Page 45 - Drumul_socialismului_1979_12

HotâririXe Ocmgresttltii al XIMea al P.CL-K.— ,*j
||f program- de acţiune ai întregului popor
i Ml ■ Mili S %. ' W) - 1 11 ■ Ü
Calitatea - un „produs“

a! fiecărei zile de muncă

1979 " 1 r 1980

finalizat exemplar j | pregătit temeinic

Ridicarea calităţii produse­ răspuns întrebărilor noastre M. Mîndrescu: Nu încerc
lor, în condiţiile realizării ti­ tovarăşii : inginer Mircea să aduc justificări, dar piei­
nd eficiente înalte a produc­ Mîndrescu, director ; Con­ le — fie naturale, fie sinte­
ţiei, reprezintă o cerinţă fun­ stanţa P-runteanu, şef compar­ tice — sînt nccorespunzătoa-
damentală şi pentru colecti­ timent C.T.C., inginer Elena re uneori. Tălpile, branţurile,
vul Fabricii de încălţăminte Rusu, şef compartiment crea- tocurile, prezintă unele de­
Hunedoara. Şi aici, acţiunea ţie-tehnic ; inginer Valeria fecte care, în condiţii nor­
„calitate“ trebuie să fie un Pop. male de lucru ar putea fi
„produs“ al fiecărei zile de Reporterul: Deci, de unde evitate. Numai că PREFIN
muncă. Pe fluxul tehnologic începe fi unde se termină bă­ sau F.P.S. Bucureşti, F.I.P.A.
persistă însă o scrie de ca­ tălia pentru calitate ? Agnita, Metaloglobus obişnu­
renţe ce fac să încline balan­ E. Rusu: Firesc .ar fi să iesc să ne livreze materia
Anul XXXI, nr. 6 875 Vineri, 14 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani ţa calităţii în poziţii defavo­ înceapă de la compartimen­ primă în cantităţi necorespun­
rabile, să ducă la creşterea tul creaţie-tehnic, unde se zătoare şi cu defecte.
costurilor de producţie. pun bazele producţiei de se­ V. Pop : Această stare de
Iată de ce, calitatea con­ rie, se stabilesc tehnologiile
stituie subiectul anchetei pe adecvate, ca apoi să se în­ DORIN CORPADE
care am realizat-o în respec­ cheie în cutia de ambalare a
tiva unitate hunedoreană. Au produsului. (Continuare in pag. a 2-a)

