Page 3 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 3

6 864 • SlMBÄTÄ, 1 DECEMBRIE 1979                                                                                                                                  Pag. 3



                          61 de ani de la făurirea
                                                                                                                                                                       Fleşe-
                                                                                                                                         faptul
                                                                                                                                   decit
                                                                                                                         prezentQţia,
                                                                   | 0 sărbătoare a dansului—LACUL LESEDEL0R             nu   numai   protagoniştii,   ci   că   luî   loan   Raab,   Dorina  Humăilă,  1
                                                                                                                                                   riu-Valkay,
                                                                                                                                                              Silvia
                                                                                                                                               şi
                      sfatului naţional unitar român                                                                     ceilalţi   dansatori   evoluează   Alina   Ilie,   întregul   ansamblu,
                                                                       în   cronica   dedicată   specta­  decit   promiţător.   In   rolul   lui   sub   seninul   unul   stil   defini­  omogen,   sincronizat   fac   din  \
                                                                      colului   cu   „Nabucco“,   ne-ara   Siegfried   a   apărut   Dumitru   toriu,   care   conferă,   „Lacului"   spectacol   o   autentică   revela-;   i
                                                                      exprimat   speranţa   că   teatrul   ManoUtche   (originar   din   De­  timişorean   o   exemplară   uni­  ţie, un festin al dansului.
   bă   germa-                                                        liric   bănăţean   va   aduce   la   va).   Dansator   cu   mari   posibi­  tate   de   viziune.   Astfel,   am   In   scenografia   Hristofenie!
                    Unirea de la 1 decembrie                          Deva   —   în   cadrul   microsta-   lităţi,.   Dumitru   Manolache   văzut   în   actul   I,   un   pas   de   Cazacu,   cu   costumele   Elisa-   ii
                                                                                                                                                         Benedek,
                                                                                                                                                                 in
                                                                                                                                    cizelat,
                                                                                                                                           recoman-
   toifoft   spa-                                                     glunii  sale  —  tot  ce  are  mai   prefigurează   in  nu   acest   rol   teh­ —   trols   foarte   Virgil   Stanciu   (fe­  betel   şi   competentă   a  îngrijirea
                                                                                                                                                                       exce­
                                                                                                                                                   atentă
                                                                                                             doar
                                                                                                    solicită
                                                                                                                 o
                                                                                                                         dindu-1
                                                                            în
                                                                      valoros
                                                                                repertoriu.
                                                                                                care
                                                                                        Nădej­
                                                                                                                               pe
                    1018 - aspiraţie seculară                         dea   s-a   împlinit.   Opera   Ro­  nică   de   dans   virtuoză,   cl   şi   ricit   aliaj   de   temperament   lentului   Franclse   Valkay,   ca­
   ti                                                                 mână   din   Timişoara   ne-a   o-   considerabile   resurse   actori­  exploziv   şi   graţiozitate   şi   în   re   menţin   spectacolul   la   tem­  1
                                                                                                                   nece­
                                                                          o
   on : . ;,Cei                                                       ierit   cu   neuitată   seară   de   ba­ de   ceşti   —   toate   calităţile   factură   dansul  ungar),  ca  pe  un  dan­  peratura   premierei   de   acum
                                                                                                sare
                                                                                                     personajelor
                                                                      let
                                                                             „Lacul
                                                                                   lebedelor“
                                                                                                              de
                                                                                                                              sigur
   r“. Relua-           a poporului român                             P.  I.  -  Ceaikovski,  Nu  încape   romantică   :   siguranţa   şi   plas­  sator   Bufonul  pe  —  .elementul   teh­  doi   ani,   „Lacul   lebedelor 1 »   s
                                                                                                                                               ce
                                                                                                                         nic.
