Page 46 - Drumul_socialismului_1979_12

PiU '1 DRUMUL SOCIALISMULUI ]>

înfăptuind ^răpunerile tovarăşului NEOOLAE OEÂOŞESOO 1979 1 1 1980

gij r. »¿¡re la creşterea rolului Preotului Unităţii Socialiste - T e i
finalizat exemplar . . pregătit temeinic
}
1
Éi-------------— —I-------------------------------- -—■——H————*—u 1G,0U Telex
Angajare responsabilă în muncă 16.05 ŞcoaL
Calitatea -„un produs“ al fiecărei zile de muncă 16,30 Emisi
mană
şi în viaţa politico-soeială 18,25 Rezul
18.35 La v
(Urmare din pag. 1) V. Pop : Vinovaţi dc aces­ ba. şi de colaborarea dintre pentri
te lucruri ne facem şi noi — C.T.C. şi producţie. Este ne­ auto
Voinţa tuturor membrilor organizaţiei fapte sc repercutează mai tîr- inginerii şi maiştrii —, care cesară mai multă exigenţă 18,50 1001 cl
ziu în procesul de producţie. avem datoria să preîntîmpi- din partea executantului, ca 19,00 Teleji
Muncitorii sînt nevoiţi să lu­
este să muncească neobosit creze în salturi. Tot în pro­ năm asemenea manifestări, să şi a controlorului dc calitate. 19,20 Domo
Lucrătorii care au măi multe
acordăm o asistenţă dc spe­
tivă.
cesul de producţie apar unele cialitate calificată. Dar sîn- produse respinse să lic veri­ Front
(Urmare din pag. 1) acum pensionarii şi femeile tului. Am avut întîlniri cu defecte ascunse ale materiei
casnice au participat la lu­ medici, jurişti, cu alte ca­ prime. Trebuie să renunţi Ia tem „prinşi“ cu foarte multe ficaţi periodic. De asemenea, cialist
în oraş, la educarea tine­ crările de gospodărire şi dre, acţiuni pe care le con­ perechea respectivă de pan­ treburi administrative. Sîntem să se acorde mai mare aten­ politic
retului. La drept vorbind înfrumuseţare a străzilor siderăm reuşite în privinţa tofi. Dacă ar fi numai una ! puşi să întocmim fel şi fel dc ţie reparării utilajelor şi a 19,45 Film
noi avem şi timp pentru cartierului, la acţiunile de informării noastre multila­ Avem multe refuzuri la ca­ referate, dări de scamă... instalaţiilor de lucru, auto­ nou
problemele sociale. Eu mă colectare a resurselor se­ terale. păt de bandă, la controlul C. Pruteanu.: Combinate, controlului fiecăruia la locul Premi
angajez ca, pe cît îmi stă cundare, hîrtie, borcane, în cuvîntul său tovarăşa interfazic. aspectele respective pot fi re­ dc munca. tlucţic
în putinţă, să-mi aduc par­ sticle. De asemenea, am Vera Luţă a subliniat că găsite şi statistic în numărul M. Mîndrescu : Calificarea meric
tea de contribuţierla înfru­ participat la multe acţiuni crearea organizaţiei proprii Rep. : Sînt, înlr-adevăr, as­ refuzurilor cam mari la ca­ personalului muncitor, cunoaş­ 21.05 Atelic
museţarea cartierului. politico-educative, la popu­ a Frontului Unităţii Socia­ pecte ce concură într-o mare păt de bandă. Chiar după o terea legislaţiei muncii, ridi­ rar-
Tovarăşul Anton Lăză- larizarea politicii interne şi liste este o idee valoroasă ih**.ură la reducerea calităţii. remaniere sc întîmplă să fie carea pregătirii protesionale 21.35 Teleji
renciu a arătat că şi pînă externe a partidului şi sta- întrucît dă activităţii tutu­ V-am ruga să priviţi însă necesară încă una la acelaşi a lucrătorilor din comparti­
ror cetăţenilor posibilitatea mai atent la ce se întîmplă produs. De aceea, avem une­ mentul C.T.C., implicarea în
Sentimentul datoriei să participe intr-un cadru în unitate şi sa ne spuneţi ori neplăcuta surpriză să pri­ mai mare măsură în produc­
unde apar primele rabaturi
ţie a inginerilor şi maiştrilor,
mai organizat şi mai siste­
matic la viaţa politico-so- de la calitate ? mim din reţeaua comercială pentru că avem destui mun­ bucuri:
capătă noi dimensiuni cială a ţării, la soluţionarea E. Rusu : Existenţa unui pantofi cu marca fabricii citori caic lucrează după „u- dioprogran
Radio juriui
problemelor care depind de sistem de control al calităţii noastre, pantofi ce nu au rechc“, după cum îi „taie" presei; 8,1
noi. bine organizat nu scuteşte de ştampila C.T.C.-ului, iar cî- diilor; 9,00
(Urmare din pag. I) democraţia noastră socialistă, teodată... tocuri. capul — iată cîtcva cerinţe
în mod firesc, ştiindu-te Participanţii la adunare răspunderi factorii de la crea­ majore pe care trebuie să ni 9.05 Răspu.
