, cîteva lucrări care sînt angajaţi în acest beton a dccantoarelor radia- materiale mărunte (bare, sîr­ Dar problema numărul unu muncă a colectivului de la maximă înti
Local, ceaţă
cu caracter agrozootehnic, imperativ al momentului, le, betonarea şi realizarea mă zincată, carbid, vopsele), pentru realizarea stadiilor fi­ I.C.S. Hunedoara sîntem con­ Timpul p
spaţii comerciale, autogara ne-au vorbit şi cîţiva oameni structurii la castelul de apă, în acelaşi timp este necesar zice din 1980 rămîne în con­ vinşi că acesta abordează cu 9 şi 10 dec
pentru călători la Călan, spa­ ai muncii din cadrul I.C.S. cît şi finalizarea lucrărilor să se îmbunătăţească contro­ optimism şi încredere în reu­ în curs de
schimbător,
ţii dc producţie pentru Hunedoara, arătînd în acelaşi de construcţii la estacada lul calitativ al materialelor tinuare creşterea capacităţilor şită sarcinile de plan pe clpitaţii su
UCECOM. timp unele carenţe din acti­ buncărelor şi a tunelelor ce intră în depozit. de producţie. în vederea asi­ 1980, că obiectivele care au pîoaie, Iapo'
La
nituite
Deci, 19S0, an aşezat la vitatea lor, uncie situaţii cc hidro din zonă, lucrări în Şi lucrările cu caracter so­ gurării concentrării resurselor termen de finalizare în acest clre, cu cert
răscrucea a două cincinale, Ie îngreunează munca. execuţia şantierului nr. 3 cial-cultural sînt pe alocuri umane şi materiale ale între­ an vor fi puse în funcţiune, ros. Vor căc
prinderii pe principalele o-
este hotărîtor atît pentru fi- Ing. Viorel Doda, directo­ construcţii Călan. întîrziatc, preciza Vasilc biective şi, în specia! pe ce- vor produce. porare.
DORIN CORPADE
I