                                                                                                                                        personaj
                                                                                                                                                                         că
                                                                                                                                                               convingerea
                                                                                                                                                        întărit
                                                                                                                                                   ne-a
   li lu                                                              îndoială:   Oleg   Danovschi,   ticitatea   mişcării,   disimularea   incumbă   tot   multă   tehnică   —   dansul,   arta   patronată   do
                                                                      Maestru  Emerit  al  Artei  —  se­  elegantă a performanţei fizi-  dansat de Sorin Bătică, Rot-  Terpşychore,   doar   cu.   ferme-
   ca                                                                 condat   de   Franctsc   Valkay,                                                                     ¡I
   . infinit   Lupta  necurmata  a  poporu­  naţiunii  române  şi  situării  ţă­  în   egală   măsură   dansator   ra­                             cătoarea   expresivitate   a   cor-
   ciutec ti­  lui  nostru  pentru  libertate  şi   rii  noastre  pe  noi  coordona­  sat   şi   coregraf   de   certă   cul­                      pulul   uman,   izbuteşte   să   spu-,
                                                                                                                                                   nă  totul.-  Dansul  este,  deci,  o
             dreptate,  pentru  apărarea  u-   te;  Ca  urmare,  în  perioada   tură   —   a   creat   la   Timişoara
   ns — ero­                                                          cea   mai   bună   montare   din                                             artă   totală.   Iată   un.   adevăr
   inelor po-  nitâţii  sale  statale  şi  naţio­  interbelică  au  şi  fost  obţi­  cite   a   realizat   vreodată   eu   -  wmmjSBTMsaumszt      de   care,   dealtfel,   nu   ne-am  I
             nale,  a  independenţei  şi  su­  nute  o  serie  de  realizări  în   această   pagină   antologică   a     bardt,   interpretat   de   Claudiu   îndoit niciodată.
                                                                                                cp  ;  capacitatea  ■  de  a  con­
             veranităţii  patriei  străbate  ca   toate  domeniile  de  activitate.   literaturii   de   balet.   Spectaco­  verti   un   arabesc,   de   pildă,   Lupu ; profesorul de dans al  AL. COVACI
                                                                                       disponibi­
                                                                                plenar’
             un  fir  roşu  prin  întregul  flux   A  avut  loc  o  creştere  a  for­  lul   reflectă   Oleg   Danovschi   de   într-un   moment   de   trăire
                                                                      litatea
                                                                           lui
   scriitor  al  devenirii  româneşti  din  a-   ţelor  de  producţie,  s-a  reali­  a   recuceri   strălucirea   origi­  profund   interiorizată;   muzica­  Anghel Dumbrăveanu P O E M E
   ilia      dîncimea   timpului,   peste   zat  o  dezvoltare  intensă  a  in­  nară   a   formei   clasice   in   aşa   litate.   După   adagio-ul   din   ac­
                                                                                                tul  II,  de  im  lirism  foarte  fin
                                                                                                                                                                        sub I
   3 : Dallas   veacuri  de  bătălii  şi  jertfe   dustriei,  s-a  accelerat  proce­  fel  ca  ea  să  îmbrăţişeze,  mer-   nuanţat,   marele   pas   do   deux   Spuneam   că   Anghel   Dum-   le.   Exemplificăm   poemele-
    petrolieră   pînă la realitatea de azi.  sul  de  dezvoltare  a  econo­  gind   chiar   dincolo   de   limi­  din  actul  III  a  relevat  şl  mai   brăveami   îşi   are   locul   intre   „Noaptea,   pe   ţărm“   sau
   Hlul 14                                                            tele   evidente   ale   teritoriului               poeţii   cunoscuţi   şi   apropiaţi   „Deltă“,   „Bintuit   de   nelinişti
               După  cum  se  cunoaşte,  la   miei  capitaliste,  a  crescut  în   eminamente   metaforic   al   su­  pregnant   valenţele   latente   ale   cititorului.   Recentul   volum   e-   şi   singur/Asemenea   mării.
