Page 42 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag.
Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu Aport continuu, sporit,
privind creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste fa dezvoltarea
9,00 Teleşcoală
economiei naţionale 10.00 Film seria
Dorinţa unanimă de a da viaţă măreţelor obiective grele“. Mc.
dului 3
(Urmare din pag. 1) şi să modernizăm în conti 10.50 Telex
nuare capacităţile actuale de
stabilite de înaltul forum al comuniştilor sentimentul unor pentru că ştim că putem da extracţie şi de preparare, 10.00 Telex
mai mult şi vrem acest lucru. vom deschide noi zone de ză 16,05 Teleşcoală
-
(Urmare din pag. 1) stituire a organizaţiilor pro mate tovarăşe Nicolae — Stimate tovarăşe direc căminte. De asemenea, vom 16,30 Curs de 1
prii ale Frontului Unităţii Ceauşescu pentru că ne-aţi responsabilităţi tor, ştim că minerii de la Bar promova noi metode şi teh ceză
munei la îndeplinirea sar Socialiste, care vor dă po dat posibilitatea practică să za au întîmpinat Congresul nologii de lucru, vom accen 17.00 Reportaj
cinilor din planul în pro sibilitatea tuturor cetăţeni luăm parte activă la viaţa ai XlI-lea al partidului cu tua pe mecanizarea operaţiu secvenţe n
fil teritorial şi a angaja lor patriei, fără deosebire politică a ţării, la dezbate majore realizări deosebite în produc nilor grele şi cu mare volum 17,20 Viaţa culţi
mentelor asumate. S-a sub de naţionalitate, tineri şi rea problemelor economice ţie, că în data de 5 noiem de muncă din subteran şi de 18.50 1001 de sc
liniat munca desfăşurată în vîrstnici, femei şi bărbaţi, şi sociale ale localităţilor Prin grija partidului, în brie a.c., I.M. Barza a rapor la suprafaţă, pe automatiza 19.00 Telejurnal
localitatea Romos şi în de a participa direct la în care trăim şi muncim. patria noastră au fost crea tat îndeplinirea prevederilor rea proceselor de producţie 19,25 Orizont şti
C.A.P. de aici pe linia an viaţa politico-socială a ţă Conştienţi că de acum ne te, în decursul timpului, reale de plan pe actualul cincinal în preparaţii, pe întărirea 20.00 Ora tinere
trenării tuturor membrilor rii, la conducerea societăţii. revin sarcini deosebit de condiţii pentru participarea la producţia globală. Veţi în disciplinei tehnologice şi a 20,45 Conexiuni
C.A.P. la executarea în Intr-o atmosferă de en importante, sîntem hotărâţi largă a celor ce muncesc la cheia bine anul 1979 şi la muncii. în acelaşi timp vom tar ştiinţifi
timpul optim şi de calitate tuziasm şi angajare depli să facem totul pentru a da conducerea societăţii, ia re ceilalţi indicatori ? insista mai mult pentru redu pisod)
a lucrărilor agricole, ceea nă, participanţii la confe viaţă măreţelor hotărâri ale — Intrucît ne-am .realizat cerea consumurilor de lemn, 21,35 Telejurnal.
ce a făcut posibil ca la a- rinţă au adresat C.C. al Congresului al XlI-lea al zolvarea problematicii majore lună de lună sarcinile, iar în combustibil şi energie, de
ceastă unitate producţiile P. C. R., t o v a r ă ş u l u i partidului, contribuind ast ridicate de viaţa nouă pe anumite perioade le-am şi alte materiale, pe economi IÊADIC
de grîu, orz, porumb şi ale NICOLAE CEAUŞESCU, o care o construim. în acest depăşit, pe 11 luni am reali sirea prin toate mijloacele
altor culturi să fie conti telegramă, în care se spune fel la prosperitatea conti context se înscriu şi recen zat o producţie globală su a acestor importante valori.
