Page 27 - Drumul_socialismului_1979_12

870 e SlMBATĂ, 8 DECEMBRIE 1979 Pag. 3

(Urmare din pag. 1) diverse condiţii că e capabil de eforturi sus­ ţilor nefolosite în această pînă acum nu ştiu de ce nu
ţinute pentru atingerea unul scop. lată de ce, secţie. am luat“.
sută, cheltuieli totale — 103 la sută, chel­ redacţia ziarului „Drumul socialismului" îşi In ce mod a fost susţinută Destul de vag şl de con­ La my!ti ani
tuieli materiale — 105 la sută, beneficii — propune ca, Împreună cu comitetul de partid acţiunea de trecere la săptă- fuz ; să recunoaştem. Dealt­
63,5 ia sută. In consecinţă, unitatea nu se şi consiliul oamenilor muncii de la I.M.C. mîna redusă de lucru cu mă­ fel, nici la comitetul de
încadrează in indicatorii planificaţi la pro­ suri politice corespunzătoare ? partid nu sc cunoşteau prea
> germană ducţia sortimentală, depăşeşte cheltuielile Deva-Bîrcea, să susţină la această întreprin­ Iată răspunsurile pe care le-am bine indicatorii respectivi, cu sănătate!
ba spa- dere acţiunea de presă „Săptămina redusă
totale ţl materiale şi, firesc, nu-şi realizează primit la întrebarea: „Cu­ oonsiderîndu-se că acest lucru
beneficiul planificat de lucru — obiectiv ce se realizează prin noaşteţi factorii de care e aparţine compartimentului de
a»l „Cd Colectivul întreprinderi! a dovedit Insă In rodnicia muncii întregului colectiv“. condiţionată trecerea la săp- planificare a producţiei. Nici Ca un arbore ce-şi «-
tămîna redusă de lucru propaganda vizuală din secţii, dună dimprejuru-i bră-
!* De Ia bun început să dăm sindicat şi U.T.C. desfăşura­ chiar dacă noua secţie de Maxim Voinea, şef de c- dc pe aleile întreprinderii nu ţările vîrstci, cu fieca­
re 8 decembrie, Alois
•infinit adevărului ce-i al său. Res­ tă în această direcţie. prefabricate nu a intrat la chipă la linia de 700 premo: mobilizează în vreun fel la
moiul lă­ Duduia pune cap la cap
ţiră de la pectiv de ce nu şi-a realizat Intrucît I.M.C. Deva-Bîr­ timp în funcţiune. „Trebuie să ne facem planul“. realizarea acestui obiectiv. anii, tnşirîndu-i pe firul
(S.U.A.) colectivul I.M.C. Deva-Bîrcea cea este una dintre cele pa­ La o altă secţie importantă „Da, îi cunoaştem — ne-a Despre acţiunile şi măsuri­
nln: Con- în nici o lună din acest an tru întreprinderi nominalizate — premo — sarcinile de plan spus maistrul Constantin Du­ le întreprinse pentru ridica­ vieţii, asemenea mărgă­
şti — Ad- ritarelor tntr-o salbă.
