Page 31 - Drumul_socialismului_1979_12

6871 « DUMINICA, 9 DECEMBRIE 1979 Pag. 3

r
cQNŞemnări M ñ LITERATURA' ARTA'

DECEMBRIE Aşa-i numeau . odinioară rea sau gestul de. animalică Dacă — în cursul acestei
bătrînii noştri ardeleni pe iresponsabilitate. Iar al doi­ „Săplămîni a majoratului“
cei ce treceau pragul ma­ lea lucru este aspiraţia ne­ care se încheie azi ■— am
i la dorai-
joratului : maioreni. Maio- istovită înspre competenţă. reuşit să-i facem pe maio-
reanul- devenea cetăţean iar Pentru oamenii adevăraţi, renii noştri să înţeleagă a-
cei în vîrstă îi făceaţi cin­ competenţa a constituit în­ semenea adevăruri, e bine.
riel stea să-l întîmpine cu con­ totdeauna o chestiune de Dacă nu, e cazul să medi­
1 pentru co- sideraţia cuvenită unui ce­ viaţă şi nu de serviciu. Au tăm puţin şi asupra noastră,
Turpin (epl- tăţean matur şi responsabil. existat şi vor exista mereu a celor în vîrstă. Să ne mai
Două sini lucrurile prin­ diletanţi, amatori pasionaţi, pretindem şi nouă cita ceva.
lui
cipale care i se cer, i se care pot ajunge la înfăp­ Oare gindirca noastră n-a
muzicii pretind unui tînăr ajuns la tuiri interesante, uneori rămas fixată în preajma
patriei vîrsta majoratului. Primul chiar importante. Dar dacă unor repere revolute ? Să De patrie La Jebea
este conştiinţa. Conştiinţa ceva merge totuşi bine în ne pretindem, poate, o ghv-
apid — ■ IJi-
cadrul Cu­ de a fi Om, adică de a fi lume, aceasta se datoreşte dire mai suplă, mai cute­ De Patrie vorbiţi-mi mai inlii La Ţebea,
tei (Transmi­ unica fiinţă raţională. Con­ profesioniştilor, oamenilor zătoare, mai puţin confor­ Gorunul Craiului
şi tio la Prieteni de aici ţi de oriunde,
,23 August“) ştiinţa că omul trăieşte între de înaltă şi aleasă compe­ mistă, în pas' cu spiritul a- Cînd toamna se-mpiineţte in gutui Işi ridică umbra falnieâ
oameni, între plante şi făpturi tenţă, celor ce şi-au înte­ cestui sfîrşit de veac româ­ Deasupra antotimpuîui
1: „Timpuri nesc şi nu cu spiritul mij­ De parcâ-n calea iernii s-ar ascunde.
sotîul 3) necuvînlătoare, pe pămint, meiat pasiunea pe o mun­ tînâr»
pe ape şi sub cer şi că este că tenace şi fără repaus du­ locului de veac, care apar­ De Patrie vorbiţi-mi orişicînd, Dimineţile încărcate
deopotrivă răspunzător pen­ minical, celor ce stăpinesc ţine de acum istoriei. Poate Aţa cum mi-aţi vorbi de un părinte de lumină
aţele mon-
> gimnastici tru semenii săi, pentru vie­ cu luciditate adevărul su­ astfel dialogul cu tnaiore- Ce ne veghează-n fruntea noastră stind, Vestesc zodîa griului
ţii libere fe- ţuitoare, pentru pămint şi perb şi neliniştitor că dru­ nii ar deveni mai fertil, Cu timpla-ncărunţită şi fierbinte. Mîinî încinse de sîngefe
rtru clasa- subpămint, pentru ape şi mul spre desăinrşire nu cu­ mai afectiv, mai eficient. Şi caid
¿ndividual De Patrie vorbiţi-mi tot mai des Continuă muncite
(Transrni- văzduh. Conştiinţa că, ne- noaşte capăt. Din conştiinţă poate nu le-am mai părea
e la Fort fiind singur, în numele şi competenţă decurg apoi atât de bătrîni ( cum de Cu glas curat de înaltă cinstire, adevărate
5.U.A.). Co- demnităţii speciei umane, toate celelalte, inclusiv răs­ fap — nu-i aşa ? — nici Dar mai ales acum cînd- la Congres, De jur împrejurul
Crlstiaa Votat-am demn Programul-fericire I
nu-şi mai poate îngădui re­ punderea exercitării dreptu­ nu sîntem...). pâmîntuhii
feminin : gresiunea înspre comporta­ rilor şi libertăţilor cetăţeneşti. RADU CIOBANU IOAN VASIU Răsar straturi de flori
Bacău — Aerul-pur îndelung
Belgrad călătorit
a II-a), Prin veşnicia timpului
ir tn „Cupa
ţ
!