tor; 10,00
minereul de fier concentrat. membru al unei asemenea or­ au adoptat un plan de ţie. Aici s-ar putea ivi pri­ Rep. : Cum explicaţi aceas­ le impunem mai hotărît. 10.05 Atlas
Conştient de acest lucru, ganizaţii, al cărei ţel defini­ muncă conţinînd principa­ mele abateri. Prin aplicarea tă stare de fapte ? înlr-adevăr, nimănui nu Şti*’ a şi
m-am străduit întotdeauna să toriu este propăşirea multi­ lele direcţii în care orga­ unui plan general de asigu­ M. Mîndrescu : Slaba cali­ trebuie să-i fie indiferent ce mente fol
nu dezmint încrederea tova­ laterală a patriei, nu poţi nizaţia nou creată a Fron­ rare a calităţii produselor, ficare a personalului munci­ sc produce şi cum se produ­ de ştiri; 1
radio-1
ră
răşilor mei de muncă, să mă gîndi şi acţiona altfel decît tului Unităţii Socialiste va care să cuprindă fiecare ope­ tor, fluctuaţia mare a aces­ de ştiri; l
inspir din conduita comuniş­ în ideea participării active, a acţiona în viitor. El expri­ raţie de confecţie şi de pro­ tuia. în ultimii doi ani au ce. Pentru executant, calita­ folclorului
tilor din uzina noastră. Aşa dăruirii depline în tot ceea mă voinţa şi hotărîrea tu­ iectare şi fiecare operaţie teh­ plecat din fabrica noastră 450 tea este o chestiune de înde- la 1 la 3
am procedat şi în activităţile ce se întreprinde pe tărîm e- turor membrilor organiza­ mînare şi de mîndric profe­ club ; li
de muncitori, 350 fiind ca­
16,20 în si
cu caracter obştesc, domeniu conomic, politic şi social. Şi ţiei de a munci neobosit nologică s-ar reduce substan­ lificaţi de unitate. Apoi, in­ sională, de etică socială şi dc Congresuli
în care crearea organizaţiilor aceasta, pentru că, opera mă­ pentru amplificarea activi­ ţial riscul ca pc flux să a- angajare personală, izvorîtă Şlagărul n
Frontului Unităţii Socialiste reaţă pc care o înfăptuieşte tăţii politico-sociale şi edi- pară produse inferioare. disciplina. Zilnic avem 85—S7 din conştiinţă. Ridicarea cali­ cenii; 17,oii
— la iniţiativa secretarului poporul sub conducerea parti­ litar-gospodăreşti din car­ Rep. : Totuşi, apar frecvent. absenţi motivaţi şi nemotivaţi. tăţii produselor în condiţiile 17.05 Virti
populare;
general al partidului, tovară­ dului — făurirea societăţii tierul în care trăiesc, pen­ E. Rusu: Mai persistă in­ Trebuie să lucreze cineva realizării unei elicienţe înalte trie; 17,50
şul Nicolae Ceauşescu — a- socialiste multilateral dezvol­ tru popularizarea largă a disciplină la locurile dc mun­ pentru ei, şi... lucrează cum a producţiei reprezintă cerin­ 18.00 Orele
duce un suflu nou, în con­ tate — impune contribuţia politicii interne şi externe că, neglijenţa şi slaba pregă­ se pricep. ţa fundamentală a unei eco­ tece moldo
cordanţă cu- stadiul atins de faptică a fiecăruia dintre noi. a partidului şi statului. tire profesională. C. Pruteanu : Mai este vor- nomii moderne. neşti; 20,1
dresă; 20,4
t 22.00 O zi
Bijuterii r
(Urmare din pag. 1) E greu de spus în puţine re-l merită. In subteran este totdeauna —, va rumine ori, iar desfacerea dc măr­ secvenţă pentru mecanizarea 3.00 Non s
cuvinte, pentru că în anii deplin asigurai aerajul şi plăcui impresionant dc ceea furi către populaţie a spo­ lucrărilor miniere, introdu­ turn.