   uzical-dis-                                                        biectului,   un   conţinut   de   sen­  lui   Manolache,   cu   osebire
             începutul  secolului  al  XX-lea,   mod  simţitor  numărul  munci­  timente   umane,   ’   oricînd   apt   deschiderea   impunătoare   a   tî-   dilat   la   „Albatros“   in   ele­  Prietenii   mei   /Ruginiră
                                                                                                                                                          toamnei/Noaptea,
             procesul  de  formare  a  statu­  torilor,  care  treptat  au  con­  să   sensibilizeze   conştiinţa   nărului   dansator   pentru   des­  ganta   şi   prestigioasa   colecţie   ploile   vapoarelor/Rătăcile   sire­ în
                                                                                                                                    frumoase
                                                                                                                                            poezii“
                                                                                                                               mai
                                                                                                                                                   na
                                                                                                                         „Cele
             lui  naţional  român  nu  era   stituit  fermentul  cel  mai  ac­  spectatorului.   E   limpede,   a-   pletirea   spectrului   complex   al   vine   să   confirme   afirmaţia   ceaţă   şi   mă   gindcsc/La   odih­ 1
             incă  încheiat,  o  mare  parte   tiv  al  luptei  pentru  transfor­  vem   de-aface   aici   cu   o   con­  personajului.  fost  Categoric,   debu­  făcută.   Poate   mai   mult   decit   na   celor   ce   dorm   cu   coral/
                                                                                                           cu
                                                                                                                   demn
                                                                                                     a
                                                                                                               totul
                                                                                                tantul
                                                                                        superi­
             a  teritoriului  ţării  aflîndu-se   mări  adinei  în  viaţa  socială   cepţie   în   spectacologică   stă   o-'   de  o  .  parteneră  de  anvergura   colegii   de   generaţie,   Anghel   Iii“.   Alteori,   îşi   perindă   ghi­
                                                                             centrul
                                                                                   căreia
                                                                      oară,
                                                                                                                                                       si
                                                                                                                                              prin
                                                                                                                                     excelează
                                                                                                                                                   dul
             sub  stăpînire  străină.  Referin-   şi politică.        bleclivul   major   al   conferirii   Rodicăi   Murgu,   diafană   în   ro­  Dumbrăveanu   mare   intimitate,   al   tristeţii,  pana   printr-un   discurs
                                                                                                                         poeme
                                                                                                                                de
                                                                                                                                                               in
                                                                                                                                                                  „Cadran
                                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                            ca
             du-se  la  această  situaţie  şi   Cu  toate  acestea,  rezulta­  unor   sensuri   precise   bravurii,   lul   Odette   (superbă   atmosfe­  de   o   îndrăzneaţă   capacitate   toamnă“   :   „Ne   istoviră   anii
     G’,00  nă­                                                       tehnice.   Aşadar,   Oleg   Danov-   ra   creată   in   adagio),   demon-   sufletească,   de   o   imagine   in   cu-atitea   ceasuri   uiarl/Femei-
   meţii;   7,00   la  situaţia  altor  ţări,  Lenin   tele  obţinute  au  fost  departe   sehl  a  atins  în  „Lacul“  timi­  strînd   virtuozitate   tehnică   în   le   plecară   spre   cine   ştie
   i   Revista   sublinia,  în  1913,  că  misiunea   de  a  rezolva  problemele  mari   şorean   pragul   maxim,   unde   freneticul   manej   din   specta­  care   poetul   se   vede   trecînd   unde/Bate   un   vînt   şi   prictc-
   irul melo-   istorică  ce  stă  în  faţa  po­  şi,  contradicţiile  care  frămîn   vizualul   sparge   tiparele   ha­  prin   cele   mai   interesante   nii-s   mal   rari/Aceste   drumuri
   î  de  ştiri;                        tau   societatea   românească   bitúale.   mişcarea   comunicînd   cularul  pas  de  dedx,  o  uimi­  momente   ale   vieţii.   Elemen­  unde   vor   răspunde   ?...“.   Une­
   lio  Ia  Tg.   poarelor  din  această  zonă                        o   gamă   largă   de   stări   afec­  toare   lej   evitate   c!e   metamor­  tele   poemelor   se   succed   lin   le   poeme   sînt   dedicate   unor
   n  de  ştiri;   era  crearea  statelor  naţiona­  La  conducerea-  statului  au   tive şi idei.  foză   ca   Odillc,   personaj   cu   şi   simplu.   legănate   de   măre­  prieteni   aproDiaţi,   poeţi   din
   ară   radio;   le  unitare.  Aşadar,  realizarea   continuat  să  se  afle  burghe­  Spectacolul   prezentat   la   De­  zeci de faţete.  ţia   mării,   de   anotimpurile   ţară   sau   din   ţara   vecină,
   :i  sub  tri-                        zia  şi  moşierimea,  care  au   va   este   memorabil,   înainte   de   Nimic   (nai   semnificativ   pen­  ce   se   rostogolesc   peste   vre­  Iugoslavia.