nuu sporite. Rezultate bune printre altele : „Vă mulţu nuă şi în ritm înalt- a tele măsuri iniţiate de secre plimentară de ■ 14,6 mi In toate direcţiile amintite BUCUREŞTI
s-au obţinut aici şi în zoo mim din inimă, mult sti României socialiste“. tarul general al partidului, lioane lei şi o producţie acţionăm deja de acum. dioprogramul d
3
tehnie. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, . marfă de circa 5,3 milioa Ne-am stabilit o serie de mă Radiojurnal; Cu
8,10
presei;
Vorbitorii au subliniat în privitoare la creşterea rolu ne lei, estimăm să finalizăm suri prin care vizăm să creş diilor; 9,00 Buh
acelaşi timp că prin contri lui Frontului Unităţii Socia înainte de termen anul eco tem productivitatea muncii — 9.05 Răspundem
buţia cetăţenilor, mobilizaţi Largi posibilităţi de afirmare liste, în principal prin lărgi nomic 1979 şi să obţinem de urmînd ca peste 37 la sută lor; 10,00 Bulei
10.05 Railiomaga
de consiliile săteşti ale rea şi îmbunătăţirea activi păşiri la majoritatea indica din producţia totală de mi lor; 10,35 AtU
F.U.S. şi de către deputaţi, pentru femei tăţii sale în cadrul organiza torilor fizici şi de eficienţă. nereu a întreprinderii s-o ob 11.00 Buletin dt
în perioada amintită au ţiilor proprii, nou create. Ca Aceasta este hotărîred între ţinem prin metode de mare Avanpremieră
12.00 Buletin di
fost realizate şi date în fo membru al F.U.S. în rându gului nostru colectiv. productivitate, iar 50 la sută Din comoara fol
losinţă şcoala generală cu Naţiunea noastră, urmînd Socialiste care creează cadrul rile organizaţiei înfiinţate la — Cum pregătiţi condiţiile din volumul de masă minieră tru; 12,45 Folie s
8 săli de claşă, magazinul cu neţărmurită încredere de deplină afirmare pentru anului 1980 ? Ce sarcini revin excavată la lucrările de îna rală; l. ,00 Dc li
Club univers 2
din satul Vaidei, dispensa Partidul Comunist Român, se toţi oamenii muncii din noi, mă încearcă sentimentul colectivului de Ia Barza în intare să-l realizăm prin în diojurnal; 16,15
rul uman şi cel veterinar, află în amplu şi rapid avînt România, indiferent de sec unor responsabilităţi sporite ultimul an al actualului cin cărcare mecanizată, să asi Ic şoimilor pa
au fost reparate drumuri şi cconomico-social şi acest fapt torul unde lucrează, inclusiv faţă de tot ceea ce se petre cinal ? gurăm economiei naţionale Tehnică si orga
gricultură; 16,4(
sînt în construcţie două că a fost evidenţiat de bilan femeilor, chiar şi celor care ce în jurul meu, sentiment — Voi răspunde mai întîi cantităţile necesare de resur re; 17,00 Buleti
mine culturale la Romos ţul marilor înfăptuiri pre nu sînt încadrate . în cîmpul care este în acelaşi timp în ia a doua întrebare. In 1980, se minerale utile, să obţi 17.05 Universu:
şi Romoşel. Ca pozitivă s-a zentat în faţa Congresului al muncii. Ca membru al Fron ca dealtfel în întregul cinci nem o eficienţă ridicată a 17,30 Grupurile
şi Flamengo; 18
apreciat şi activitatea coo XII-le a de către tovarăşul tului Unităţii Socialiste, fie demn puternic de a fi per nal viitor, sarcinile minerilor întregii noastre activităţi. rii; 20,00 Illterp
perativei de consum comu Nicolae Ceauşescu, secretând care om are .posibilitatea să manent prezent în mijlocul din Munţii Apuseni sînt deo Momentul aniversar al ce cidui popular;
