Page 38 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dezyoitarea ţării în profil teritorial—
I HT ELEVI
privind creşterea rolului Frontului Unităjii Socialiste un obiectiv cu profunde
Largă promovare a formelor democratice implicaţii economice şi sociale 13.00 Fotbal : i
Craiova —
Moncherîgl
(Urmare din pag. 1) în acelaşi timp va creşte port, a prestărilor de servicii retur in
finală a
{Urmare din pag. 1) dului creează un cadru cu tru au probat prin proprie calitatea vieţii, eficienţa ac către populaţie — elemente U.E.F.A.“.
totul nou, cu adevărat di activitate şi experienţă via tivităţii economice. Introduce hotăritoare ale bunăstării şi ne directă
„Partidul nostru a acor namizator, capabil să acti bilitatea şi, rn ultima ana se, îndeosebi din subramurile rea pe scară largă a progre civilizaţiei. 14.50 iova Campionat
de vîrf ale economiei, purtă
dat şi acordă o atenţie de vizeze categorii noi de oa liză, eficienţa formelor de toare ale progresului tehnic, sului tehnic, a metodelor şi Deşi puternic industrializat Ic de gim
prim ordin dezvoltării de meni ai muncii, membri ai mocratice de organizare a deci cu un nivel ridicat al tehnologiilor de lucru de şi urbanizat, judeţul Hune nale.'e mai
mocraţiei socialiste, ca la societăţi' la o viaţă poli- activităţii economice şi a productivităţii muncii şi cu o înaltă porductivitate, moder doara va cunoaşte noi valen parate. în 1
la Fort W<
tură esenţială a operei de tico-soeială permanentă, sis vieţii sociale. Acestea per eficienţă sporită. De aseme nizarea şi automatizarea pro ţe de dezvoltare economică, 16.00 Telex
construcţie socialistă şi co tematică şi de înaltă inten mit o largă participare a nea, se va insista şi pe dez ceselor de producţie, promo de modernizare şi urbaniza 16.05 Teîeşcoală
munistă. Am realizat un sitate. Se ştie că din iniţia oamenilor la procesele de voltarea agriculturii, a trans varea cercetării ştiinţifice în re. La nivelul anului 1985, ju 16.40 Curs de Ii
sistem unitar de conducere tiva partidului, a tovarăşu cizionale şi la înfăptuirea formării ei intr-o variantă a toate sferele vieţii materiale deţul nostru va realiza o pro 17.00 Selecţu.iui
valul de r<
a ţării de către popor, o lui Nicolae Ceauşescu, au hotărîrilor şi măsurilor sta muncii industriale, pe dezvol şl sociale, valorificarea de ducţie industrială de 56,2 mi zantema ti
democraţie economică şi so luat fiinţă şi funcţionează bilite şi sînt o garanţie si tarea altor unităţi din ra plină, superioară a materii liarde lei şi un volum de In 17,15 Corespond
ţcni transi
cială de tip nou, care ne cu rezultate bune organis gură a ridicării pe o treap muri neindustriale. Toate a- lor prime şi reciclarea resur vestiţii de 29,8 miliarde lei. 17.30 Oaspeţi ii
me: democratice de largă tă superioară a lărgirii şi selor secundare, in paralel noastre
permite să valorificăm larg reprezentativitate cum sînt perfecţionării democraţiei cestea vor determina crearea Mai multe comune vor de 17,55 Itinerare t
iniţiativa, experienţa şi ca adunările generale, consilii noastre socialiste. unui mare număr "de locuri cu reducerea pe toate căile veni centre urbane agroin 18.20 Tragerea
pacitatea de creaţie a ma le oamenilor muncii, con Propunerile secretarului de muncă, astfel incit în fie a consumurilor de orice na dustriale, numărul populaţiei 18.30 Consultaţii
selor în înfăptuirea Progra siliile populare, organele de general al partidului, tova care judeţ să se asigure cel tură — toate acestea se vor ocupate în industrie, în ser 18.50 1001 de s<
19.00 Telejurnal
mului de făurire a societă conducere democratică la răşul Nicolae Ceauşescu, puţin 400 de persoane ocu repercuta pozitiv în ridicarea vicii în general va continua 19.20 Dosarul ei
ţii - socialiste multilateral nivel naţional, ca şi orga privitoare- la creşterea rolu pate la 1000 de locuitori şi nivelului tehnic şi calitativ să crească, oraşele Lupeni, 19.40 Noi, feme
dezvoltate“. lui Frontului Unităţii So să se realizeze o producţie al produselor, în eficienţa ac Vulcan şl Hunedoara vor be 20,10 TelecinOni
nizarea sistematică a con — ,,Ecrani
Aşadar, dezvoltarea şi a- greselor, conferinţelor şi cialiste 'conţin însă o seamă globală anuală de cel puţin tivităţii productive, în spori neficia de noi dotări edilitare pere litera
dîncirea democraţiei fac consfătuirilor de lucru la de alte idei novatoare. în 70 000 lei pe locuitor la ni rea bunăstării generale a po şl culturale, gama prestărilor — producţ
rilor
sovie
parte integrantă din con nivel central, pe ramuri, cit tre acestea reţine atenţia velul întregii ţări. porului. se va extinde şi diversifica. ră TV
cepţia partidului nostru pri şi pe plan local pentru a- una cu profund caracter Amplasarea unui mare nu Din volumul impresionant înfăptuirea cu succes a a- 21,35 Telejurnal.