   n  de  ştiri;   statului  naţional  unitar  deve­                  toate   pentru   faptul   că   am   a-   tru   cota   de   exigenţă   profe­  me.   Marea   e   un   caz   fericit
   al :   11,25  nise, in preajma primului răz­  căutat  să  tragă  toate  foloa­  slstat la un debut mai mult  sională pe care o atinge re-  iu multe dintre poemele sa­  MIRON T1G
   1,35 Ava •  boi  mondial,  o  cerinţă  strin­  sele  de  pe  urma  înfăptuirii   L
   V. ; 12,00  gentă,  o  condiţie  primordială   unităţii   statale,   democraţia
     12,20 Pă-
     România ;   a  mersului  înainte  a  ţării   burgheză  avînd,  în  mare  mă­  Moi categorii de oameni ai muncii beneficiază,
     e noastre;   noastre  pe  plan  economic  şi   sură,  un  caracter  declarativ,
     itori, mari   social.              formal,  în  multe  cazuri  drep­
      >e la 1 Ia   La  începutul  secolului  nos­  turile  şi  libertăţile  cetăţeneşti   de !a 1 decembrie ax, de retribuţie majorată
    club; 10,00
      Radiore' 2    tru,   apreciază   tovarăşul   fiind  nesocotite  şi  încălcate,   (Urmare din pag. I)  Programului-directivă   de
      ele serii ;   Nicolae  Ceauşescu,-„...progre­  lupta  revoluţionară  a  clasei          creştere  a  nivelului  de  trai
      cîntece şi                        muncitoare  a  fost  sistematic
     tale: 20,30   sul  societăţii  româneşti  im­                   Iată  încă  o  dovadă  a  fap­  în  perioada  1981—1985  şi  de
     20,40 Ca-   punea  ca  o  cerinţă  obiectivă,   înăbuşită cu brutalitate.  tului  că  Programul  privind   ridicare  continuă  a  calităţii   •  In organizarea Comitetului municipal al U.T.C.^
     00 Radio-   încheierea  procesului  de  fău­  In  asemenea  împrejurări,   creşterea  nivelului  de  trai   vieţii,  adoptat  ele  Congresul   joi a avut loc in’ sala mică a casei de cultură un intere­
      de dans ;   rire  a  statului  naţional  uni­
     irl ; 0,05—                        problemele  majore  ale  socie­  stabilit  de  Conferinţa  naţio­  al Xll-lea al partidului.  sant concurs gen „Cine ştie, cîştlgă", pe tema ,,40 de ani
     zical noc-  tar  —  aspiraţie  seculară  a   tăţii  româneşti  —  făurirea  u-   nală  a  P.C.R.  din  1977  se   Cum  vor  evolua  de  la  1   de. la alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în frunteas
             întregului  nostru  popor",  de   nei  economii  prospere,  lichi­  îndeplineşte  cu  succes,  cre-           organizaţiei U.T.C.", la care au participat echipaje ale or- '■
             aceea,  „primul  război  mon­  darea  exploatării  omului  de   îndu-se  o  platformă  înaltă   decembrie   câştigurile   unor   ganlzaţiilor de tineret din întreprinderi şi instituţii. Pe pri­
             dial  imperialist  —  care  îşi   către  om,  rezolvarea  proble­  a  retribuţiilor  de  la  care  se   oameni  ai  muncii  din  ra­  mele locuri s-au clasat, în ordine, echipajele de la Cen«-:
             punea  cu  putere  amprenta   mei  agrare,  instaurarea  unui   va porni în înfăptuirea  mura confecţiilor ?  trul de calcul, Institutul de proiectări şl întreprinderea de    :
             asupra  începutului  secolului   regim  democratic  în  care  pu­                                            reţele electrice.
             al  XX-lea  —  ridica  şi  in  faţa
    >ţul din                            terea  să  fie  exercitată  de  că­                                                  9 Astăzi începe... o nouă ediţie a tradiţionalei „tuni a
     Vacanţă   poporului  român  probleme   tre  cei  ce  muncesc  etc.  —  au   O CONFECŢIONERA DE CATEGORIA 1 BAZA:     cadourilor". Unităţile comerţului s-au pregătit din timp şi
    JNEDOA-   de  mare  însemnătate  pentru
    )cne (Fia-                          rămas în esenţă nerezolvate.  — retribuţia   înainte de  majorare   = 1 520 lei   oferă un bogat sortiment de produse pentru toate gustu- ;
    ;e înainte,   însăşi soarta naţiunii".  Această  sarcină  istorică  a   — retribuţia   majorată      == 1703 lei       rile. La parterul magazinului „Ulpla" s-a deschis de curînd
    :rcuJe eu-   Chiar  dacă  primul  război   revenit  clasei  muncitoare,  în   —  diferenţă în plus   =   183 lei       un raion de cadouri, care... vă stă la dispoziţie.