TIMIŞ O A
secretarul general al pârli­ socialismului, şi cu deosebi­ microclimatul de. lucru con­ ce va auzi despre munca şi rit în aceeaşi perioadă dc cerea unor noi metode şi li ta tea r;
ţi ului nostru, tovarăşul re în lăţimii 15, de marş tinuu, minerii dispun de e- viaţa lor. peste două ori şi jumătate. tehnologii dc lucru, creşte­ crări de l
Nicolae Ceauşescu, în regis­ neîntrerupt spre industria­ chipamente adecvate de pro­ Bradul, cu cei aproape Şi cifrele ce atestă dezvol­ rea productivităţii muncii şi Vancu; 18.
trul pentru vizitatori al Mu­ lizare şi bunăstare în ţară, tecţie, de grupuri sociale 20 000 de locuitori ai săi, tarea, progresul şi bunăsta­ reducerea consumului de nesc : Sin
zeului mineralogic de la şi aici, în zona Barza-Brad, moderne, de cantine unde dintre care 15 000 sînt în­ rea în perimetrul Apuseni­ materiale, pentru optimiza­ coordonau
Brad : „Prm exponatele sa­ saltul spre împliniri a fost se serveşte gratuit hrană cadraţi în muncă (5 700 lor — ca dealtfel în toată rea condiţiilor de lucru şi socialiste; 19,3
şoară;
le, Muzeul aurului ne-a e- uriaş. Cum era şi firesc, în­ caldă. In oraş, acolo unde muncesc numai la întreprin­ ţara — ar putea continua. de viaţă, Dc asemenea, se lumn a ţăr
vocat istoria unei străvechi treprinderea minieră s-a locuiesc, în apartamente derea minieră) se înscrie azi accentuează activitatea de lucit al R<
îndeletniciri a poporului dezvoltat şi modernizat con­ confortabile, ori în casele vertiginos pe verticala îm­ VIITORUL ÎNCEPE prospectare şi exploatare a de docum
nostru din această parte a tinuu. Munca în subteran lor proprii — aproape 3 000 plinirilor socialiste. Numai noi zăcăminte şi filoane, se lui al 12-
19,45—20,00
¡arii — aurăritul — istoria s-a uşurat considerabil. Au de apartamente s-au con­ în ultima vreme aici s-au AZI va dubla rapacitatea prepa- muncitoan
unei bogăţii pe care astăzi, fost introduse instalaţii de struit în anii socialismului construit circa 500 de apar­ Minerii din Apuseni pri­ raţ.iei, care va fi echipată
poporul român, liber şi stă- perforat găuri lungi, maşini pentru minerii de aici, iar tamente, centrul oraşului vesc cu optimism şi încre­ cu utilaje şi instalaţii mo­
pîn pe destinele sale, o va­ de încărcat cu apă şi siloz, (dtc cîteva mii de familii este complet nou şi mo- dere din vatra bimilenară derne, care să permită şi = f *
lorifică în folosul său pro­ valorificarea minereurilor cu
priu, al dezvoltării şi înflo­ conţinut redus de metale, se
ririi patriei sale socialiste". vor dezvolta şi extinde ce­ . DEVA :
;
2110 dg anI de atestare arfisolopeo-documentară lelalte activităţi, industriale (Patria) I-IUNl
ta);
SALT PESTE VREME din această parte a judeţu­ ţa (Flăcăi
lui. In relaţie directă cu paralele (
...Aşadar, de două mii de a mineritului In zona Barza - Brad aceste perspective economi­ seriile i-r
ani caută moţii din Apuseni ce, viaţa socială a locali­ PETRO ŞA]
bogăţii mineralogice, punînd tăţilor de aici va primi noi jen (UniiN
printre primii din ţară ba­ valenţe de modern, progres „Monstrul*
fără
lăuta
zele unei metalurgii rudi­ şi bunăstare. Perspectiva Viaţa mer
mentare, aşa cum se putea maşini de toreretat, s-au a- şi-au construit locuinţe pro­ dern, a fost dublată capa­ către viitor. Aureolaţi de imediată şi mai îndepărtată lima (Rep
pe atunci. Că era greu, de-a doptat noi metode şi teh­ prietate personală — dispun citatea de alimentare cu pilda înaintaşilor, de legen­ va aduce brăclenilor încă In numele
tu ral); Ho
dreptul extenuant, că se nologii de lucru, de mare de tot confortul: parcuri şi apă a oraşului, s-au dezvol­ dele lui Avram lancu, ale aproape 500 de apartamen­ mu ţa (Mm
între care
productivitate,
trăia în sărăcie şi mizerie, înmagazinarea minereului, alei, străzi şi zone verzi, tat noi capacităţi de pro­ lui Horea, Cloşca şi Crişan, te, un magazin universal cu CAN : Or;
nimeni nu pune azi la în­ largi reţele de magazine, ducţie la I. M. Barza şi însufleţiţi de viaţa nouă şi o suprafaţă dc 4 000 mp, o rcsc) ; LC
doiala. Dar arta moţilor folosirea abatajelor cu sur­ sanitară şi de transport în U.U.M.R. Crişcior, la sec­ de perspectivele luminoase zile ele ea.*
pare, cu front lung şi aripi comun, creşe şi grădiniţe ţiile de mobilă şi de um­ deschise de Congresul al şcoală, o policlinică, un ci­ TRILA ;
aurari— descoperită la 'fc- înclinate — metode care pentru copii, şcoli, o serie brele, la cooperativa meşte­ nematograf, un hotel, o ca­ (Muncitore
bea, Crişcior, Baia de Criş, sporesc rodnicia muncii, di­ de alte dotări sociale, cul­ şugărească „Moţul", s-au Xll-lea, minerii de pe Va­ să de cultură, sediu polili- Ora zero i
Băiţa, ZJaţa, Căraci — pasiu­ minuează eforturile fizice, tural-educative şi edililar- efectuat termoficarea şi ca­ lea Crişului Alb scriu azi co-administraliv, un spital, RICANI :
nea, curajul şi hărnicia lor reduc consumurile de mate­ gospodăreşti. ■ nalizarea oraşului, regulari­ o istoria nouă, cu fapte dc o ţesătorie de mătase care brie) ; 13R.