lor euro- Marginalii [ xpo;j ja aaua ă Ne luminează cuvintele
Clipa împarte dragostea
„
Partidul, Remania ûntec La Ţebea, fiecăruia.
a artiştilor plastici huoedsreni Gorunul Craiului
spre vti. j
Işi roteşte trunchiul
uiesc înăsu- Ştim, aici e locul hărăzit nouă de istorie Un vers s-a născut în forfota oraşului,
ştere a ro- Printre manifestările ar­ rul A. Duban“ şi „Inova­ din adîncur!
ilui Unităţii tistice din această perioadă torul T. Costache“ — in­ Noi fâurit-am drumul, prin lauri părea că oamenii şi-au uitat graba de vreme
la loc de frunte se situează tenţii bune dealtfel, sînt grei de glorie. şi peste ziduri Ochiul se înnobilează
i public şi expoziţia anuală judeţea-, oarecum private de acea De-ar fi să mai luptăm o facem fără teamă de drepturile sale
: : „învftţă- nă de pictură, sculptură şi seînteie a transfigurării ar­ ca un drapel flutura un aer Curgerea sa deasupra
Vigevano“. Căci ştim, e patria întîia noastră mamă dinspre păduri.
Producţie grafică, deschisă în sala de tistice care dă oricărei ope­ Şi pentru mamă pruncul jertfeşte ierbii
lor italiene expoziţii a casei de cul­ re viaţă proprie. Tramvaie pluteau pe străzi ca pe ape Este cristal în ceas
tură din Deva. Terasele Ţinutului Pădu- lacrimi sacre, umbra molcomă a unor nuferi, de seară şi de noapte
Pentru început este de renilor, precum şi dealurile Dar nu bocim, noi punem cuyintul pe limba ceasului din turnul gării Peste semnele Vremii
remarcat faptul că în ulti­ rîpoase (de la marginea peste arme de împlinire
:embrie mii ani artiştii din Filiala Devei spre Simeria) con­ Avem in noi un singe oţel ce clocoteşte o pasăre de linişte îşi făcuse cuib, Tulnicul sună a Nemurire.
U.A.P. Deva-Petroşani şi-au stituie subiectul celor două părea că însuşi timpul păşea mai încet
cîştigat un bun renume pe lucrări — „Pădureni“ şi Iubire de iubire, pămintul ce rodeşte. printre statui bătrine,
limba ma- MIRON ŢIC
plan naţional, evoluţia şi „Deva 700“, purtînd semnă­ In fila libertăţii noi nc-am înscris solia ca intr-un vis copacii creşteau
activitatea lor fiind urmă­ tura lui Ion Cârjol. Poate Şi repetăm cu munţii : PARTIDUL,
rite cu interes de marele albastrul cerului — nuan­ in plin asfalt,
io ml că cv, public precum şi de criti­ ţă prea rece în „Deva 700“ ROMÂNIA. pe ramuri vrăbii guralive serbau primăvara
e mondiale ca de specialitate. — nu se sudează suficient Nu-s nici cuvinte destule să spună era ca o lumină ne-nţeleasă, ceva, POŞTA LITERARĂ
:ă. Finalele Revenind la expoziţie, de partea terestră, măiestrit ce-i PARTIDUL
e aparate, ca o întoarcere dintr-o călătorie... .