Joi. 13 decembrie, au în­ nism. Totodată, va adapta Cornelia Filipaş, Petre Lupu,
ceput lucrările sesiunii a ze­ acte normative, care, în spiri­ Paul Niculcscu, Gheorghc O- înfăptuind propunerile tovarăşului WIC0LAE CEAUŞESCU
cea a celei de-a şaptea legis­ tul profundului democratism ce prea, Gheorghe Pană, Ion
laturi a Marii Adunări Na­ caracterizează societatea noas­ Păţan, Dumitru Popescu, cu privire la creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste
ţionale. tră, asigură mai buna repre­ Gheorghc Rădulescu, Leontc
înaltul for legislativ al tă­ zentare a cetăţenilor ţării de Răutu, Ancta Spornic, Virgil
rii se întruneşte la începutul către deputaţi în Marca Adu­ Trofin, Ştefan Voitec.
noii perioade dc muncă in­ nare Naţională şi în consiliile La lucrările sesiunii iau
tensa şi însufleţită inau­ populare, precum şi îmbună­ parte, de asemenea, membri Angajare responsabilă in muncă şi în viata pslitice-sccială
gurată de Congresul al XII- tăţirea organizării şi activită­ supleanţi ai Comitetului Poli­
Icn al Partidului Comunist Ro­ ţii consiliilor populare jude­ tic Executiv al C.C. al P.C.R.,
mân. El dezbate, în lumina ţene şi birourilor permanente secretari ai C.C. al P.C.R., Voinţa tuturor msmbrilor organizaţiei
hotărîrilor Congresului, a o- ale acestora. membri ai Consiliului de Sentimentul
rientărilor date de tovarăşul Ora 10.00. Tovarăşul Stat. Rstñ să mustească neobosit
Nicolae Ceauşescu, Planul Nicolae Ccauşcscu, ceilalţi to­ în calitate de invitaţi, în datoriei capătă
naţional unic dc dezvoltare varăşi din conducerea de sală se află membri ai C.C.
cconomico-socială şi bugetul partid şi de stat, sosesc în al P.C.R. şi ai guvernului, noi dimensiuni Zilele trecute, locuitorii Adunarea a constituit un
de stat pe amil 1930, an conducători de instituţii, cen­ oartierului nr. 4 dţn Deva, bun prilej pentru a cunoaş­
hotărîtor pentru îndepli­ rotonda Marii Adunări Na­ trale, organizaţii dc masă şi Fac parte dintr-un colectiv pensionari şi casnice, care te pe viu, în viaţa practică,
nirea integrală a prevede­ ţionale unde sînt salutaţi cu obşteşti, reprezentanţi ai oa­ harnic şi priceput, a cărui acti­ nu sînt membri ai parti­ propunerile secretarului ge­
rilor actualului cincinal şi puternice aplauze de deputaţi menilor muncii, personalităţi vitate este apreciată nu nu­ dului, s-au întrunit într-o neral al partidului, tovară­
crearea condiţiilor optime şi invitaţi. ale vieţii noastre ştiinţifice, mai în întreprindere ci şi de adunare pentru a constitui şul Nicolae Ceauşescu, pri­
în verkuea trecerii la reali­ împreună cu tovarăşul culturale şi artistice, ziarişti beneficiarii noştri — siderur- organizaţia proprie a Fron­ vitoare la creşterea rolului
zarea obiectivelor prevăzute Nicolae Ceauşescu, în lojile români şi corespondenţi ai giştii hunedoreni — cărora tului Unităţii Socialiste în Frontului Unităţii Socialis­
pentru perioada 19S1 —1985, oficiale iau loc tovarăşii Ilic presei străine. ic punem la îndemînă una cartier. Pînă la acea dată te în viaţa politică şi so­
etapă dc cea mai marc în­ Vcrdeţ, Elena Ceauşescu, Io- Sînt prezenţi şefi de mi­ din materiile prime esenţiale, cială a ţării. La acestea
semnătate în înfăptuirea cu sif Banc. Emil Bobu, Cornel siuni diplomatice acreditaţi FLORIAN SILVESTRU peste 100 de oameni din a- s-au referit pe larg mai
succes a grandiosului pro­ la Bucureşti. lăcătuş ceastă categorie, din care mulţi tovarăşi care au luat
gram al partidului, de edifi­ Burtică, Virgil Cazacu, Lina la Uzina de preparare majoritatea femei, îşi îna­ cuvîntul în cadrul adunării.
care a societăţii socialiste Ciobanu, Ion Coman. Nicolae a minereurilor Teliuc intaseră cererile de înscrie­ — Măsurile promovate de
multilateral dezvoltate şi îna­ Constantin, Ion Dincă, Janos re individuală în organiza­ secretarul general al parti­
intare a României spre comu­ Fazckas. Ludovic Fazekas, (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 2-a) ţia ce avea să se creeze. dului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu — a spus în cu­
vîntul său tovarăşul Ioa-
chim Iştoc — ne vizează şi
2000 de ani de atestare arlieclepe- pe noi pensionarii, care ori­
cum, avem experienţă de
viaţă şi care putem aduce
documentară a mineritului o contribuţie importantă la
rezolvarea multor probleme
ARON P. VLĂDON1
secretar adjunct
zona Barza—Brad cu problemele organizatorice
în biroul organizaţiei de bază
ISTORIE — un capăt la altul, erau în­ dc muncă fiind transforma­ P.C.R. din cartierul IV Deva
lăturaţi, produeîndu-se pră­ te în arme de către cei răs­
CONTEMPORA­
buşirea acestor galerii. Pen­ culaţi sub steagul lui Horea. (Continuare în pag. a 2-a)
NEITATE —
tru spargerea slîncii s-a în­ hi a doua jumătate a se­
PERSPECTIVA trebuinţat focul. Se încăl­ colului al XlX-lea, prin
zea slinca pînă se înfierbîn- producţii lot mai ridicate,
Vechi meleag de locuire la bine şi apoi se stropea mineritul aurifer din Tran­
româheaescă, 'Ţara Z.arun- cu apă sau oţet. Miezul de­ silvania se impune pe plan