repriza a toţi indicatorii de plan şi nu să devină model dc produc- au fost depăşite lună de lu- minică — dar ei trebuie rea- rea I.M.C. Deva-Bîrcea la ni­
i retur in a beneficiat de o sîmbătă li­ velul de unitate model pe c- Acum, cind virsta lui
•. Trans- beră pe lună ? Producţia fi­ conomie şi beneficierea, con­ Poate fi socotită drept
:(ă de la E H form planificării, de iăptă- suma unei jumătăţi de
zică nu a fost realizată în Săptămina redusă de lucru —
nlui principal din cauza neintrării mîna redusă de lucru, ing. secol şi a unei jumătăţi
>litieâ în funcţiune la termen a noii Liviu Cucu, directorul între­ de deceniu, ii dorim din
secţii de prefabricate. Facto­ a un obiectiv ce se realizează prin prinderii, menţiona; „Este toată inima multe astfel
rii de răspundere din între­ drept, au fost factori externi de mărgăritare. Vremea
tia prindere aruncă toată vina a- care au îngreunat realizarea
Dallas — rodnicia muncii întregului colectiv la timp a acestui obiectiv,
trolicră supra constructorului, monto-
Iul 15 rului, furnizorului de utilaje, dar este la fel dc adevărat
la Fes ti­ ceea ce nu este deplin obiec­ că şi rezervele noastre inter­
uite „Cri- tiv. Aici termenele de pune­ ne puteau fi mai bine folosi­
aur" — Acţiune de presă a ziarului
M re în funcţiune au suferit te. Avem convingerea că, ninsă peste el l-a învă­
multe amînări : 30 aprilie prin înfăptuirea programelor ţat să pună la mare preţ
1979 (iniţial), apoi 30 iulie, de măsuri tehnice, economice munca, cinstea, omenia
30 octombrie, 31 decembrie. „Drumul socialismului“ la şi organizatorice pe care ni — unde nu se poate
După ritmul actual de lucru le-am propus, prin intrarea umblă niciodată cu ju­
însă... în producţie cît mai grabnic mătăţi de măsură. Mais­
6,00 Ra- Considerăm că în acest caz întreprinderea de materiale a noilor capacităţi, prin mo­ trul Duduia crede în ele;
ncţil; 7,00 este necesar să intervină mai bilizarea susţinută a întregu­ De 40 de ani este în
Revista
•ul mclo- hotărît centrala şi ministerul lui colectiv, voin reuşi să ne slujba muncii. De un
de ştiri; de resort pentru ca noua „sec­ de construcţii Deva — Bîrcea încadrăm în indicatorii de sfert dc secol lucrează a-
tiri; 10,05 ţie de casc“ de la Bîrcea să plan din primele luni ale a- colo unde începe iureşul
dio; 10,40 fierului spre civilizaţie:
topula-e.: producă cît mai mult. nului viitor. Aceasta presupu­
tiri; 1 Dar în anul trecut nu era ţie, şi educaţie socialistă în nă pînă în octombrie. Firesc. lizaţi în totalitate şi la nive­ ne însă un ajutor mai susţi­ aglorneratorul l. Un sfert,
5 Din .n discuţie această secţie şi economie, aici au fost con­ Eşalonarea planului pe tri­ lul tuturor secţiilor“. nut în direcţia aprovizionării de secol are de cînd
'.'at King osteneşte să îndestuleze
ipremieră totuşi unitatea nu şi-a reali­ stituite colective de specia­ mestre şi luni a fost total Mihai Kostande, şef de e- tehnico-materiale, a transpor­
uletin de zat în mai multe luni pro­ lişti din unitate şi din cadrul nestiroulativă, pentru trimes­ chipă : „Noi muncim, vrem turilor şi desfacerii din par­ cu minereu aglomerat
1 faptele ducţia sortimentală. Ni s-a unor organisme superioare, trul IV rămînînd de realizat să ne facem, planul şi să luăm tea unităţilor cu care coope­ gurile hămesite ale fur­
tică de nalelor.
De la 1 spus că la unele produse sar­ care au elaborat un complex un volum mult prea marc de o sîmbătă liberă pe lună, dar răm".
