Page 39 - Drumul_socialismului_1979_12

*

Hag. ó
MIERCURI, 12 DECEMBRIE 1979

Pe şantierele de locuinţe din lupeni
INVITAŢIE
Factorii implicaţi trebuie să intervină cu măsuri . O femeie în vîrstu se ,
' afla în ziua de 29 no- ’
) iembrie prin oraş. Deoda- )
itatea > tă, în fala magazinului k
russia care să se’ materializeze în apartamente
rncci © In aceste zile, în comuna Cîrjiţi continuă cu intensi­ * „Vipia" din Deva i s-a ’
lc cte tate acţiunea de încheiere a contractelor cu gospodăriile ) făcui rău. Doi cetăleni — 1
Cupei 702 apartamente trebuiau rează slabei aprovizionări cu zăm 308 apartamente. Nu populaţiei pentru 1980. Dintre fruntaşii la contractări îl \ ale căror nume nu sini y
nisiu- betoane. Au fost săptămîni realizăm un bloc cu 140 de cunoscute — i-au sărit în i
Cra- construite şi predate anul a- amintim pe : Aurel Băneasă, Viorel Băneasă şl Iulian
cesta, dintre care 382 au fost în şir cînd nu am primit. In apartamente -— arăta tovară­ Stoica, din Almaşu Sec, llie Meda şl Gheorghe Oprean ) ajutor şi au transportat-o ;
>ncl ia- date în seama T.C. Deva, iar ultima vreme lucrurile s-au şul Corclanl Otto, şeful şan­ (Cîrjiţi), Pentru Stăncău şi Cornel Almăşan (Cozia), Gheor­ | la serviciul de urgenţă al ţ
: Pi­ mai reglementat, dar întîr- tierului. > spital ului municipal. Cei ţ
pe a- 320 „T.C.L"-urilor din Piteşti, ghe Roman şi Haralambie Bănici (Chergheş) şl Gheorghe
re de Oradea, Cluj-Napoca şi Gh. zierile nu le putem recupera. — Cauzele ? Necşa din Popeşti. Exemple demne de urmat. * doi binevoitori sînt invi- I
.U.A.) Gheorghiu-Dej. Care este si- Nu predăm blocul anul a- — Pentru blocul 17, ex- ® Pionierii claselor a V-a A şi B de la şcoala generală ) taţi pe bulevardul Bece- )
tuaţia la zi, ce perspective cesta... propierea s-a făcut cu mare nr. 4 au participat cu multă însufleţire la o reuşită acţiune k bal, bloc 15, scara F, ap. ţ
isă de predare mai sînt pînă la T.C.I. ORADEA : Lucrăm cu întîrzlere. Apoi, de-a lungul educativă prilejuită de întîlnirea cu tovarăşul Dorel Malea, ; 5, întrucît familia Gero i
Festi- sfîrsitul anului ? 26 de oameni la blocul 14, anului am avut necazuri cu secretarul comitetului de partid de la Termocentrala Min­ } doreşte să le mulţumeas- »
„Cri- ŞANTIERUL DIN LUPENI AL cu 60 de apartamente — re­ oţelul-beton, plasele sudate, tia, delegat la cel de-al Xll-lea Congres al partidului. Pen­ ţ că personal pentru gestul \
jude- T.C. DEVA a predat 226 de leva Justinian. Săteanu, care cărămida eficientă, chiar ni­ tru pionieri au fost momente de neuitat, de adeziune sin­ y lor de aleasă omenie.