     (Arta) ;   mondial  a  avut  un  caracter
    bal (Con-                           frunte  cu  Partidul  Comunist   O CONFECŢIONERA DE CATEGORIA 2 BAZA :               •  Ca la fiecGre sfîrşit de săptămină, Birou! de turism
    ROŞANI :   imperialist,  poporul  român  nu   Român.              — retribuţia   înainte de  majorare   — 1 683 Iei    pentru tineret organizează Interesante excursii pentru cu- .
    (Unirea) ;   a  luat  parte  ia  acest  război   Creat  la  8  mai  1921,  Parti­  —  retribuţia   majorată   = 1 836 Iei  noaşterea frumuseţilor oatriel. Numeroşi tineri hunedoreniş
    a morţii   călăuzit  de  intenţii  de  cotro­
    :ebel (Re-   pire.  Cedînd  presiunilor  An­  dul  Comunist  Român  a  fost   —  diferenţă în plus   .   =   153 lei   se vor afla astăzi şi mîine la Alba lulia — Sibiu —- Păi
    MI : La                             mereu  în  fruntea  luptei  ma­                                                   tlniş, la Cluj, Herculane' -— Orşova şi Stîna din Vale.
      (Cultu-   tantei,  cercurile  conducătoare   selor  muncitoare  de  la  oraşe                                                              Rubrică realizată de
    (Muncito-   au  hotărit  să  intre  în  război   şi  sate,  pentru  libertate  na­  De ia 1 decembrie a.c. pensionarii                      DOINA COJOCARU
      Alarmă   alături  de  Franţa,  Anglia  şi   ţională  şi  dreptate  socială.
    esc); LO-   Rusia,  acestea  promiţind  sa-   Revoluţia  de  eliberare  socia­  vor beneficia de pensii sporite                       cu sprijinul corespondenţilor voluntari
    ndat (M»   „sfacerea  dezideratului  uni­
        Von.                            lă  şi  naţională,  antifascistă  şi
     (Munci-   tăţii naţionale.        ■ antijmperialistă de la 23 Au­   (Urmare din pag. 1)  ■calităţii  vieţii,  elaborat  de
    A: Aven-   Marile  imperii  absolutiste   gust  1944,  marile  prefaceri                  Congresul   al   Xll-lea   al
    rwain —                             petrecute  în  România  in  ulti­  doptat  de  Conferinţa  naţio­  partidului.
    pitoresc) ;   din  Europa  incep  să  se  cla­
     pe care   tine,  iar  lupta  maselor  popu­  mii  35  de  ani,  sub  conduce­  nală  a  P.C.R.  din  1977  şi  se   •  Procentele  de  creştere  a
    uităm <7   lare,  de  ps  întreg  cuprinsul   rea  Partidului  Comunist  Ro-   creează  baza  trecerii.la  în­  pensiilor  se  situează  între
    > : UUi-   patriei  noastre  străbune,  a  .măn,  reprezintă  o  dovadă   făptuirea   Programului-di­
    r şi liber                                                                                5,5  şi  20  la  sută,  procentele
    R.AŞTIE :   impus  desâvîrşirea  procesu­  concludentă,  incontestabilă  a   rectivă  de  creştere  a  nive­  mai  mari  aplicîndu-se  la
    asă (Pa-   lui  de  formare  a  statului  na­  unităţii  întregului  nostru  po­  lului  de  trai  în  perioada   pensiile  mici.  Iată  cîteva
    mîri oa~   ţional  unitar,  care,  aşa  cum   por  in  jurul  partidului  său,   1981—1985 şi de ridicare a  exemple :
    SOAGIU-   arăta  secretarul  general  al   forţa  motrice  esenţială  în  fău­
    ui Don
    cultură);  partidului  nostru,  tovarăşul   rirea  societăţii  socialiste  mul­
    —  seriile   Nicolae  Ceauşescu,  a  consti­  tilateral  dezvoltate.  Congresul   PENSIA ÎNAINTE DE   PENSIA MAJORATĂ
    :azi : o   tuit  un  „măreţ  act  de  drep­  al  Xll-lea  al  partidului,  re­  1 DECEMBRIE
    'e ; CA-
    Casa d e  tate  istorică  pentru  care  s-au   cent  încheiat,  a  ridicat  pe  o   801 Iei       902 iei
      proble­  jertfit  nenumărate  generaţii   treaptă  superioară  aspiraţiile   1 000 lei        1 102 lei
      me) ; sr-   ale înaintaşilor".    de împlinire ale poporului ro­      1400 Iei                1513 Ici
       tobelor                          mân, ale naţiunii române.