e do la pictura se impune în prim- structurată dealtfel şi sub­ Nici apele cu clocot nu pot să-l definească, Apoi veneai tu — trandafirul de purpură Stejărel Ionescu — De­
(S.U.A.) planul atenţiei. Mircea ordonată personalităţii ar­ va. . Simple versificaţii
Bîtcă expune trei lucrări de tistului. EL este libertatea, frăţia românească. din mina ta care nu spun mare lu­
leton : Cel pictură a căror desen ates­ Tînărui Eugen Bencău era copia fidelă a buzelor tale,
r. (Episo- tă mai mult calităţile gra-. din Petroşani expune două Avem cu noi victorii, şi-nfringeri şi iubiri aveai în păr un freamăt de ape nenâscute cru. Nici un progres vi­
zibil, ceea ce ne face să
ficianului decît pe cele ale picturi — „Furnale“ şi „Pli­ de om, de cer, de soare, de roşii trandafiri şi-n mersul tău se alintau bănuim că nu citiţi -su­
pictorului. Culoarea, în ge­ nea industriei“, eu calităţi Dar peste toate-acestea tronează ficient.
neral tonuri calde, se supu­ cromatice evidente dar ele azimindria sălbăticiuni tinere. Mjhaela Ispas —■ Că­
ne docilă desenului, „Sec­ sînt oarecum variante ale Şi glasul nostru spune : PARTIDUL, O, acest imn care se poate naşte lan. Lucrări sub norme­
ţiuni în subteran“ pare a picturii „Călan“ cu care în fiecare zi le calitative necesare
fi o deschidere spre o di­ artistul a debutat în plas­ ROMÂNIA. şi-aceasiă ne-ntreruptă veghe la marginea publicării.
: 7,oo Ka- recţie aparte în evoluţia tica hunedoreană. Insufi­ Marius Boroş — Ţe­
evista V„e- sa artistică. cient reprezentaţi prin cîte MARIA-LIA TOMA marilor oraşe...
>program„l cls. a IX-a A bea. Mai reuşită „Gînd
iizln duml- Susţinută în gamă rece- o floare, lui Ion Pîrvan şi Liceul industrial Simeria IOAN EVU de miner“. în rest, lu­
toate pen- albastru, verde, violet — Adrian Mateescu li se ală­ cruri simpliste.
idiojumal ; tură Bucur Simonel, cu lu­
trftrl; 13,30 pictura „Atracţia muntelui“, Liv Paştei — Deva. în
10,13 Unda aparţinînd Elenei Bianu de crarea „Mina Faroşeni“ ca­ „Nu vrem !“ mimaţi o
alion corn- la Orăştie, se impune (în re suferă însă de prea mul­ poezie chipurile filozo­
Şerban ţ tă neclaritate.
sionaţllor ; comparaţie cu cea de a fică. Trebuie să citiţi
icntru toţi; doua lucrare, „Flori de no­ Iosif Tellman, mai edifi­ Salonul de toamnă al umorului mai mult.