apartamente — ne spunea conduce lucrările aici. Am sipul ne-a lipsit uneori. Şan­ ceră a tinerilor vlăstare la traducerea în fapte a hotărî-
o urile j ing. Victor Stoi, şeful oficiu- terminat subsolul blocului. Pe­ tierul are mare nevoie de 40 rilor Congresului, de respectare a jurămîntului pionieresc y CUM SE CALCULEAZĂ ^
| lui sistematizare şi arhitec­ rioade lungi n-am putut lu­ zidari, 10 dulgheri, 8 fierari- rostit in faţa înaltului forum al partidului. . „FONDUL i
¿preş tură de la Consiliul popular cra din cauza lipsei de be­ betonişti. N-avem de unde-i ® In cadrul unui ciclu permanent de acţiuni educative, ! DE RULMENT“
.ie orăşenesc Lupenî. Ar fi cu toane şi oţel-beton. în ulti­ lua... organizate de casa de cultură, aici a avut loc o întilnire a LA OUAŞTIE ? s
putinţă să mai predea blo­ mele zile merge mai bine, ÎN ATENŢIA ALTOR FAC­ tinerelor fete de la liceul minier cu un medic, un pedagog \
cul A 2, cu 52 apartamente, dar a sosit iama şi munca e TORI : La Lupeni au mari răs­ şi un jurist. Cu cele peste 140 de participante au fost Asociaţia de locatari ^
dar fără finisaje exterioare. anevoioasă. Dacă ridicam punderi în ridicarea aparta­ purtate interesante discuţii pe teme de educaţie civică, ' din Orăştie îi obligă pe
Ciclul mentelor şi alţi factori, chiar
pi\ o- igienă, prietenie-tovărăşie-dragoste, întîlnirea bucurîndu-se \ cei ce locuiesc în blocuri \
udin“ - I N V E S T I Ţ I I L 1 dacă nu sînt constructori de de multă apreciere din partea tinerelor fete.
itliou- locuinţe : Autobaza T.A. Pe­
emie- in termeni, economie©, de calitate troşani — asigurarea trans­ Rubrică realizată de
portului de materiale ; I.M.C. DOINA COJOCARU,
-— Care sînt cauzele aces­ blocurlle, aşa cum ar fl tre­ Deva •—• livrarea panourilor cu sprijinul corespondenţilor voluntari
tor rămîneri în urmă ? buit, acum eram la Interi­ de închidere, fîşillor de b.c.a.
— Constructorii n-au fost oare... pentru Izolaţii, pentru pereţii ) să achite un fond de rul- |
sprijiniţi cum trebuie. Au dus T.CI. GH. GHEORGHIU- despărţitori ; T.C.I. Craiova — „Student-club“ redivivos , meni echivalent cu costa- i
lipsă de elemente prefabrica­ DEJ : Aici este blocul 12, cu betoane. Se cer 80 mc pe zi, ' rilc unei luni de vîrf. Pi- 1
te, grinzi, betoane, mortar, e- 90 de apartamente — subli­ livrează doar 10 mc. Staţia de radioamplificare din viaţa socială a studen­
i Ră­ ^ nă aici toate hune şi le- ţ
a
ii 7,O* ‘cctlve de muncitori în unele nia inginerul Constantin Bu- B. J.A.T.M. Deva —• 160 tone studenţilor de la Institu­ ţilor. Un interes deosebit a \ gale. Numai că la Orăştie-[
evist.i meserii de bază. cătaru, şeful lotului. Sînt pe oţel-beton ; O.G.A. Deva — tul de mine Petroşani şi-a stîrnit în rîndul ascultători­
mclo- —• Consiliul popular, unită­ bloc 27 de meseriaşi. Lucrăm reluat de curînd — sub ge­ lor interviul realizat de re­ i costul acesta este apreciat i
ştiri; urgentarea lucrărilor de re­ / exagerat: (¡00 Ici pentru ?