nală, care — aşa cum s-a general al partidului. La ob participe direct şi efectiv la acţiunilor şi preocupărilor ce sebit de mobilizatoare. Aşa lor 2000 de ani de atestare xele timpului; :
sonore; 22,00
preliminat — îşi va realiza ţinerea minunatelor succese viaţa localităţilor, la viaţa vizează îndeplinirea exem cum se prevede cu claritate documentară arheologică a oră; 23,00 Melor
planul la toţi indicatorii, ale poporului, o contribuţie ţării în general, să-şi aducă plară a sarcinilor economice, şi justeţe în documentele mineritului în zona Bradului Ştiri; 0,05—5,1
mai puţin la prestările de de esenţă o au femeile ţării o contribuţie însemnată la Congresului al XlI-lea al va constitui pentru întregul muzical noctun
servicii. care se afirmă plenar în toa progresul României socialiste. politice şi sociale. Şi acest partidului, economia naţiona nostru colectiv un prilej de TIMIŞOARA :
Dînd conferinţei — cum te domeniile de activitate. Iată dc ce am fost printre imbold este cu atît mai bogat lă are nevoie de cantităţi tot bilanţ dar şi de evaluare a litatea radio;
era de fapt şi firesc — un Este adevărat că o bună par primele femei din unitatea în semnificaţii în etapa ac mai mari de materii prime, de tuturor posibilităţilor de care de estradă; 18,:
economice
te
caracter practic, de lucru, te dintre ele nu sînt mem noastră — I.C.S.M. Brad — tuală, cu cît Congresul al resurse minerale utile, iar noi dispunem, de angajare pen mul Congresul
vorbitorii, ca dealtfel şi bri de partid, dar participă care mi-am înaintat cererea XlI-lea al partidului a anga sîntem unul din colectivele tru concretizarea Lor fermă tele de niunc;
ÎS
darea de seamă, au eviden la soluţionarea multor pro de înscriere în organizaţia care avem sarcini importante în întreaga activitate produc gului popor; mu;
de
gistrări
ţiat, totodată, lipsurile şi bleme. Crearea organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste jat întreaga naţiune îutr-.un în acest sens şi sîntem hotă- tivă. cu Mariana D:
neajunsurile existente mai proprii ale F.U.S, creează po de la întreprinderea noastră, vast şi istoric program de în rîţi să răspundem faptic a- Avem jaloane sigure în Dumitru Boto
ales în fermele zootehnice sibilitatea desfăşurării unei convinsă că în noul cadru florire a patriei noastre so cestui deziderat. Oamenii munca noastră documentele 20.00 Radiomag
ale C.A.P. Vaidei şi Piş- activităţi mai bogate şi mai femeile au posibilităţi foarte cialiste, în care ne simţim cu noştri cunosc bine sarcinile, programatice ale- celui de-al
chinţi, pe linia realizării sistematice. Iată de ce apre largi de afirmare şi valorifi le-au dezbătut şi aprobat în XlI-lea Congres 1 -partidului,
efectivelor, producţiei ani ciez în mod deosebit propu care a capacităţilor de ¿are toţii integraţi. adunările generale, s-au an preţioasele orientări şi îndem : jjŞgalER
maliere, asigurării bazei fu nerile tovarăşului Nicolae dispun. gajat să le îndeplinească, nuri date de secretarul gene
rajere, îngrijirii şi preveni Ceauşescu, secretarul general CORNEL ANUŢESCU chiar să le depăşească. Ştim ral al partidului, tovarăşul
DEVA
rii bolilor la animale, fapt al partidului, privind creşte ZORICA MUNTEANU lăcătuş la turnătoria nr- 2 şi ceea ce avem de făcut. Nicolae Ceauşescu, cu prile (Patria) ; : Cin
Ghh