vitoare la perfecţionarea nalizarea^şi soluţionarea ce umanitar. Concepţia antre măr de obiective industriale de Investiţii (de 1 300:—1 350 cestor sarcini impune luarea
continuă a conţinutului şi lor mai importante proble nării la viaţa politică şi so şi artizanale în toate jude miliarde lei), prevăzut a se de pe acum a celor mai
modalităţilor practice de me ale dezvoltării socie cială a tuturor oamenilor ţele şi, mai ales, în locali realiza în cincinalul 1981 — bune măsuri, mobilizarea e- iKadk
participare largă a tuturor tăţii. muncii, a celor care nu sînt tăţile rurale care urmează 1985, pentru dezvoltarea In nergică a tuturor energiilor
oamenilor muncii la condu Colectivele de oameni ai membri ai partidului, re să devină centre urbane, va dustriei, agriculturii, celorlal şi capacităţilor creatoare,
BUCUREŞTI
cerea ţării. Propunerile se muncii, locuitorii oraşelor prezintă, de fapt, o valori conduce la localizarea în te ramuri economice, o parte muncă susţinută şi responsa diopre- ->-».il <J
cretarului general al parti- şi satelor din judeţul nos- zare plină de grijă şi aten bună măsură a forţei de însemnată va fi alocată o- bilă din partea tuturor co Radio jur. Tr;
ţie a capacităţii şi price muncă şi la continua ei îm biectivelor şi activităţilor so- lectivelor, a fiecărui om al presei ; 8,10 Ct
perii, a dorinţei de afirma prospătare, la întărirea deta cial-culturale. Toate localită muncii. în acest fel, judeţul diilor; 9,00 Bul
unanuiA re socială a tuturor mem şamentelor muncitoreşti în ţile ţării vor cunoaşte un am nostru se va menţine şi pe 9.05 Răspundcrr
lor; 10,00 Bule
brilor societăţii.
toate zonele ţării, la omoge
mai departe între judeţele
plu proces de înnoire edili-
la cintecul c
(Urmare din pag. 1) cialistc s-a concretizat recent nizare economică şi echili tar-gospodărească, de dez cu mare pondere în econo 10.05 De la do
10.30 Din tării
în adunarea la care au parti bru din punct de vedere ai voltare şi modernizare. Se mia ţării, aducîndu-şl contri 11.00 Buletin d
din perioada actuală — con cipat peste 500 de oameni, în satele judeţului veniturilor realizate de fie vor construi noi unităţi de buţia la îndeplinirea Progra Microfonul pioi
sidera Victor Almăşan, secre marea majoritate a nemem care familie, la creşterea ni învăţămînt şi sănătate, de mului de edificare a socie Avanpremieră
12.00
Buletin d-
tarul comitetului de partid pe brilor de partid, în cadrul că PUI. în satele Şerel şi velului de trai material şi spi cultură şl artă, sportive şi de tăţii socialiste multilateral Din comoara
uzină — este puternic mar reia a avut loc constituirea Galaţi au fost ' constitui ritual al tuturor celor ce agrement, se va extinde re dezvoltate şi de înaintare nostru ; 12,45 :
cată de emulaţia declanşată organizaţiei pe uzină a F.U.S. te zilele acestea organi muncesc. ţeaua comercială şi de trans spre comunism. zică corală ;
„Cupa
U.E.F.A
dc traducerea în viaţă a pro însufleţirea în care’ s-au des zaţii proprii ale Frontu taten Craiova
punerilor tovarăşului Nicolae făşurat adunările de consti lui Unităţii. Socialiste, la Mdnchengladba
