Page 33 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 33
DECRETUL CONSILIULUI DE STAT
PROLETARI; DIN TOATE ŢÂRTlE7UNÎfl-VAT
cu privire la declararea zilei de 31 decembrie 1979, ca
zi nelucrătoare
ŢinlM seama de £a$rtuî cembrie 1979 se declară zi făşoară proces continuu de
că ziua de 31 decembrie nelucrătoare. muncă.
1979 cete zd lucrătoare, iar In acest fel, personalul Timpul lucrat în zilele
zilele de 30 decembrie muncitor va beneficia de nelucrătoare în aceste uni
1970 şi 1—2 ianuarie 1980 4 zile nelucrătoare, în pe tăţi va fi compensat cu
sînt nelucrătoare, şi de do rioada 30 decembrie 1979 — timp liber, potrivit progra
rinţa exprimată de nume 2 ianuarie 1980. mului ce se va stabili pen
roase colective de oameni în compensarea tim tru fiecare unitate.
ai muncii ea şl ziua de 31 pului neduorat în ziua de Ministerele, celelalte or
decembrie 1979 să fie nelu- gane centrale, comitetele
31 decembrie- 1979, perso
erătoare, urmînd ca tim nalul muncitor va lucra în şi birourile executive ale
pul nelucrat să fie com ziua de 16 decembrie 1979, consiliilor populare vor sta
bili programe speciale pen
pensat într-o altă zi din potrivit programului sta tru unităţile comerciale, de
luna decembrie, bilit pentru fiecare unita transporturi publice şi alte
Consiliul de Stat al Re te. asemenea unităţi, care să
publicii Socialiste România Art. 2. — Prevederile art. asigure servirea populaţiei
d e c r e t e a z ă : 1 nu se aplică unităţilor in zilele de 30 decembrie
Art. 1. — Ziua de 31 de productive în care se des 1979 — 2 ianuarie 1980.
ORGflIV AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC. NICOLAE CEAUŞESCU
SIALCONSILIULUI POPUL A R J U DETE AN Preşedintele
Republicii Socialiste România
Anul XXXI, nr. 6 872 Marţi, 11 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani
Transpunind in viaţa măsurile iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
privind creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste
Intr-o atmosferă de puternică activitate politică, în
întreg judeţul continuă înscrierea de membri individuali
DEVIZA HĂRNICIEI Şi RĂSPUNDERII -
şi constituirea de organizaţii proprii ale F. II.
CARACTERISTICĂ PERMANENTĂ
Cu fermitate şi entuziasm
Piese turnate total + (¡94 tone, dintre care 271
tone radiatoare, 210 tone piese mecanice pentru con la îndeplinirea roiului atribuit tînără, avem
strucţia de maşini, 213 pilnii pentru oţeiării. Aproape
5 milioane Ici în plus Ia producţia netă, 10 milioane Ici Cele două organizaţii pro mat deplina adeziune faţă de posibilitatea să na
Ia producţia marfă, productivitatea muncii sporită cu prii ale F.U.S. de la între politica internă şi externă a
10,8 la sută, angajamentele asumate în întrecerea so prinderea „Marmura“ . Simc- partidului şi statului nostru, afirmăm deplin
cialistă suplimentate în mai multe rînduri; au fost asi — Ce a stat la baza aces ria se numără printre prime faţă dc hotăririle eelul de-al
milate în producţia anului o serie de repere noi. Iată tor realizări ? le create în unităţile econo XH-lca Congres al partidului
succint succesele raportate dc colectivul muncitoresc — în secţia noastră mun mice din oraş. La adunarea care, prin documentele adop Sînt de pe meleaguri su
de la turnătoria I a I.V. Călan, colectiv de frunte pe cesc 319 comunişti, ceea ce dc constituire a fost reliefată tate, situează imaginea Româ cevene, După absolvirea fa
întreprindere de mai multă vreme. cultăţii, la Iaşi, am venit ca
înseamnă jumătate din colec adînca semnificaţie democra niei dc mîinc pe treptele îna inginer stagiar aici, în Va
tiv — spunea tovarăşul loan tică şi revoluţionară a măsu intate ale unei dezvoltări ar lea Jiului, la mina Vulcan. In
Perţa, maistru turnător, se rilor iniţiate de secretarul ge monioase, multilaterale. Tot cei aproape patru ani dc cînd
cretarul comitetului dc partid neral al partidului, tovarăşul odată, cei ce şi-au pus prin locuiesc şi muncesc în Vale
pe secţie. La toate locurile Nicolac Ceauşescu, pentru tre primii semnătura pe ce m-am acomodat foarte bine
mai pretenţioase ne bizuim creşterea neîncetată a rolului rerea de primire în rîndurile cu oamonii, cu locurile şi am
pe comunişti, care sînt cei Frontului Unităţii Socialiste organizaţiilor F.U.S. —• care avut posibilitatea să mă for
mai destoinici meseriaşi. Ion în întreaga muncă şi viaţă a numără de acum peste 160 mez profesional, deoarece am
Gagiu, Petru Basarabasă, poporului nostru care, sub de membri — muncitori ca avut şansa să particip la in
loan Ciornei, Iulian Sîrbu, conducerea încercată, plină de Lazăr Ştcf, Voichiţa Pop, troducerea complexelor me
loan Beraru, Miron Mun înţelepciune a partidului, con Mircca Eliu, cadre tehnico» canizate în mina noastră.
tean, Roman Cozmoi sînt solidează zi dc zi tot ceea ce inginereşti ca Elena Mutu Noi, cei dc curind ieşiţi de
doar cîţiva dintre ei. a înfăptuit pînă acum, con- sau Dczideriu Heglu — şi-au
struindu-şi, cu vrednicia-i ca exprimat cu căldură satis VASILE VIŞINARI
GH. I. NEGREA facţia pentru împlinirea vo-
racteristică, viitorul socialist inginer la I.M. Vulcan
Participanţii la această în
(Continuare in pag. a 2-a) trunire obştească şi-au expri- (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
Protaie ridicate de «fiii muncii in audienţe ÿ sensor! -1 1
REZOLVATE OPERATIV SI TEMEINIC ! Un loc numit
Grădişte...