I 20,13 Top iembrie“! prin ritmica cator în grafică decît în Mihai Ionescu — De­
melodiilor; brîielor păstoase, realizate pictură;-impune prin tehni­
21,35 Fcs- ca deosebită a gravurii şi Dacă în anul trecut „Salo­ în timp ce recitesc notiţele, kov, Veselion Vasiliev, Pa- va. „Prima frunză a că-
o romanţe cu şpaclul. zut/Un început de toam­
s atu 1 “ — Cu intenţia de a trans­ compoziţiei din lucrarea nul de toamnă al umorului“ la teoriile’pe care le cunoş­ naiot Ghelev — şi-au atins nă tirhpuriu/Rîndunelele
22,00 Ra- pune pe pînză ceva din „Abataj mecanizat“. Cu si­ lansa ideea cum va arăta team. Caricatura nu trebuie ţinta şi au oferit civilizata spre alte ţări se duc/Iar
Panoramic guranţă, rod al unei obser­
•; de dans; realităţile şantierelor noas­ caricatura în anul 2000, lată explicată. Cele 67 de desene voluptate a „citirii" umorului. eu în vechea bancă am
jtiri; 0,05— tre, tînărui Gheorghe Po­ vaţii directe, linogravura că, în această toamnă orga­ expuse în holul Casei de cul­ Scopul salonului a satisfă­ să viu“/ Şi Eminescu a
izical noc- gan preia imagini foto sau „Preparaţia Lupeni“ pre­ nizatorii au coborît cu pi­ tură a sindicatelor din Pe­ cut perfect, in ceea ce pri­ scris despre rîndunelele
reproduceri color din publi­ zintă o nouă căutare de ex­ cioarele pe pămint, ancorîn- troşani, în evident progres veşte juriul, se pare că n-a ce se duc, dar parcă po­
caţiile curente, redesenate primare a propriei sale per­ du-se cu „Mesajul despre faţă de ediţiile precedente, ezitat să acorde trei premii trivea mai bine cuvin­
(sau copiate) a căror le­ sonalităţi. „Grădina suspen­ starea copilului" intr-un an ca nivel artistic şl ca mod care, in ordine au revenit lui tele. .
gătură este realizată cu e- dată“ şi „Fructul verii“ de mare răsunet pentru cei de prezentare a lucrărilor, Mircea Bîtcă din Deva, Vio­ Cornelia Nicolaie —
lemente grafice în care sînt încă tributare influen­ mai mici locuitori ai planetei. din mijlocul cărora n-au lip­ riei Teoc-Nasta şi Nicolae Hunedoara. Poezia, ca
a (Patria); intră ca parte cromatică ţei graficii lui Iosif Mâ- Spiritul de responsabilitate al sit Octavian Bour, Ando, Crăi­ Claudlu, ambii din Bucureşti. poezie... Dar finalul e
in (Arta); tyâs... părinţilor faţă de copiii lor ţa Mindra, Pum, Mircea Bît­ Astfel s-a materializat încă o
imul pă- prea mult „lunar“, poate interesant. Iată-1 : „A-
Elefantul de unde şi răceala pe care Consecvent tehnicii op- trebuie să suporte şi să su-- că, Demol, fraţii Barbu (su­ tematică a Salonului de ceastă poezie am com­
pa, seriile o degajă unele lucrări artului, hunedoreanul Ti- fere mutaţiile fireşti petrecu­ fletul acestui salon al umo­ toamnă al umorului, parcă pus-o dacă este bună vă
il.'v PE- beriu Fazakas expune trei te pe mapamond şi este, rului !) Pocii, Viorel Nasta, într-un surîs al raţiunii, cu o rog să-mi scrieţi. Deoa­
teîe galbe- („Geometria cărbunelui“) în
n numele ciuda tonurilor pămîntii din lucrări dintre care „Stele“ credem, astăzi, aspectul cel Nicolae Claudlu, precum şi imagine sugestivă pentru rece am foarte multe
tiembrle) ; in tonuri de gri uri-verzui, mal important al eternei în­ cîţiva confraţi din Bulgaria prezentul si viitorul copilului. idei numai să le scriu
compania elementele figurative. prin rotaţie şi translaţie trebări ; „Ce fac copiii î •— Ivan - Kînev, Petko Pet- DUMITRU DEM IONASCU
:«); LU- Bine reprezentat prin ce­ Este prima poezie pe ca­
© Capca- le cinci lucrări de pictu­ recreînd un spaţiu cosmic. Cum o du.c copiii re am scris-o. Mi-ar
Cultural) ; în sculptură, ne atrage lată că „Salonul de toam­ place foarte mult ca să
(Mimcito- ră este şi Iosif Mâtyăs. Lu­ atenţia lucrarea lui Nicolae nă al umorului" de la Pe­
: Şcoa- crările, privite în ansamblu scriu dar mi-e teamă că
icitorcsc); poate dau impresia de ste­ Adam din Orăştie — „O- troşani aflat la cea de a nu scriu bine. Aştept
liber (Mi- reotipie, atît prin structura magiu siderurgiştilor“ — IV-a ediţie, diferă de celelal­ răspuns cu stimă“. Cu
A : Val- prin jocul de umbre şi lu­ te, şi în direcţia asta înţe­
(Aluncito- grafică cit şi prin cromatis­ stimă vă răspundem că
A ; Lu- mul violent-roşu, verde, mini, realizat de îmbinarea lepciunea are suficient spaţiu dacă o să citiţi mai mult
(Muncito- ritmică a modulilor ce sim­ de afirmare. Mă .întreb cîţi şi mai cu folos, şansele
La cinci galben, albastru, alb-negru. bolizează flacăra nestinsă a oameni au vizitat acest sa­ sînt de partea dv.