      /reau să   Făurirea  statului  naţional
      rELlUC:  unitar  român  a  deschis  per­                          De menţionat că, încă în   vor  primi  pensia  majorată          Vedere din Geoagiu-Bäi.            I,
    —  seriile   spective favorabile dezvoltării  Prof. ION FRĂTILĂ   luna decembrie, pensionarii  pe cuponul de pensie.                                Foto: VIRGIL ONOIU
    [ELARI :
       cîştigă
               Acum,  la  sfîrşit  dc  noiem­                                                                                                       directorul  LC.S.  mărfuri  in­
             brie,  pregătirile  pentru  iarnă                   Iarna bate la u ş ă !  Cum este pregătit                                           dustriale Deva.
             ale  reţelei  dc  desfacere  a  co­                                                                                                      —  Eu  nu  înţeleg  un  lucrtţ
             merţului  devean  sînt  practic-,
     i din 30  încheiate.  In  unităţile  comer­                     comerţul devean s-o întîmpine ?                                                —  ne-a  spus  dînsa.  în  vre­
             ciale  specializate  pe  vînzarea                                                                                                      me  ce  nici  o  întreprindere)
      89,  80,   de  îmbrăcăminte  şi  încălţă­  sez  dacă  au  primit  noutăţi  şi   aprovizionarea  pentru  sezonul   —  N-am  primit  mănuşi  în   statat,  adeseori,  şeful  maga­  ce  desface  textile-încălţămin-
             minte  au  apărut  deja,  expuse   ce anume.          ce se apropie.                                                                   te  din  judeţ  nu-şi  realizează
     , 33, 47,   spre  vînzarc,  articole  specifi­                 —• De ce ?                toamna  asta  —  nc-a  spus   zinului  „Elegant“  e  foarte  o-   planul  dc  desfacere,  I.C.R.T.I,
                                                                                                                         cupat  cu  rezolvarea  a  tot  fe­
                                                                                              Olimpia  Murariu,  conducă­
             ce  sezonului  cu  zăpadă şi  ger.   — Au apărut noutăţi ?                                                                             şi-l depăşeşte lună de lună.
     1 010 327                           —  Multe,  mai  ales  în  do­  — Fiindcă ne lipsesc o sea­  toarea  magazinului.  Ceea  ce   lul  de  comisioane  şi  cereri   —  Cum se explică asta ?
             Ca  să  constatăm  concret  care                      mă  de  mărfuri  cum  ar  fi  pal­  avem  în  raft  sînt  rămase  de   de  mărfuri,  ca  să  mai  aibă
             este  situaţia  din  acest  punct   meniul  încălţămintei.  Am  pri­  toane  cu  numere  mari,  mă­  primăvara  trecută.  Lenjerie   timp   pentru   aprovizionare.   —  Nu  poate  fi  dccît  o  ex­
             de  vedere,  am  făcut  recent   mit  cizmuliţe  foarte  frumoa­  nuşi dc piele n-avem dc nici  pluşată ani primit, chiar ieri.  Ca  să  nu  sc  creadă  .că  exa­  plicaţie  :  din  marfa  cc  intră
             un  raid  prin  magazinele  de   se  şi  călduroase.  La  ora  ac­                                          gerăm  precizăm  că,  interesîn-   în  depozitele  I.C.R.T.I.,  o  bu­
             profil.                    tuală  pot  zice  că  din  maga­                                                 du-nc,  am  aflat  că  la  depozi­  nă parte c dată altor judeţe,
              —  Nu  exagerez  deloc  cînd   zin  nu  lipseşte  nici  un  arti­  HJPRQIHZWMiABB        BUWII             tele  I.C.R.T.I.  din  Deva  au   —  Ştiţi precis asta ?