Ceauşescu, secretarul general tuire a organizaţiilor proprii care a participat un. în zică populară ;
al partidului, privind creşte ale Frontului Unităţii Socia semnat număr de oa tal ritmic; 1G,
rea rolului Frontului Unităţii liste a fost puternic marcată meni ai muncii. Pentru mai buna nai ; 1G,25 Coo
1G,40
noniice;
Socialiste. în spusele celor ce au luat Cu acest prilej, briga mâncsc prin dc
Imediat ce s-a trecut la cuvîntul. La o astfel de adu da ştiinţifică a cămi aprovizionare Buletin de ştir
acţiune în vederea constituirii nare, Nicolae Stoica, lăcătuş, nului cultural Pui a limbii române
repertoriul
soi
organizaţiilor proprii ale la secţia I, spunea : dat răspunsuri unor în a populaţiei Pop-CoromUpi
F.U.S., zeci şi sute de oameni — Constituirea organizaţii trebări! puse de cetă Prunoiu; 18,00
din întreprindere şi-au mani lor Frontului Unităţii Socia ţeni, iar formaţiile de Pentru aprovizionarea 20.00 Interpreţi
popular; 20,30
festat dorinţa de a face parte liste este un pas însemnat în artişti amatori au pre de toam-nă-iamă a popu litică ; 20,50 C.
din noile organizaţii, depu- direcţia perfecţionării conti zentat un reuşit pro laţiei, Uniunea judeţeană re ; 22,00 O zi
nîndu-şi cererile individuale. nue a sistemului democratic gram. a cooperativelor de con 23.00 Bijuterii
23,30—5,00 Non
Pe parcursul a numai cîteva din patria noastră, o preocu ION TOADER sum a adtis în acest tri nocturn.
zile s-au adunat sute de ce pare constantă a partidului secretar adjunct mestru şi repartizat în re TIMIŞOARA:
reri. La secţia nx. 1 s-au. nostru, a secretarului, general,, al Comitetului comunal ţea mărfuri în valoare de Iitatea radio;
strîns peste 200, la secţia nr. tovarăşul Nicolae Ceauşescu. de partid Pui 15 milioane lei în afara şi jocuri po;
2 peste 120, în vreme ce la în cadrul acestor organizaţii, celor repartizate şi con neşti de pe va
18.30
Stop risi)
secţia nr. 3, circa 100. în a- toţii oamenii patriei noastre BURJUC. Cu prilejul tractate. Au fost date în gie — anchi
ceste condiţii s-a trecut Ia au posibilitatea să participe constituirii organizaţiei . folosinţă magazine noi — întreprinderi
crearea celor patru organiza activ şi efectiv la bunul mers F.U.S. în satul Brădăţel, la Lăpugiu de Sus, Sîntă- 18,45 Cîntî coi
du“ al - 2i d
ţii ale Frontului Unităţii So al activităţii din întreprin din iniţiativa comitetu mărie-Orlea, Vălişoara şi Lugoj; 19)00 1
cialiste, în cadrul adunărilor dere, la buna desfăşurare a lui comunal al femeilor Dineu Mare —, iar altele tru casetofonu
de constituire manifestîndu-se vieţii economico-sociale, la a fost organizată o fru ' sînt în curs de amenajare, 20.00 Cenaclul
puternic adeziunea oamenilor conducerea treburilor socie moasă expoziţie de cu zilele acestea urmînd să ia I.A.E.M. „C -
miere“
dc
la propunerile secretarului, ge tăţii noastre. sături şi covoare. Apoi fie date în folosinţă cele limbă literară 1
neral al partidului, hotărîrea ^ — Intrînd în organizaţia formaţiile de teatru din j din satele Roşcani, Os- pror. univ. d;
lor unanimă de a-şi închina Frontului Unităţii Socialiste Burjuc şi Brădăţel au | trov, Valea Dîljii, Sălaş ncanu.