care a condus la înregis rea rolului Frontului Unităţii lucrătoare la I.C.S.M. Brad din I.V. CăÎan — V-am ruga să concreti jul vizitelor efectuate în ju ta); HUNEDO/
trarea unui însemnat nu zaţi pe scurt ce aveţi de fă deţul nostru, pe care ne'vom ţa (Flacăra);
măr de mortalităţi. N-au cut. strădui să le materializăm paralele I-II (Arta;
seriile
(C
fost trecute cu vederea nici — Va trebui să extindem neabătut în muncă, în viată. PETROŞANI:
rămânerile în urmă în ceea jen (Urirea);
ce priveşte realizarea fon „Monsf -1“. a
fără lâu, iri (7
dului de stat contractat de Viaţa merge î
gospodăriile populaţiei ca La treeutu-ţi mare, tima (Republic
In
re, la nici unul din indica tural); numele pap
VULCiŞ
tori nu atinge nivelul sta zile ele casă (
bilit. mare viitor l 6t LONEA : Val;
ţilor (Minerul)
Este un merit al partici Tînăr şi libe
panţilor la dezbateri că Marţi scara, pc scena să cursul a constat din probe resc); ANINC
subliniind lipsurile ce mai lii „Arta“ din Deva s-a des dc îndemânare, perspicacita zero (Muncito;
CÂNI : Ora ze
există în activitatea din făşurat faza zonală a con te, dc cultură generală, ar brie); BRAD :
domeniile economic, social, cursului dc istorie, muzică tistice şi muzicale, şi s-a bestia (Steaua
cultural şi din învăţământ, şi poezie „La trecutu-ţi ma RABARZA : U
au venit şi cu propuneri terminat cu victoria echipa ORAŞTIE : I
fier
(Patria);
valoroase pentru ridicarea re, mare viitor !“, organizat jului judeţului Hunedoara reţii (Flacăra)
nivelului întregii munci. dc către Consiliul politic al care a cumulat 282 puncte, BĂI : Poveste
Toţi cei ce au luat cu- Ministerului de Interne şi în continuare s-a.u clasat c- şi onoare (Ca
ră) ; HAŢEG :
vîntul şi-a.u exprimat de Inspectoratul judeţean de chipajele şetor (Popula
plina aprobare faţă de pro judeţelor Bihor Tînărul din Ii
punerile secretarului gene interne — manifestare in (276 pot.), Timiş (257 pct.), LAN : Avocat;
Omu
cultură);
ral al partidului, tovarăşul clusă în- cea de a treia edi Maramureş (251 pct.), A- trebuie să-l u
Nicolae Ceauşescu, de con- ţie a Festivalului naţional rad (236 pct.) şi Alba (207 liie); SIMERI/
I.M.M.R. Simetria, atelierul de reparat boghiuri, secţia I cisterne. în fotografie : E- in Marea Ege
chipa de lăcătuşi condusă de comunistul Aurel Deheiean, executind reparaţia boghiurilor, „Cîntarea României", Con pct.). ILIA : De ce
profes
pe
eăm
lucrare ce o face totdeauna de bună calitate. GHELARI : i
Solar dat în Mark Twain -
(Muncitoresc),
folosinţă Mecanizatorii din consi evidenţiat s-au obţinut şi
liile unice agroindustriale le baza sporirii recoltelor la cooperativa agricolă din
La C.A.P. Brad a fost lila şi Dobra se preocupă Ohaba, unde se apropie de i&RONC
construit, în execuţia în aceste zile de. transpor
O.I.F.P.C.A. — Deva, un finalizare transportul în
solar pe o suprafaţă dc 3 tul şi aplicarea îngrăşămin cîmp al întregii -cantităţi de Extragerea
hectare. O parte din supra telor organice pe terenurile IUI cu organice 43, 10, 14.
faţa respectivă a fost culti care urmează să fie însă gunoi de grajd existentă la
vată cu legume verdeţuri, O altă formaţie de har ferma zootehnică — aproa Extragerea a
respectiv cu spanac, ceapă mânţate în primăvară cu plică pe terenurile C.A.P. Consiliului unic agroindus pe 500 tone. între mecani 5, 19, 45, 20.