afoj’i- ţile economice beneficiare de zi-lumlnă. Au fost multe pro­ gularizare pe malul sting al nericul „Student-club“ — dactorii emisiunii cu prof. ) un apartament cu două j
ştiri ; apartamente, viitorii locatari, bleme, multe greutăţi. S-au Jiului de Vest ; Centrul de co­ emisiunile săptămînale. Re­ univ. dr. ing. Aron Popa,
Umilă cum au sprijinit şantierul ? mal rezolvat. La patru tron­ cent, studenţii petroşăneni care, în calitate de delegat ~ i camere şi 800 lei pentru ţ
iran ; lectare şi valorificare a am­ ? un apartament cu trei ca- i
liste ; — Personalul tESA a lu­ soane am terminat elevaţia balajelor, Exploatarea de au avut prilejul să urmă­ la Congresul al Xll-lea al 1 mere. Aceasta a însemnal 1
11.05 crat unele perioade la con­ şi continuăm lucrul. Pe luna transport Petroşani — să în­ rească o interesantă şi in­ partidului, a împărtăşit au­ y practic dublarea fondului \
11,35 struirea apartamentelor, exe- noiembrie am avut greutăţi ţeleagă necesitatea mutării structivă emisiune, în ca­ ditorilor impresii de la lu­
-tv. ; 'i de rulment achitat pînă i
12.05 cutînd muncă necalificată. mari cu betonul. Nu ni s-a din actualele spaţii unde ur­ drul căreia au fost aborda­ crările marelui forum al co­ 1 acum. Este, evident, vor- *
irului Au executat 7 388 ore muncă adus suficient. Acum a sosit mează a se ridica blocuri te o serie de aspecte pri­ muniştilor români, subli­ ^ ba de o exagerare. Cetă- )
mu- patriotică, a cărei valoare se iarna... pentru strămutarea oraşului vind activitatea politică niind deplina unitate de
tbal : ţ (eiiii s-au adresat cu a- k
versi- ridică la 44 000 lei. Meseriaşi T.C.I. CLUJ-NAPOCA : Noi vechi Lupeni-; T.C. Deva — a institutului, activitatea voinţă şi acţiune a între­ ' ceasta nemulţumire consi- ,
russia detaşaţi de la alte unităţi ridicăm cel mai mare bloc urgentarea atacării lucrărilor ştiinţifică şi de învăţ,ămînt, gului partid, principalele ) liului popular orăşenesc. 1
) Mu- economice au finisat în inte­ precum şi — în cadrul ru­ hotărîri adoptate de con­
Evan- rior 17 apartamente. Prepa- din zonă, blocul 13, cu 95 la baza proprie de producţie; gres. 1 De răspunsul acestuia, ca- \
iojur- apartamente — preciza mais­ C. M. Valea Jiului — asigu­ bricii „Civica“ — aspecte ' re confirmă de fapt mă- i
eco- raţia cărbunelui — 9 apar­ trul Lobsinger Martin. Am nu­ rarea surselor proprii de apă \ sura luată de asociaţie, ce- )
1 ro- tamente şl o scară la blocul mai 10 oameni. Foarte puţini. industrială pentru a nu mal k tăţenii nu sînt mulţumiţi, ţ
17,00 A 4, I.G.C.L. —4 şi trebuia 8, Pe urmele materialelor pablteate
Odă Fundaţia la trei tronsoane am lua din apa potabilă a ora­ i Semnalăm şi noi Consiliu- k
Din I.M. Bărbăteni — 1, I.F.A. terminat-o, se lucrează la şului şi aşa nu întotdeauna într-o notă apărută în ned'oara funcţionează o u- 1 lui popular Orăştie necc- 1
Ana „Vîscoza“ — 3, I.M. Lupeni, tronsonul patru. Betoanele vin îndestulătoare ; Consiliul Na­ ziarul nostru nr. 6831, in­ nitate de desfacere a pre­ \ sitalca analizării mai a- l
îavril care deţine ponderea în re­ foarte greu. Pot turna 50—60 ţional al Apelor — urgenta­ t mănunţite a structurii ^
serii ; partiţia de apartamente — titulată „O sugestie pen­ sei în incinta spitalului,
icului mc zilnic, dar rar se întîm- rea lucrărilor pentru sporirea tru D.J.P.Tc.“, sugeram a- în Petroşani, vînzătoarea 1 cheltuielilor ce stau la ba- i