Cum poate fi scurtat circuitul
A venit iarna în Munţii Ne aflăm la 1 200 me
Orăştiei. In mod obişnuit,
rezolvării unor cereri în acest anotimp arheolo tri deasupra nivelului mă
rii şi frigul te pătrunde
gii se află deja la „va pînă la oase. Ploaia înce
tră" spre a medita asupra pe brusc şi, după cîteva
Obţinerea unor acte nota unele din aceste probleme
riale, în condiţiile cînd nu se pot fi rezolvate, fie la sediul descoperirilor reieşite în minute, încetează tot atît
cunoaşte temeinic unde anu consiliilor populare unde îşi urma săpăturilor clin va de repede, in răstimpul
Brigada condusă de Victor Mezambrovschj de la mina U- me trebuie adresată o aseme ră. Dar în acest decem dintre două averse privi
ricani a înregistrat pe luna noiembrie, un »por In lucrările nea cerere, devine o posibi au domiciliul sau chiar în în- brie se face excepţie de rea poate cuprinde depăr
de pregătire dc 238 mc. Foto : M. OLTEANU litate deloc neglijabilă de a la regulă: în cetatea da tările imense, şi-ţi poţi
NiCOLAE VIDAU cică de la Grădiştea Mun- releva modul în care stră
consuma inutil timp. Multitu notar şef cclului îi întîlnim pe ar bunii daci îşi concepuseră
dinea actelor notariale cc se al judeţului Hunedoara heologii Adriana Rusu şi sistemul de avertizare şi
Minerui, solicită şi eliberează com loan Andriţoiu, de la Mu CAROL DROZD
plică şi mai mult o aseme zeul judeţean, care parti
tot miner.» nea operaţiune. (Continuare în pag. a 3-a) cipă aici la cercetări şi lu (Continuare in pag. a 3-a)
cruri de restaurare.
Faptul că în judeţ func
Ne aflam, cu cîtva timp lia, doresc întregului colec ţionează doar trei notariate
în urmă, la mina Lupeni, tiv sănătate şi cit mai mul de stat, în municipiile Deva,
în biroul sectorului IV. în te tone de cărbune peste Hunedoara şi Petroşani, la
timp ce discutam cu ingi plan“. (Herculane — 5 XI care cetăţenii sînt obligaţi să
nerul Dumitru Dănciulescu, ’79). „De pe meleagurile co se deplaseze pentru rezolva
şeful sectorului, privirea pilăriei, multe salutări în rea unor probleme simple, de
ne-a fost atrasă dc un teanc tregului colectiv şi cit mai
de ilustrate, aşezate pe u- multe tone de cărbune peste la distanţe mari, să piardă
nul din birouri. Erau tri plan, pentru noi loji“. (Tul timp, de multe ori din pro
mise din toată ţara şi chiar cea— 9 XI-79). „Din fru ducţie, să facă cheltuieli dc
din străinătate. moasa staţiune, unde mă transport cu deplasările, deşi
— Cine primeşte alîten simt bine, transmit între
ilustrate 1 gului colectiv multe salutări
— Noi, colectivul secto şi succes în realizarea şi de BUN SOSIT
rului IV. Acestea silit cele păşirea planului. în funcţio
mai „proaspete“, j>rimite dc narea fără defecţiuni a CAMPIOANELOR
la ortacii care-şi petrec complexelor mecanizate". MONDIALE !
concediul in diferite sta (Felix — 16 XI-79). ¡¡li e-
ţiuni. Uilaţi-vă- să vedeţi ce xcmplelc ar putea continua, Strălucitul succes al gim
recen
româno
ne scriu. De-i la Felix, la cu adnotări din zecile de nastelor Campionate la mondiale
tele
Herculane ori la Praga, mi ilustrate sosite aici. încheiate la Fort Worth,
nerul tot miner române. Intr-adevăr, dc-i la mun In S.U.A., continuă — şl va
multă
vreme
continua
—
Mereu cu ghidul la cărbu te, de-i la mare, mereu cu să polarizeze interesul iu
ne, la ce se întîmplă aici ghidul şi cu sufletul la lo bitorilor sportului. Cel din
acasă, în abataj. cul de muncă din adîncuri, Deva sin» favorizaţi : azi,
Citim cîteva ilustrate. Ci la ortaci, la negrul cărbu după orele 17,30 Iotul repre
do
zentativ
fe
gimnastică
tim şi notăm. „Din staţiu ne generator de lumină, minină, prezent in imagi
nea în care-mi petrec con minerul, tot miner rămîne... nea alăturată, va în sosi...
aşteptate
acasă,
piaţa
cediul, împreună cu fami- MIRCEA LEPADATU Unirii...