an-club ; cinile de plan au fost mult de măsuri destinate acestui producţie. Acest lucru ni l-a După atiţla ani trebuie
ag ; 18,00 peste limita capacităţilor de scop. înfăptuirea lor crea confirmat însăşi şefa secţiei, să se despartă de nişte
Romanţe, Trecerea la săptămîna redusă de lucru este un dezi­ oameni cu care a fost şi
e şl me- producţie, îndeosebi la tuburi premisele necesare realizării ing. Minodora Oprişan, care derat al politicii partidului nostru. înfăptuirea lui nu
20,30 Azi, premo. Este şi acesta un ade­ unei productivităţi înalte şi a consideră că întreprinderii i-au fost părtaşi şi la
Cadenţe văr, pe care centrala dc re­ unei producţii economicoase trebuie să -i se acorde o mai poate fi pusă la îndoială. La aceasta sînt chemate să-şi bine şi la rău. De mîine,
Io jurnal ; aducă contribuţia în primul rînd organizaţiile de partid, maistrul intră într-un
ins; 24,00 sort l-a corectat pentru anul — condiţii determinante ale mare autonomie în ceea cc consiliile oamenilor muncii, organizaţiile de sindicat,
0,05—6,00 viitor. trecerii la săptămîna redusă priveşte eşalonarea producţiei lung concediu de odihnă
nocturn. de lucru. Mare parte din a- de tineret şi ale Frontului Unităţii Socialiste, întregul binemeritata, bucuros că
10 Săptă- Alte probleme, independen­ pe trimestre şi luni. Să adău­ colectiv al întreprinderii. Pentru conjugarea eforturi­ tainele meseriei au încă­
sonore ; te de voinţa şi de capacita­ ceste măsuri au fost înfăp­ găm la aceasta gradul ridicat lor tuturor acestor organe, comitetul de partid trebuie put pe alte mîini tot a-
are ro- tea colectivului, sînt legate tuite, dar nu toate la terme­ de uzură a utilajelor şi mo­ să acţioneze în deplină cunoştinţă de cauză prin toate
ţlonaiită- de neaprovizionarca la nive­ nele prevăzute, altele sînt în­ dul defectuos în care sînt în­ tît de destoinice şi tot
i ; 10,00 formele şi mijloacele muncii politice. atit de împătimate. Să­
00 Caru- lul planului cu materiale (în­ târziate, iar la unele fazele treţinute, carenţele de orga­ în aceste direcţii şi pe aceste idei ne propunem să nătate şi viaţă lungă,
• muzică deosebi agregate, oţel de pro- de concepţie şi de realizare nizare şi disciplină — aşa susţinem acţiunea noastră comună pînă Ia atingerea
f îl ele şi calităţile necesare, po- durează nepermis de mult. după cum recunoştea mais­ obiectivului propus — acordarea în fiecare lună a unei meştere!
listii'en), neasigurarea piese­ Aşa se face că se realizează trul Traian Jurca — şi avem sîmbete libere la I.M.C. Deva-Bîrcea.
lor de schimb şi a mijloace­ încă produse cu depăşirea imaginea reală a posibilită- C. DORIN
lor de transport suficiente — consumurilor, că se mai dau
factori care au grevat atît produse dc calitate necores­
(Patria); realizarea producţiei fizice, punzătoare, că mai există
(Arta); cît şi a cheltuielilor materia­ dezordine şi slabă organizare
iul pă- a muncii în unele sectoare de 56 000 LEI PESTE PLAN
Elefantul le, şi a beneficiilor. în acest
i, seriile ap, în ultima vreme, centrala producţie.
i; PE- şi ministerul de resort au a- Liniilor tehnologice de la Pe cele două luni din
le galbe- jutat în mai mare măsură trimestrul IV, unitatea
numele secţia prefabricate — secţie nr. 79 a I.C.S. Alimen­
îmbrie) ; întreprinderea. Nu este mai de bază a întreprinderii — li
:ompania puţin adevărat însă că mai s-au adus modernizări, al că­ tara Hunedoara a depă­
1; ţ-”- sînt unele deficienţe şi ne­ ror efect ni l-a prezentat in­ şit sarcina de plan la zi
1 Cai /i ‘ cu 56 000 lei.
ulturr.c ; ajunsuri care aparţin între­ ginerul Emil Dul, şeful sec­
e prinderii şi care denotă că ţiei : un spor de 200 mc fîşii, Şeful acesteia, Martin
: Şcoa- acţiunea de trecere la săptă- 250 mc panouri diferite şi Borbely, a împlinit re­
utoresc); cent 40 de ani de acti­
iber (Mi- mîna redusă de lucru nu a 124 mc panouri mari în luna
A : Lu- fost pregătită temeinic, din noiembrie faţă de luna oc­ vitate în cîmpul muncii
Muncito- toate punctele de vedere. Ne tombrie. Dacă aceste moder­ şi 60 de ani de viaţă.