t po- niciunul ! plă să primim 20 mc. Nu am debitului în lacul de acumu­ cesteia să găsească moda­ de la cea mai apropiată ţ za noului fond de rul- >
sono- — în ce stadii se află pre­ nici macaragiu. Unul a ple­ lare Valea de Peşti ; I.G.C.L, || meni prelins locatarilor. y
oră ; gătirea frontului de lucru litatea de a difuza zilnic unitate de desfacere dis­
cale ; cat şi altul n-a venit în loc. Lupeni — asigurarea unei sa­ presa şi în unităţile spi­ tribuie zilnic o oră ziare i
izical pentru 1980 ? Macaraua n-are nici cablu lubrităţi perfecte a oraşului, taliceşti sau în complexe­ şi reviste în spital, CEI ŞAPTE
— T.C. Deva va trebui să de alimentare. Nu-I organiza­ inclusiv în zonele în care se Deva, vînzătorul de k „MAGNIFICI“ V
.ctua- construiască anul viitor la Lu­ re ca lumea... ridică noi locuinţe. le balneare din staţiunile la
ntece peni 489 de apartamente. judeţului. Aspectul tratat la standul mobil de pre­ l „ \
•omâ- ŞANTIERUL LUPENI : Reali­ GH. I. NEGREA în nota respectivă a fost să se deplasează zil­ > Se putea să nu-şi aibă /
:avei; Dintre acestea au documen­ analizat la nivelul condu­ nic pentru desface­ ^ şi Hunedoara magnificii J
ener- taţii şi amplasamente libere l săi ? Numai că aceşti in- ^
io in doar 180, iar 105 apartamen­ cerii D.J.P.Tc., care răs­ rea de publicaţii la bol­
•ene ; Cu două luni în urmă, am mai ridicat în coloanele zia­ punde ziarului : „S-a dis­ navi, iar la sanatoriul I divizi (Alexandru Aliniau, l
i Vi- te au proiectele de execuţie. rului multe din problemele reţinute şi cu prilejul acestui pus oficiului P.T.T.R. T.B.C. Geoagiu, factorul ţ loan Varga., Sever Teglaş, j
ă dir Aşadar, 285 au condiţii pen­ raid-anchetă. Unele s-au rezolvat, altele nu. Punem cu Geoagiu-Băi ca prin fac­ poştal distribuie zilnic pu­ k Mircea Rad, Aurel Funie- \
pen- tru a fi atacate. Pentru res­ toată tăria din nou în faţa celor cu răspunderi în con­ blicaţiile solicitate. Acţiu­ ! le, Ştefan Bardoş, Carol Í
.9,30— tul se lucrează încă... struirea locuinţelor la Lupeni situaţia de fapt, deloc liniş­ torul poştal local să dis­
radio tribuie din cota de la vîn- nea urmează să se extin­ 1 Varga — de profesie...
agure T.C.I. PITEŞTI : Ridicăm blo­ titoare. Consiliul popular al oraşului, consiliul popular zarea cu bucata, publica­ dă şi în restul localităţilor \ mai mult fără), nu prea \
:ă de cul 16, cu 75 apartamente — municipal, conducerea Grupului de şantiere Valea Jiului ţii pentru bolnavii inter­ din judeţ, unde sînt spi­ i făceau o treabă „magnifi- (j,
(ă de menţiona Mircea Băcanu, şe­ şi a T.C. Deva, celelalte unităţi economice vizate, condu­
’ că“. Ca să-şi petreacă în- i
roha- ful punctului de lucru. Âm cerile celor patru trusturi din ţară, Ministerul Construcţii­ naţi în complexele bal­ tale şi complexe sanato­ ţ Ir-un fel mai zglobiu mul- T
terminat fundaţiile. Continuăm lor Industriale au îndatorirea de a interveni activ şi efec­ neare de la această sta­ riale, fiind emisă dispozi­ 1 ta vreme liberă de care 4
ţie scrisă tuturor oficiilor
lucrul cu 28 de meseriaşi. tiv aici. ţiune, care nu se pot de­ dispuneau, s-au constituit ']
Rămînerile în urmă se dato- plasa la chioşcuri. în Hu- în cauză“. V în grupuri ce bîntuiau lo- *
\ caturile, acostau diferite I
i persoane, provocau scan-, î
Este mai presus de orice nul, sau al lui Vercingetorix
(Pa- îndoială că cea mai glorioa­ de al lui Caesar. ' daturi şi bătăi. Să-i mai *