legume, cartofi, sfeclă de nici mecanizatori lucrează Iii a (la grădina de legume) trial Dobra sînt constituite
şl salată. In continuare se zatorii care şi-au adus con Fond • de cîş
acordă atenţie efectuării ra zahăr sau porumb. între u- pe ogoarele cooperativei a- şi Brănişca (pentru cultura două formaţii de mecaniza tribuţia la realizarea aces lei.
cordului la sursa de apă nităţiîe unde se întîlneşte gricole din Brănişca. Me sfeclei de zahăr). Transpor tori cărora le revine sarci tei acţiuni i-am notat pe
pentru a asigura irigarea o susţinută activitate la fer canizatorul Cornel Furdui, tul îngrăşămintelor organi na să realizeze fertilizarea
tilizări amintim- şi coope căruia i s-a' încredinţat sar Ion Troznoi-, Sergiu Crîş-
culturilor de legume. ce îl efectuează tractoriştii terenurilor cu îngrăşăminte IU
rativa agricolă din Bui’juc. cina să asigure strângerea Constantin Gîta, Aurel Bur- organice. Una dintre aces mar, I-larie Băştean şi Ion
Aici au fost transportate gunoiului şi încărcarea lui za, Cornel Potinteu, Roman tea, respectiv cea de la Gata.
Be-a!e pescuitului în cîmp peste 800 tone gu în maşinile de împrăştiat, Olaru, Viorel Jurca şi Vio- C.A.P. Dobra, a reuşit să Aspectele relatate evi Timpul pr
noi de grajd pe suprafeţele împreună cu alţi trei trac rel Simina. Directorul transporte în cîmp peste denţiază răspunderea şi ziua dc 13 dei
destinate cultivării cu po torişti, realizează apucarea dăruirea cu care mecani mea se va răc
Asociaţia judeţeană a vî- S.M.A. Ilia, Petru Puia, 1 500 tone gunoi de grajd, zatorii transpun în viaţă acoperit. Vor
nătorilor şi pescarilor a rumb. Mecanizatorii care a 1 400 tone îngrăşăminte ne-a relatat că formaţiile care este destinat fertiliză pitaţii sub for
procurat şi deversat în ape participă la acţiune, trans organice, prioritate acordând de mecanizatori- constituite rii grădinii- de legume. hotărârile adoptate de Con lapoviţă şi nii
modi
le de şes ce străbat jude portă zilnic în cîmp cîţe suprafeţelor destinate cul gresul al XlI-lea al parti va sufla tempo
sificări
ţul nostru, în lacurile Cin- 70—90 tone îngrăşăminte turii cartofilor. Zilele tre în vederea fertilizării ogoa Tractoriştii Silviu Olaru, dului, privind sporirea pro torul nordic.
ciş, Săulcşti, peste nouă mii naturale. Pentru răspunde cute 9-a organizat o acţiu relor vor avea activitate Ion Miron şi Lucian Josan ducţiei agricole şi a apor Va fi cuprinşi
1
de puieţi de crap şi caras. rea şi conştiinciozitatea do ne de preluare şi trans organizată pe tot timpul se preocupă, în această pe tului agriculturii la creşte 0 şi 5 gfade,
2 şi 7 grade.
Nici că Ie putea face vedite în muncă, tractoriştii iernii, ele deplasîndu-se în rioadă, de transportul a rea venitului naţional şi la
„Moş Gerilă“ un cadou mai Ion Blaj, Crăciun Cioază, port a peste 800 tone gunoi unităţile din raza consiliu încă 1000 tone gunoi de ridicarea nivelului de trai La munte, t
mult
potrivit amatorilor de ciorbe Teofib Suba, Ion Căleanu şi de la fermele de păsări ale lui unic agroindustrial pe grajd pe terenurile ce vor al întregului popor. cer mai ninse
cădea
pescăreşti. Iosif £olineac merită nu întreprinderii de stat „A- baza graficului stabilit, fi cultivate cu cartofi şi Vîntul va’ s
mai cuvinte de laudă. vicola“ Mintia, care se a- în unităţile aparţinătoare sfeclă. Rezultate demne de N. TiRCOB pînă la 100 k