      pe.ntru   spun  că  stăm  bine  cu  apro­  col  necesar  garderobei  de   SERVIRE OPERATBVâ                                                    —  Mi-au  spus  gestionari
      î: Vre-                           iarnă a celor miei.                                                              fost  paltoane  cu  numere  mari,
      cu cc-   vizionarea  pentru  sezonul  fri­                     CINSTE SI POLITEŢE COMERCIALA                       numai  că  unitatea  „Elegant“   din  întreprinderea  noastră  că
       Izolat   guros  —  ne-a  declarat  Joan   La  o  primă  vedere,  lucru­                                           n-a  solicitat,  deoarece  are   au  solicitat,  nu  de  puţine  ori,
       şi ploi   Şonca,  responsabilul  magazi­  rile,  în  ce  priveşte  problema                                                                  o  marfă  sau  alta  pe  care  au
       la mo-                                                      un  fel,  lenjerie  pluşată  n-am   de  la  depozitele  I.C.R.T.I.   marfă  prea  multă.  O  fi  ade­
       :ări de   nului  ¿Lumea  copiilor“.  Ba   dc  care  ne  ocupăm,  nu  stau   primit  de  multă  vreme.  A-   din Deva.  vărată  afirmaţia,  dar  ea  nu   văzut-o  în  depozit  şi  li  s-a
       sud şl   aş  putea  afirma  că  stăm  mult   rău  nici  la  magazinul  „Ele­  ceastă  marfă  nu  există  nici  la   —  Se  găseşte  acest  articol   poale  constitui  un  motiv  pen­  spus  :  „Nu  sc  poate.  Marfa  a-
       ra mi-   mai bine ca anul trecut.  gant",  şi  în  sprijinul  acestei                                                                        ccea  e  pentru...  cutare  sau
       1 între                                                     ’depozite.                 în depozit ?,              tru  limitarea  gamei  de  artico­
       maxi-   1 — Cum aţi reuşit asta ?,  afirmaţii  vine  faptul  că  uni­  Reţinînd  ceea  ce  lipsea  din   — Da.    le puse în vînzare.        cutare  întreprindere  din  ju­
      de. Di-                           tatea  şi-a  depăşit  planul  de                       Situaţia  cu  pricina  surprin­  Raidul  prin  reţeaua  comer­  deţul...“.
       ceaţă  —  Prm-vizite  foarte  frec­  desfacere pe octombrie cu cir­  magazinul  „Elegant",  am  in­
             vente  la  depozitul  I.C.R.T.I.,                     trat  în  unitatea  „Aclam“,  a-   de,  pe  bună  dreptate  şi  pri­  cială  a  fundamentat  părerea   Problema  ridicată  de  direc­
       ; caldă   care  şi  el,  la  rîndul  lui,  dis­  ca 200 000 lei.  fiată  la  circa  zece  metri  mai   ma  concluzie  ce  rezultă  din   că,  în  general,  comerţul  de­  toarea  l.C.S.I.  Deva  merita
       cădea                             t—  Cu  toate  aceafes  ne                           ea  este  că  marfa  nu  e  repar­  vean  e  pregătit  pentru  iarnă,   atenţie  şi  deoarece  spaţiul  nU
      porare.  pune  de  stocuri  mari  de  arti­                  încolo  şi  ne-a  surprins  faptul
      inten-   cole  pentru  copii.  Nu  e  săp­  spunea  Dumitru  Topor,  res­  £ă  ceea  ce  nu  se  găsea  în   tizată  cum  trebuie  pe  unităţi,   dar  mai  sînt  încă  goluri  în   ne  permite,  o  punctăm  doar,
       i/h din                                                                                iar  a  doua  că  aprovizionarea   aprovizionare,  concluzie  cu   hotărîţi  să  o  abordăm  cu  altă
             tămână  să  nu  mă  duc  de  2-3   ponsabilul   unităţii   nu   ne   prima  unitate,  în  cea  de  a   depinde  în  marc  măsură  dc   care  a  fost  de  acord  şi  tova­  ocazie.
             ori pînă acolo şi mă' intere­  pulom declara mulţumiţi cu  doua era expus spre vînzarc.  gestionari. Or, cum am con­  răşa Ştefania Brener Dan,  TRAIAN BONDOR
   1   2   3   4   5   6   7   8