— se- să filă din lunga şi framîn- Burebîsta şi Decebaf-personalităţi ^ tempereze, miliţia le-a dat^
UNE- Decebal l-a putut continua y o ocupaţie pentru vreo. pa-
’Iacă- tata istorie a strămoşilor noş­ pe Burebista întru ctitoria ţă­
(Ar- tri gcto-daci este cea în care rii. El crescuse în vîltoarea i tru luni. Adică, nu mai ^
(Con- s-au înscris numele, lui Bure- acelor- vremi, crescuse şi se * sînt chiar atît dc liberi. ^
ăNl : remarcabile ale lumii antice
rea) ; bista, „cel dintîi şi cel mai formase fizic şi moral în fo­
n mol mare rege din Tracia“, cum cul bătăliilor antiromane, do- OR FI TRAS
ol şi apare în documentul contem­ La începutul secolului I de o victorie şi a scăpa cu ment dat că cei doi se vor vedindu-se un bun organiza­ ÎNVĂŢĂMINTE 7
lepu- V
brele poran — Decretul în cinstea î.e.n., lumea geto-dacică se bine dintr-o înfrîngere; pen­ înfrunta, dar orientările lor tor harnic, vrednic ostaş, des­
ral) ; lui Acornion din Dionysopo- prezenta ca o societate ajunsă tru care lucruri el a fost au fost în direcţii opuse : Bu- toinic. Mai mult ca oricare k Revizia de fond efec- ,
sc) ; lis, şi cel al Iui Decebal, ma­ în pragul civilizaţiei. Ea dis­ mult timp pentru romani un rebista spre ţărmul Pontului alta din căpeteniile geto-da- ? luată la C.A.P. Lăsau a >
e de V evidenţiat, între altele, că \
LO- rele rege dac, care a înfrun­ punea de o cultură unitară, potrivnic de temut“. în linii Euxin, iar Ariovist spre Galia. ce din acea vreme, avea do­
îţilor tat Imperiul roman. răspîndită pe tot cuprinsul mari, ne putem închipui că Burebista nu a ajuns să se în­ rinţa şi puterea să închege ţ din gestiune au lipsit ne- i
?inăr Burebîsta este acela care Daciei. Din conţinutul ei nu aşa ar fi trebuit să arate o frunte nici cu marele său con­ statul unit de pe vremea lui i justificat 5 vilei, 61 saci J
; A- > şi cît ev a zeci de litri de y
rălu- pentru un moment a izbutit lipseau clementele de progres caracterizare şi a lui Burebis- temporan şi rival C. Iulius Burebista. Trebuia să fie şi y ţuică. Evident, cei în cau- 1
URI- să unească toate seminţiile din domeniul diversificării u- ta, dacă ea ar fi fost făcută Caesar, nici cu alta din per­ a fost Decebal cel mai bun
iem- geto-dacice, a reuşit să-şi în­ neltelor de producţie, al ar­ de un contemporan. sonalităţile militare ale tim­ diplomat, în perioada cînd a- 1 ză au avut prilejul să se î
sa şi tindă stăpînirea chiar dincolo tei, al ceramicii, la care se pului său. Se impune să ad­ supra Daciei s-a năpustit fur­ / convingă că orice preju- i
GU- V diciu adus avuţiei obşteşti \
tuI) ; de vatra permanentă a aces­ adăugau monedele proprii şi mitem, chiar în ipoteza cea tuna şi avea nevoie de aliaţi,
•ia) ; tora şi să joace un rol de cele venite din lumea greacă. mai restrictivă, că dominanta de prieteni. ^ se recuperează de la cei i
lacă- prim ordin în Europa acelor Pe plan social-politic, geto- personalitate a lui Burebista A făcut totul ca şi cum ar i vinovaţi. Or fi tras însă ]
Po- ’ gestionarii de bunuri sau y
noa- vremi. El a depăşit în impor­ dacii erau organizaţi în mari trebuie să fi fost înzestrată cu fi fost primul luptător pentru
HA- tanţă limitele istoriei neamu­ şi puternice uniuni de triburi, geniu militar cel puţin tot pe libertatea veşnică a Dacici. y responsabilii da sectoare I
¡etor lui său, înscrindu-se printre şi se poate aprecia că în Da­ atîta cît a fost dotată cu ge­ Cu toate că documentele şi l de producţie învăţăminte- ?