.şi mai mult capacitatea crea — arăta sudorul Lazăr Mîn- prezentat cite o scurtă şi Stănija. De menţionat
toare propăşirii continue a dreanu, de la secţia a Ii-a piesă de teatru; ;! că la ridicarea unora din
patriei. — avem datoria să milităm TIBERIU BURZA tre ele şi-au adus contri-
Ampla activitate de trans cu toată puterea minţii şi secretar adjunct I.M.M.R. Siraeria. Strungarul Oliver Ocoli.şan lucrează ; buţia, în bani şi muncă
punere în viaţă a propuneri braţelor noastre pentru trans al Comitetului comunal numai la aceste ateliere din anul 1935, timp în care a fost şi cetăţenii din localităţi-
lor tovarăşului Nicolae punerea în realitate a ^măre de partid Burjuc exemplu de muncă si cinste pentru colegi. Foto : VIRGIL ONOIU j Ic respective. DEVA : Frate
Adevărata
Ceauşescu, privind creşterea ţelor hotărau ale Congresului tia); I-II (Ar
riilc
rolului Frontului Unităţii. So- al Xll-lea al partidului. DOARA : Spei
ra) ; întoarcere
ta) ; Fata de ! 1
structorul) ;
Răspunderi sporite, participare Să prevenim bolite animalelor, transmisibile la om Atac împotriva
păianjen
Omul
(7
Dintre antropozoonozele lui inferior şi trenului poste nilor ca vectori, sînt nece consumului de carne para pace Noiembrie)
seriile
—
activă ia viaţa poliitce-socială nimale la om), cunoscute,, cea rior. Moartea se produce sare măsuri dc înregistrare a zitată cu larve de TrichincITa blica) ; fierbinţi
(bolile transmisibile de la a-
LUPEN
verii
prin asfixie, în urma parali
mai mare frecvenţă au. avut-o, ziei centrului' respirator. Din lor, de distrugere a dinilor spiralis. Omul se infestează Premiul (M
vagabonzi şi de . vaccinare o-
de asemenea, prin. consumul
VULCAN : La
Fac parte,de aproape un sfert aflat despre constituirea or în ultimii ani„ turbarea (ra- tre animalele sălbatice, cel bligatorie a dinilor sănătoşi de carne sau preparate de casă (Muncito
de veac, din harnicul detaşa ganizaţiilor proprii ale Fron bia) şi. tricbineloza. mai des boala se- întîlneşte de către organele sanitar-ve- carne dc porc, care conţin a- NEA : valsul
ment al minerilor din:_ Valea tului, Unităţii Socialiste; A- Rabia sau. turbarea este la vulpi, care prezintă mani terinare. Persoanele muşcate (Minerul); PET
liber
şl
Jiului. De peste 20 de ani ceastă nouă formă, profund produsă dc un virus, boala festări ciudate,, luînd apa-ren- de animale turbate sau sus ccste larve. începutul bolii NINOASA (Alune
:
Mi
la om se caracterizează prin
lucrez numai în sectorul V democratică,, dc organizare a localizîndu-se pe sistemul ,ţa unor animale domestice. pecte de turbare vor fi îndru tulburări gaslr-o-intest-inalc, citoarc (Muncit
al minei Petrila, unde, în F.U.S., creazâ cadrul de par nervos. Fiind specifică ani Cele mai multe cazuri se în mate la cel mai apropiat cen greţuri, vărsături, lipsa poftei CÂNI : Ora zer
toată această perioadă,, ală ticipare a tuturor oamenilor malelor carnasiere sălbatice şl registrează în perioada ru tru antirabic. Pentru evitarea dc mîncare, dureri abdomi bric); BRAD :
bestia
(Steaua
turi de ortacii cu care lu muncii la conducerea socie domestice, boală se poate tului (împerecherii) şi în ul infectării oamenilor cu viru nale, constipaţie altcrnînd cu RABARZA : Ur
crez, am adus la lumină mii tăţii noastre şi am ţinut să transmite şi la om; Rezervo tima perioadă a anului, cînd' sul rabic, sc interzice jupui diaree, febră, frisoane, ame ORAŞTIE ; Fia
Cos
în
şi mii de tone dc cărbune. mă înscriu- printre cei dinţii rul principal al virusului ra- puii. de vulpe părăsesc vizui rea animalelor sălbatice gă ţeli şi dureri de cap. Măsu Revoltă GEOAGI1
;
ra)
Acum sînt miner şef de în organizaţia constituită la bic îl constituie vulpile, care nile şi încep: viaţa; indepen site moarte, precum şi a ce rile de combatere se adre veste de drago;