dului vine în istorie din zintegrat se desprindea uşor european. Maşinismul deter­
negura vremurilor, cu urme şi era fărâmiţat cu cioca­ mină ea între 1870 şi 1890.
materiale şi fapte memora­ nele. deci în douăzeci de ani,
bile. parte integrantă a le­ Existenţa legcndarehii bo­ producţia să crească de la
topiseţului neamului, aşezat găţii aurifere ale Daciei a 1 429 kg anual, la 2427 kg,
dc cînd lumea aici, în jurul grăbit expediţiile romane. exploatarea oamenilor ur-
«CCpPITE] Omul dio autobuz arcului carpatic. Specialiştii au evaluat că mînd şi eu aceleaşi propor­
O istorie a mineritului în împăratul Ţraian a „ridi­ ţii. Dar, truditorii adincuri-
aşez lingă el. Mă pofteşte Ţara Zarandului se confun­ cat“ din Dacia Ido tone de lor, sortiţi să-şi vîndă for­
in zorii unei zile din a- cu un gest larg însoţit de o dă deci cu istoria poporului aur şi 331 tone de argint, ţa de muncă pentru o pîine
cesl început dc iarnă am voce groasă. 11 privesc cu român, cele două milenii de iar după cucerirea Daciei de mizeră nu au renunţat ni­
călătorit intr-un autobuz coada ochiului. Nu ştiu ce atestare arheologică a ex­ către Imperiul roman, ex­ ciodată la aspiraţia spre o
grăbii pe rula dintre Petro- mă atrăgea din înfăţişarea ploatării minereurilor din ploatarea aurului din Apu­ viată mai bună, mai demnă.
şoni fi Lupani. Dimineaţă şi felul de a fi al acestui zona Barza-Brad grefîndu-sc. seni a trecut sub nemijlo­ „Este mult aur în Munţii
pîclocisă. geamuri acoperite bălrîn. Intrăm in vorbă. armonios pe fondul împli­ citul control al. împăratului. Apuseni — scria Geo Bog-
dc ceată prin care nu vezi Îmi răspunde ca lucrează la nirii a 20.70 dc ani de la Din această epocă datează za —, dar mai mult în ini­
nimic. Locurile in autobuz C.F.R. Sapă /unele. A lucrat făurirea stalului centralizat cunoscutele „trepte romane" ma oamenilor, în inima ce­
sînt ocupate. Unul singur în cei douăzeci de ani la dac dc sub conducerea lui descoperite la Ruda-Brad. lor cc sînt urmaşii neferi­
aşteaptă pe cel care ar în­ toate túndele din defileul Burebista. Acest adevărat de la începutul secolului citului Horea“.
drăzni să se aşeze. Pe scau­ Jiului. Peste patru luni va Eldorado al Europei a fă­ nostru. Revoluţia de eliberare so­
nul pereche stătea liniştit împlini HO de ani de via­ cut ca dc două milenii să „Munţii noştri aur poar- cială şi naţională dc la 23
un bălrîn îmbrăcat în haine ţă. A muncit iarnă şi vară fie atestată aici o neîntre­ tălNoi cerşim din poarlă-n August 1944 şi, mai tîrziu,
groase de pufoaică, murda­ de-a rîndul pe sub pămînt ruptă activitate minieră. poartă ', nu a fost doar an actul naţionalizării princi­
1
re de pămirit, uleiuri fi alte sau la lumina tulbure din Documentele scrise şi ne­ simplu vers, ci un trist ade­ palelor mijloace de produc­
produse industriale ce-l îm­ prăpăstiile ce însoţesc Jiul scrise ilustrează preocuparea văr care a stal de-a lun­ ţie din vara lui 1948, au
brăţişează pe omul lucrînd în munţi. In fiecare zi dc continuă a vechilor locui­ gul veacurilor la izvorul produs schimbări radicale
din greu la binele ţării. Do­ luni îşi ia uneltele şi pleacă tori ai patriei noastre pen­ marilor răscoale. Masele în viaţa oamenilor acestor
ritorii celuilalt loc se mul­ să sape în slîncă. Vorbim tru extragerea şi. prelucrarea populare, adevăraţii stăpîni meleaguri. Visul de secole
ţumeau doar să jinduiască despre toate cele (de vieţii mineralelor utile, alături de ai locurilor şi aurului, s-au al căutătorilor de aur se
locul pe care dacă s-ar fi şi ale muncii. Coboară îna­ agricultură şi creşterea vite­ ridicat deseori la luptă pen­ împlineşte astăzi sub soa­
aşezat şi-ar fi murdărit hai­ inte de a intra în Lupeni. lor. Surprinde şi astăzi in­ tru libertate şi dreptate. Do­ rele României socialiste. E-
nele. Unii îşi manifestau în îl văd poate pentru ultima ventivitatea strămoşilor în cumentele stau mărturie di ficat nare sînt în acest sens
şoaptă sau prin jocul ne­ oară pe Pinlilescu Titu, o- modul extracţiei minereuri­ jertfelor celor care f>rin su­ gîndurilc notate în 1966 de
răbdător cd picioarelor ciuda mul lingă care am stat, in- lor din subteranele Apuse­ doarea lor îndestulau cîţiva
că bătrînid stă acolo. O că­ trînd cu paşi mari într-un nilor : săparea de galerii la priveligiaţi sau umpleau vis- Reportaj realizat de: I.M..M.R. Slmeria, atelie­
ciulă mare ţuguiată şi o de­ vast şantier întins pînă de­ diferite adîncimi, sprijinite leriile străine. La 1784 se DUMITRU GHEONEA rul mecanoenergetic. Strun­
sagă îl însoţeau pc omul parte peste prăpăstii în din loc în loc pe stîlpi de semnalează o scurtă reduce­ CAROL DROZD garul Pctrişor Oana este un
nostru. Îmi i-au inima în munţi... susţinere care. alunei cînd re a exploatării minelor: comunist care execută lu­
dinţi şi îi cer voie să mă VAIERIU BARGAU dealul era străpuns de la minele sînt închise, uneltele (Continuare in pag. a 2-a) crări de bună calitate şl de
mare precizie.
Foto : VIRGH- ONOIU