'înă- geniile antichităţii. cia se creaseră condiţii pro­ niu politic. istoricii nu au fost darnici în / le cuvenite ? i
AN: caracterizări pentru Decebal, S |
iră) ; Strabon este singurul din­ pice unificării întregului neam în vremea sa, Dacia devine
Ma­ tre autorii antici care vor­ al geto-dacilor, condiţii pe Ca şi urmaşul său, Bure- cea mai însemnată putere din el ne apare întruchipînd nă­ \ CINE O FACE CA EL... ^
tó : beşte mai stăruitor despre Bu- care a ştiut să le folosească bista a fost un potrivnic de sud-estul Europei, ridieîndu-se zuinţele poporului geto-dac,
pe \ în timpul cît a fost cio- \
TE- rebista, fiecare cuvînt al Iui din plin Burebîsta. temut pentru romani, lucru pe sub multe aspecte la nivelul întruchipînd neclintita voinţă
rul). fiind deosebit de semnificativ Pe Decebal, unul dintre ur­ care ni-1 spune răspicat Stra­ celorlalte regate şi state ale Şi marea rîvnă de a apăra \ ban la C.A.P. Holdea (a- t
pentru noi. „Burebîsta ajuns maşii lui Burebîsta, care va bon. La mărturia marelui lumii antice. ţara şi libertatea. i cum brigadă a C.A.P. O- >
în fruntea neamului său — reuşi să rcunifice doar o par­ geograf vin să se adauge cele Numele lui Decebal şi al Se pare că însăşi semnifi­ ’ liaba), Ion Buiac a adus ţ
spune scriitorul în lucrarea te a daco-geţilor şi să refacă ale poetului Lucanus, care în dacilor lui au răzbit prin caţia numelui pe care îl pur­ y unităţii un prejudiciu de i
„Geografia“ — I-a ridicat statul centralizat în limite mai epopeea „Pharsalia“, unde des­ crusta anonimatului şi s-au ta Burebista era aceea de „cel l cîteva miişoare bune de }
prin exerciţii, cumpătare şi modeste decît o făcuse stră­ crie războiul civil dintre înscris alături şi în adversi­ strălucit, cel puternic,/ cel no­ lei. De vreo 3 000 a fura- J
ascultare de porunci, îneît în lucitul său înaintaş, ni l-a ca­ Cacsar şi Pompei, vorbeşte cu tate cu Domiţian, cu Traian, bil“, iar Decebal îşi asuma 1 jat oile proprietate perso- ţ
ntru
Vre- cîţiva ani a creat o mare racterizat Dio Cassius, în ope­ insistenţă de pericolul daco- cu legiunile şi cultura roma­ pentru Dacia rolul lui Hani- y nală, iar alte vreo 4 000 i
ce- domnie şi a supus geţilor pe ra „Istoria romană“ ca „...pri­ getic, de „dezastrul care i-ar nă, cu Imperiul roman. Am bal, al lui Jugurta sau Mit- l s-au adunat din nejustifi- •
va cei mai mulţi dintre vecini, ceput în ale războiului şi is­ pune în mişcare pe daci şi pe putea spune că din anul 98 hridate. întruchipa marea /'/jy/i/j tnvrrsv ni ci ' 'ftXXQX, 1
carea unor oi şi -------- ----- ,
ulla
;ud- ...a ajuns să fie temut şi de cusit la faptă, ştiind cînd să geţi“. Contemporan cu Bure- e.n. încoace, numele lui De­ speranţă. ţ Pentru toate acestea, cio- i
limă romani, trecea Istrul mergînd năvălească şi cînd să se re­ bista a fost Ariovist, regele cebal se conjugă indisolubil k banul în cauză trebuie să /
şi 7 în Tracia, pînă în Macedonia, tragă la timp, meşter a întin­ suebilor germani, care a în­ de al Iui Traian, cum cel al ADRIANA RUSU ’ plătească. Cine o mai face l
•e 4
amesteeîndu-se chiar şi în de curse, viteaz în luptă, cercat şi el unirea triburilor lui ITanibal nu se poate des­ arheolog, ’ ra el...
războiul civil de la Roma“. ştiinţi a se folosi cu dibăcie germane. Se credea la un mo­ părţi de al lui Scipio Africa­ Muzeul judeţean Deva