a
m
s-au transmis peste veacuri, riale, îndeosebi de lemn şi Izvor nesecat de energii, zarea Crişului Alb, îndigui­ muncă şi de viaţă demne va asigura 1000 locuri de tieră ORAŞ'
şic;
şi azi, în Ţara Zarandului, de energie electrică. De a- mineritul a propulsat puter­ rea unor pîrîiaşe care, în de zilele pe care le trăim. muncă pentru soţiile şi fii­ fier (Patri
şe vorbeşte cu acelaşi res­ semenea, s-au adus îmbună­ nic înainte întreaga viaţă timpul ploilor abundente, Ca o reacţie în lanţ, fireas­ cele minerilor, noi secţii de reţii (Fiac
pect şi admiraţie despre oa­ tăţiri şi modernizări în flu­ social-economică a ţinutului dădeau de furcă locuitori­ că şi necesară, noul capătă producţie meşteşugărească. BAI : N
menii de aici. xul tehnologic de preparare Zarandului. Cine vizitează lor. încă două cifre semni­ noi şi ample dimensiuni. în Oraşul Brad va arăta mîi- (Casa de t
Inspectoru
Să facem dar un salt a minereurilor. azi acest important centru ficative, care vorbesc despre zona minieră bimilenară ne ca unul dintre cele mai (Popular);
peste vreme şi să vedem la Azi munca şi viaţa mi­ minier şi frumoasă zonă tu­ nivelul de civilizaţie şi bu­ Barza-Brad, viitorul începe mândre centre urbane ale bobocilor;
ce cote se află azi mineri­ nerului din Apuseni se si­ ristică va observa cu uşu­ năstare al oamenilor de pe azi sau mai bine-zis a în­ judeţului. Despre permanen­ vals (Casa
mul pe ea
tul din Apuseni, ca meta­ tuează — prin grija perma­ rinţă cum localităţile de aceste meleaguri atît de ceput ieri şi se continuă tot ţa şi continuitatea muncii şi uităm (11
morfoze a produs el în via­ nentă, nemărginită a parti­ aici se împrospătează conti­ dense în istorie, legendă şi mai viguros, la noi cote. În­ a vieţii în zona minieră Clipa — $
ţa aşezărilor şi a oamenilor dului şi statului nostru — nuu, va distinge hărnicia şi realitate : volumul de inves­ treprinderea minieră se dez­ Barza-Brad sc va mai scrie, şui); ILIA
din fostul comitat al Za­ la gradul de accesibilitate, acurateţea sufletească a mo­ tiţii a crescut în acest an voltă şi modernizează conti­ se va vorbi întotdeauna cu cumpănă
LIUC: Ci<
randului. confort şi bunăstare pe ca- ţilor — aşa cum a fost din- faţă de 1965 de peste cinci nuu, se acţionează cu coli­ respect şi admiraţie. (Minerul) ;
vonturile
— seriile 1
¡SU
Timpul
ziua de 14
mc frumo.
să, cu cei
şi d im in ea
pă-amiaza,
vor semm
Vintul va
intensifică!
din nord.
nimâ va i
—8 şi —3
maximă ii
La munt
cerul varii
nala nins<
I.M. BARZA. Şeful sectorului Brădişor, jng. Nicolae Oprea, înainte de intrare în mină — de votSbă cu ortacii săi. va prezen,
. Foto î VIUGII. ONOIU
70—100 km