schimb şi, împreună cu tova sectorul V al minei noastre. prin muşcături sau zgîrieturi dentă. Contaminarea omului lor care înainte de a fi uci sează rezervorului de paraziţi re (Casa de ci
răşii mei, ne aducem contri Am înţeles că,, odată cu, transmit boala la alte ani direct prin vulpe este caz de se prezentau unele modificări pentru om, care îl reprezintă ŢEG : Prinţ BR ş
;
(Popular)
buţia la rezultatele bune pe înscrierea mea în organiza male şi la oameni. Boala se excepţie. Dar vulpea conta faţă de comportamentul nor carnea de porc. Astfel, apare ful din Istanbi
care colectivul nostru le-a ţia F.U.S., răspunderile vor manifestă prin două forme minează .pisicile, cîinii, şi mal; în. toate cazurile sus obligativitatea — potrivit pre Avocata (Casa
obţinut în acest an. Se ştie creşte. De aceea, mă' anga specifice, respectiv forma fu chiar taurinele aflate la păs pecte vor fi anunţate orga vederilor Legii privind regi SIMBRIA : Exp
rea
(Mure
Egee
că de la începutul lunii no- ' jez ca în cadrul organizaţiei,' rioasă şi cea paralitică (mu cut, care la rîndul lor pot nele veterinare teritoriale,, în mul tăierii animalelor, nr. Do ce să-l în
iembrie şi pînă în prezent, împreună cu ortacii din tă). în primul stadiu se pro transmite boala la oameni. vederea trimiterii probelor la- 41/1975 —, de a se efectua, profesor (Lun;
minerii din Petrila au rapor schimbul meu, să depunem duc modificări ale caracte Profilaxia şi combaterea se Inspectoratul judeţean sanitar de către circumscripţiile şi LIUC : Chirurg
tat extragerea a peste 8 000 toate eforturile pentru reali rului animalului. Acesta de realizează pe două căi prin veterinar. dispensarele veterinare; exa
tone de cărbune în plus fa zarea exemplară a sarcinilor vine capricios, iritabil, agitat cipale. în primul' rînd prin O altă antropozoonoză este menul trichineloscopic înain
ţă dc plan şi mobilizaţi de de plan, să participăm activ sau stă ascuns în locuri în lichidarea- surselor de infecţie, trichineloza, boală produsă de te de punerea) în consum a
hotărîrile Congresului al la acţiunile de interes ob tunecoase. Animalul nu: mai prin distrugerea d'e către or larve, care parazitează mus cărnii şi preparatelor rezul
Xll-lea al partidului, sînt ştesc, adueîndu-ne contribuţia, , răspunde la chemări sau de ganele silvice- şi d'e vînăloare culatura omului şi animalelor tate de la toţi porcii sacrifi
decişi să-şi amplifice aceste la înfăptuirea măreţelor o- vine foarte afectos,. latră fără a carnivorelor sălbatice, în în urma consumului de car caţi în abatoare şi în: gospo Timpul proba
realizări. biective stabilite de cel de-al motiv, avînd vocea voalată. special a vulpilor contami ne şi preparate din carne in dăriile proprii pentru- consu ziua de 12 dece
Deşi nu sînt membru de Xll-lea Congres al partidului.. Animalul înghite greu, bănu- nate, precum şi prin. vac festată cu parazitul Tricliinel- mul familial. me in curs de 1
rul
noros.
Te
partid, am fost întotdeauna indu-sc că „i-a rămas un os cinarea imediată a oameni lai spiralis. IOAN MOLDOVAN ploua slab. Vîn
alături de comunişti, de con ATTILA POP , în gît". Pe nesimţite boala lor muşcaţi dc animalele tur Mecanismul de infestare inspector şef moderat la tai
ducerea partidului şi statului miner, şef de schimb, i poate trece în stadiul al doi- bate sau suspecte d'e tur este identic pentru toate spe □I Inspectoratului vest. fi Temperat
va
cuprinsă
nostru şi de aceea m-am ' sectorul! V ! Iea, în care apar paraliziile bare. ciile de anihiale, aceasta pro- sanitar veterinar grade, iar max
bucurat din suflet cînd am al I.M. Petrila faringelui, limbii, maxilaru Avînd în vedere rolul cli ducîhdu-se prin intermediul al judeţului Hunedoara şi 9 grade.