Page 49 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 49
Din cronica întrecerii socialiste
PREOCUPĂRI zînd transformarea cuptoa dul fruntaşilor pe bazinul
ŞI SUCCESE relor adînci ale laminoru Văii Jiului la extracţia de
ALE SIDERURGIŞTILOR lui dc 1 000 mm, a instala cărbune. Organizîndu-şi te
HUNEDOUENI ţiilor cu care sînt echipate meinic munca în abataje,
Siderurgiştii dc la Hune cazanele recuperatoare ale pe sectoare, brigăzi şi schim
doara au elaborat, suplimen laminorului de S00 mm şi buri, utilizînd raţional teh
tar, de la începutul anului ale celui de profilc mijlocii. nica modernă din dotare, ci
şi pînă acum aproape 40 000 Dc asemenea, se lucrează la au reuşit, în ultima vreme,
tone de fontă. Pe dc altă aplicarea unei noi tehnolo să depăşească randamentele
parte, prin creşterea cu 0,36 gii de prelucrare a oţelului în cărbune cu peste 900 kg
la sută a procentului dc lichid, prin dccarburarca pe post şi, pe această bază,
scoatere a metalului, din a- metalului în vid, tehnologie
cccaşi cantitate de oţel-lin- prin care se va obţine o să realizeze suplimentar, pe
gou, s-au obţinut în plus creştere însemnată a pro cele 11 luni şi o decadă
peste 10 000 tone laminate ductivităţii muncii, iar spe din un, mai mult dc 30 000
finite. cialiştii Centrului de cerce tone dc cărbune, din care
In vederea sporirii în tare din combinat proiec 2000 de tone numai de la
continuare a producţiei dc tează o instalaţie pentru începutul lunii decembrie.
metal au fost stabilite o desulfurarea fontei şi a o- Cele mai mari depăşiri dc
serie dc măsuri pentru uti ţclurilor. plan le înregistrează secto
lizarea cit mai raţională a 30 000 TONE
capacităţilor de produc DE CĂRBUNE rul IV, care a extras în
ţie şi realizarea parame PESTE PLAN plus peste 33 000 tone dc
trilor prevăzuţi. In şirul a- Minerii de la Petrila con cărbune de la începutul a-
cestora se înscriu acţiunile vi- tinuă să se situeze în rîn- nului.
Anul XXXI, nr. 6 876 Sîmbătă, 15 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani
înfăptuind propunerile tovarăşului NICOLAE AUŞESCU
cu privire la creşterea rolului Frontului Un iaţii Socialiste
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII
Amplificarea participării active a tuturor oamer.itcr
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
m«iî ia viaţa pofiîico-sociaSă
Marea Adunare Naţională ai guvernului, conducători de pentru modificarea articolu
s-a întrunit, vineri diminea instituţii centrale, organizaţii lui 44 din Constituţia Repu Vcm contribui cu întreaga fiinţă Cadru rou ce
ţă, în ultima şedinţă a actua de maşă şi obşteşti, reprezen blicii Socialiste România şi a
lei sale sesiuni. tanţi ai oamenilor muncii, Proiectului de lege pentru la înflorirea României socialiste angajare îa o
Sosirea în sală a tovarăşu personalităţi ale vieţii noastre modificarea unor prevederi
lui Nicolae Ccauşescu, a ce ştiinţifice, culturale şi artis din legea electorală a Repu susţinută achviisia
lorlalţi tovarăşi din conduce tice, ziarişti. blicii Socialiste România nr. Adunarea de constituire a comitetului F.U.S.
rea partidului şi statului, este Lucrările şedinţei au fost 67/1974. din Combinatul siderurgic Hunedoara
întîmpinată cu calde şi entu deschise de tovarăşul Nicolae Avînd în vedere legătura Lucrez de şapte ani la în
ziaste aplauze. Giosan, preşedintele Marii A- dintre aceste două proiecte dc treprinderea minieră Vulcan.