Poveste
noare (7 referim la ansamblurile de nizări erau efectuate mai de­ Dragostea pentru mese­
; Lumea măsuri tehnico-economice şi vreme (se ştia că unitatea rie îl menţine încă în
roşie) ; organizatorice, la munca po­ trece la săptămîna redusă de Fabrica dc încălţăminte Hunedoara — linia tehnologică „tras, tălpuit, finisat“. „In
ă cu a- orice moment al muncii nu trebuie făcut nici im rabat de la calitate“. Maistru) Costică activitate. Şi se vede că
rlful din litică ce trebuie să susţină lucru de la 1 ianuarie 1978), Grădinara şi muncitoarele de la această 'linie contribuie Ia înfăptuirea dezideratului e vorba de o activitate
a III-a realizarea acestui obiectiv, la restanţele la prefabricate din respectiv. rodnică.
ru-BAl : -activitatea organizaţiilor de beton erau azi inult mai mici,
(Casa de
Hercule
(Popu-
ritmul
Vacanţă de interior, din „fişele ului­ cu totul demnă de aceea a toată complexitatea perşo-%
ultură) ; Laurenţiu Cerneţ torului dicţionar". „Brînza
:i o stea subiectului: viaţa şi epoca nulităţii sale, o personalita­
; ILIA: bună“, „Divagaţie", „Laude lui Ştefan Gheorghiu, per­ te fascinantă şi plină de
. sie (Lu- „MIC DICJiCMÂR CU şi angajamente“, „Răzbuna­ sonalitate însemnată a miş­ căldură, formulîndu-şi de­
simplă rea diabolică“, „Şef“, „Mai­
linerul). cării muncitoreşti din Româ­ viza de viaţă, cuvînlul de
SUBIECTE CGMiCE" ca Floarea" şi altele, din nia. Deşi nu tăgăduieşte nici ordine al luptei sale cu o
care răzbate vioiciunea sati­ o clipă intenţia sa evoca­ concentraţie cuceritoare:
rei şi forţa ironiei, intensi­ toare, Şerban Creangă se pline şi demnitate. ® Vernisaj. Astăzi, sîmbătă, la Galeriile fondului plas­
Dacă această carte puţin­ tatea explozivă a zîmbctului. remarcă prin tonul evocării. în mod fericit, Şerban tic din Deva va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptu­
tică şi excelentă „Mic dic­ „Mic dicţionar de subiec­ Sprijinit pe scenariul elabo­ Creangă a încredinţat acest ră semnată de artistul loan Şeu. Expoziţia va găzdui 13
i oin 7 ţionar de subiecte comice“ te comice“ este mult mai rat în compania lui Mihai rol lui Gcorge Şofrag, ca­ lucrări din ciclul „Semne străbune". Succes !