iiembrle); Valenţele poetice ale pic­ siderurgiei hunedorene. Mal lon, cîţi au pătruns dincolo
Atlantide! turii lui Iosif Mâtyăs se fac Viorel Avram — Vul­
URABAR- există în sala de expoziţii de mesajul desenelor. îmi can. Epigramele sînt
dlor (Mi- vizibile în lucrările „Săr­ sculpturi de Kovasc Ernest, trec prin minte, fulgerător, reuşite, mai ales „In­
: Ciocola­ bătoare la Deva“ şl- mal ■ Ioan Şeu şi Gheorghe Mu- teoriile pe care le cunosc şi
ta); Şerl- ales în „Simbol al mater­ scripţie“ : „Cu toate că
e, partea reşan care (inexplicabil !) le-am auzit despre caricatu­ nu ai dulău/Stă scris pe
lEOAGIU- nităţii". nu s-au străduit prea mult ră, şi mai ales despre cari- poartă „Cîine rău/Asta
cu alune în „Alegorie“, compozi­ pentru a-şi etala creaţiile caturişti. De aceea, probabil,
ă); HA— mă face să înclin/Că ţi-a
cucereşte ţie alegorică, cum însuşi ar­ spre o acceptabilă viziona­ juriul (roprezentanţi ai copii­ făcut-o un vecin“/. Nu­
i; BRAZI: tistul Ion Tengheru o de­ re, drept pentru care ele nu lor din şcolile Văii Jiului) pur mai că... seamănă prea
CALAN: fineşte, încearcă să îndulr atrag atenţia vizitatorului. şl nepărtinitor cînd este vorba mult cu aceeaşi epigra­
(Casa de
particu- ceaşcă contururile elemen­ Dincolo de unele scăderi de o chestiune atît de se­ : ÎdVAyd mă scrisă de V.D. Popa
IMERIA : telor integrate în compozi­ succint consemnate aici, rioasă, a vizionat şi jurizat în antologia „Epigramişti
căzătoare ţie, probabil o încercare de expoziţia anuală a plasti- 175 de „mesaje" trimise or­ români de ieri şi de azi“
Un tre-
Lumina) ; evadare din lecţia cubismu­ cienilor hunedoreni se im­ ganizatorilor expoziţiei de că­ apărută în Editura Emi­
5 proble- lui, cu care ne-a obişnuit pune ca un marcant pro­ tre 72 de participanţi din „MESAJ DESPRE STAREA COPILULUI“ - MIRCEA BIT- nescu, 1975, exact la pa­
Mincrul); creaţia sa. Poate prea mult gres în artele plastice hu­ toată ţara şi nu s-au sfiit de gina 264 I
la ure- CA (Deva). Premiul I la Salonul <lc toamnă al umorului
subordonate realului, cele nedorene. delimitări : desenul şi mesa­ „Petroşani 1979“. RED.
două portrete — „Inovato­ CARQL DROZD jul acestuia. Gîndul îmi fuge,