In prezent sînt operator la
în lojile oficiale au luat dunări Naţionale. legi, tovarăşul Ştefan Voitec, Acţiunea de materializare a a socialismului multilateral staţia de calcul a minei. Do
loc, împreună cu tovarăşul în continuarea dezbaterilor membru al Comitetului Poli măsurilor iniţiate de. secreta dezvoltat — ceea cc a deter resc să subliniez că din mo
Nicolae Ccauşescu, tovarăşii generale la Proiectul de Lege tic Executiv al G.C. al P.C.R., rul general al partidului, to minat creşterea evidentă a mentul în care am citit in
11ie Verdeţ. hiena Ccauşescu, pentru adoptarea Planului vicepreşedinte al Consiliului varăşul Nicolae Ccauşescu, în conştiinţei maselor largi popu presă despre măsurile luate
losif Banc, l'.rnil Bobii, Cor naţional unic dc dezvoltare dc Ştat, a prezentat, din îm scopul creşterii rolului Fron lare, antrenarea lor tot mai din iniţiativa tovarăşului
nel Burtică, Virgil Cazacu, ceonomico-sorială a Republi puternicirea C.G. al P.C.R. şi Nicolae Ccauşescu, secretarul
Lina Ciobanii, Ion Cornan, cii Socialiste România pe anul a Consiliului dc Stat, expu tului Unităţii Socialiste în deplină în făurirea liberă, general al partidului, cu pri
Nicolae Constantin. Constan 1980 şi la Proiectul de Lege nerea comună asupra ambe viaţa social-politică a ţării, a conştientă, a propriului destin, vire 1 fi îmbunătăţirea activi
tin Dăscălescu, Ion Dincă, pentru adoptarea Bugetului lor proiecte. Dc asemenea, atins un stadiu avansat în a viitorului comunist. Cores tăţii Frontului Unităţii So
Janos Fazekas, Ludovic Fa- dc stat pe anul 1980 au luat tovarăşul Pudor Drăganu, Combinatul siderurgic Hune punzător noilor condiţii dc a- cialiste, in-am bucurat nespus,
zckas, Cornelia Filipaş, Petre cuvîntul deputaţii Zaharia preşedintele Comisiei consti doara, zileîe trecute întrunin- firmarc plenară a omului, ofe văzînd în aceasta adîncirea
Lunii. Paul Niculescu, Ghcor- Cărbunarii. Inan Foriş. Ana tuţionale şi juridice, a pre du-sc adunarea noilor membri rite de societatea noastră şi de democraţiei socialiste, posibi
ghe Oprea, Ghcorghe Pană, Maria Curtean. Carol Dina. zentat raportul comisiilor pentru constituirea organiza litatea ca noi, cei rare nu
Ion Palan, Dumitru Popcscu, A urmat discuţia pe artico permanente ale M.A.N. care ţiei F.U.S. pc combinat. în autenticul ei democratism — sîntem membri de partid, să
Ghcorghe Rădulcscu, Leonte le a fiecărui proiect de lege. au analizat şi avizat cele se sublinia în cadrul adunării participăm mai activ la viaţa
Rău tu, Ancta Spornic, Virgil Marca Adunare Naţională a două proiecte de legi supuse adunare au fost relevate pro — organizaţiile proprii ale politică şi socială a ţării.
Trofin, Ştefan Voitcc. votat, apoi, în unanimitate, dezbaterilor. fundele schimbări ce au avut Frontului Unităţii Socialiste
Erau prezenţi, de aseme Legea pentru adoptarea Pla După discuţia pc articole Ioc în viaţa poporului, în creează un cadru atotcuprin VIORICA CUGEREANU
nea. membri supleanţi ai Go- nului naţional unic dc dez a fiecărui proiect de lege, structura economico-socială a zător al energici şi capacităţii operator
mitctului Politic Executiv al voltare cconomico-socială a Marca Adunare Naţională a României — ca rezultat al la staţia de calcul
C.G. al P.G.R., secretari ai Republicii Socialiste România dezvoltării forţelor de produc a I.M. Vulcan
CC. al P.C.R.. membri ai pc anul 1980 şi Legea pentru ţie în cadrul general al des
Consiliului de Stat. adoptarea Bugetului de stat (Continuare în pag. a 4-a) făşurării operei de construire (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
La lucrările sesiunii au luat pc anul 1980.