(Ed. Facla — 1979)), sem­ pabil să transforme în rea­
, 31, 83, nată de Laurenţiu Cerneţ, litate artistică finele son­ © Zilele trecute, in satele Leşnic şi Ve|el, au fost fă­
nu ar demiti.ta şi nu ar a- daje psihologice care stau la cute, în faţa cetăţenilor, ample expuneri pe marginea
1, 7, 32, duce la acelaşi numitor pă­ baza demersului regizoral. sarcinilor ce revin comunei lor din documentele celui de-al
catele şi imperfecţiunile oa­ Alături de acest actor de­ Xil-lea Congres al partidului. Numeroşii participanţi —
menilor, cele 44 de schiţe
973 384 mult decît o carte de diver­ Creangă şi Ion Pavelescu, butant (viguros debut !) ce­ 140, la Leşnic şi 215, la Veţel — au asistat apoi la fru­
: 304 375 nu fac altceva decît să ne tisment ; este certitudinea li­ regizorul imprimă filmului lelalte partituri sînt compe­ moase programe artistice prezentate de ansamblul hu-
amintească că sîntem pose­ nei cărţi de referinţă a lui său, înainte de toate, foarte tent atacate de Val Săndu- nedorean „Haţegana". Zilele, următoare vor fi organizate
sorii unei imense rezerve de Laurenţiu Cerneţ. multă simplitate. lescu, Valeria Seciii (exce­ asemenea acţiuni şi în celelalte sate ale comunei. ,
zîmbele: duioase, ironice, D. DEM IONASCU Am citit destul de multe lentă!), Carmen Galin,
gingaşe, amare, triste, vese­ despre Ştefan ' Gheorghiu ; George Constantin, Oclavian @ Ieri dimineaţă, la mina Deva, 150 de mineri, ingi­
le, melancolice, suficiente cunoaştem viaţa exempla- Cotescu, Dana Dogaru, Con­ neri, tehnicieni şi maiştri, ieşiţi din schimbul de noapte,
ca să ne convingă că ne SPERANŢA au participat la o reuşită acţiune politico-educativă. Di­
pentru . ră a acestui militant al cla­ stantin Codrescu, Gabriel
: Vre- aflăm în lumea unui umo­ sei muncitoare, deoarece se Ienccc, Gelu Colceag, Ovi- rectorul Muzeului judeţean, prof. loachim Lazăr, a pre­
isă, cu rist. zentat în faţa lor o interesantă şi bine documentată ex­
>s. vor Nu putem decît să re­ cuvine să învăţăm din pil­ diu Schiimacher şi Marian punere pe tema educaţiei materialist-ştiinţifice a maselor.
ib for- Prins mereu in jocul se­ gretăm faptul că Şerban dele solare ale istoriei noas­ Hudac.
va su- riilor de alternative ce i se Creangă e o prezenţă atît tre naţionale. Filmul lui Imaginea expresivă a lui O acţiune similară a avut loc tot ieri, la ieşirea muncito­
; din impun sau pe care şi le rilor din schimbul I de la mină şi de la flotaţle.
peratu- de rară pe platouri. în de­ Şerban Creangă izbuteşte să Florin Paraschiv si muzica
tprinsă construieşte cu infinită sus­ curs de un deceniu — cît adauge nuanţe inedite la por­ sensibilă a lui Nicu Ali- © Oficiul judeţean de turism, împreună cu Adminis­
ar cea piciune, personajul lui Lau­ s-a scurs de la debutul său tretul lui Ştefan Gheorghiu. fantis întregesc filmul, co-n-
grade, renţiu Cerneţ este în fond traţia permanentă de tabere şcolare, organizează in pe­
ţa. cu filmul „Căldura“ — Şer­ Aceasta pentru - că realiza­ tribuind esenţialmente la rioada vacanţei şcolare tabere pentru elevi. Opţiuni pot
pentru un mucalit, căruia îi este ban Creangă a turnat cloar torul peliculei a vrut şi a realizarea unui scop nobil :
Vreme frică de propria sa existen­ patru filme, fiecare repre- ştiut să creeze un film de majorarea substanţială a fi făcute pentru cabanele Baleia sau Gurazlata, staţiunile
l corul ţă şi prostie. Caracteristică Geoagiu-Băi sau Vaţă-Băi şi Sîntămăria-Orlea în seriile
a pre- zentînd o etapă semnificati­ atmosferă, în care protago­ suprafeţelor de contact din­ 22—30 decembrie a.c., sau 2—8 ianuarie 1980.
5 de pentru distanţa dintre do­ vă în evoluţia cineastului nistul evoluează pe coordo­ tre un film combustionat şi
tsoare. rinţa de a ţi şi neputinţa. înzestrai cu un talent de natele umanului în aşa fel bogat în idei şi publicul
în ră- Rubrică realizată de
tlt no- de a te rupe din „viciu“ excepţie. In „Speranţa“ co­ îneît îl simţim apropiat pe cinematografelor. DOINA COJOCARU,
i tem- este şi rămîne mica revoltă la valorică a filmului este Ştefan Gheorghiu, realizăm AL. COVACI cu sprijinul corespondenţilor voluntari