parte, în calitate de invitaţi, S-a trecut apoi la exami
2000 de an! de atestare arheologico-
membri ai C.G. al P.C.R. şi narea Proiectului de lege
documentará a mineritului în zuna Barza-Brad
IM INTERIORUL ZIARULUI :
în cadrul manifestărilor mulţumiri conducerii partidu
® Investiţiile în termen, economice, de calitate
prilejuite de sărbătorirea a Sesiune ştiinţifică de comunicări lui şi statului, personal tova
® Valorificarea deplină a rezervelor de sporire a 2000 de ani dc minerit în răşului Nicolae Ccauşescu, se
producţiei agricole — preocupare primordială munţii Apuseni, ieri a avut cretarul general al partidului,
loc la Clubul muncitoresc din preşedintele Comitetului exe Moldova Nouă, Dobrogca, preşedintele Republicii Socia
x® Cintarea României. Ediţia a III-a a Festivalului cutiv al Consiliului popular
Gurabarza o sesiune ştiinţifi cercetători şi cadre universi liste România, Miner de o-
naţional impune saltul valoric al actului educativ că de comunicări pe tema: judeţean. tare, ziarişti. noare al ţării — pentru con
© Cartea — scena — ecranul „Mărturii ale permanenţei şi Au participat, dc asemenea, Deschizînd lucrările sesiu diţiile tot mai bune de mun
• Deva. Actualităţi continuităţii dc viaţă şi mun reprezentanţi ai colectivelor nii, tovarăşul Loghin Dincş, că şi dc viaţă asigurate mi
dc muncă dc la I.M. Barza,
prim-secretar al Comitetului
® Semnal că a poporului român în ba- ai Centralei minereurilor De orăşenesc dc partid Brad, a nerilor, ca dealtfel întregului
»inul aurifer Barza-Brad“. popor, pentru dezvoltarea şi
va şi Ministerului Minelor, subliniat semnificaţia eveni
La lucrările sesiunii a par Petrolului şi Geologiei, dele mentului, a exprimat — în înflorirea localităţilor din
ticipat tovarăşul Ion Ciueu. gaţii ale unor unităţi miniere numele tuturor celor care frumoasa Ţară a Zarandului.
De asemenea, a adresat un
prim-secrctar al Comitetului
accente BsnnuSo tlit r.iîre din Valea Jiului, Valea A- trăiesc şi muncesc în zona (Continuare in pag. a 2-a)
judeţean Hunedoara al R.C.R..
Barza-Brad — cele mai calde
ricşului. Maramureş Suceava.
Cii amabilitatea cc o ca harnici şi inimoşi, pasio
racterizează, secretara bi nali ori de cile ori trebuie
roului executiv al Consiliu făcut ceva pentru localita
lui popular orăşenesc Brad tea în care trăiesc şi mun
— jurista Elena Bosdoc — cesc. Prin ei şi cu ei am
ne-a pus la îndemnă o mul făcut lot re c mîndru azi,
titudine dc date şi cifre aici la noi. Cu ei vom face
semnificative privind dez mai multe în viilor.
voltarea, modernizarea şi Deci, dincolo de cifre
progresul localităţilor din sînt OAMENII.
perimetrul Barza — Brad Dealtfel, mi-am reamin
in anii construcţiei socialis tit. că în discu(ii anterioare
te in România. Cifre com cu alte personalităţi ale
parative privind avhilul e- Bradului mi s-a răspuns
conomic, ritmurile construc identic la întrebarea : „Ce
ţiilor, valenţele• sociale şi consideraţi mai semnifica
edilitar-gospodar eşti. care tiv în ultimii ani în viata
fac din acest coif de tară localităţii dumneavoastră
un puternic centru indus OAMENII, oamenii de
trial şi o frumoasă zonă tu azi, cu noua lor conştiinţă
ristică, cu preţioase vestigii muncitorească, revoluţiona
arheologice şi istorice şi cu ră. Cu ei şi prin ei s-au
pronunţate însemne ale nou făcut şi se vor face toate...
lui şi modernului. ...Poale că pe ei îi atestă
— Dincolo de cifre, însă, în primul rînd cei 2000 de
oricare ar fi valoarea şi ani dc minerit în zona Bar-
importanta lor, sînt OA za-Brad, sărbătoriţi în a-
MENII — ne-a precizai in ceste zile aici.
terlocutoarea ; moţii noştri DAN VRiNCEANU
Aspect de la sesiunea de comunicări ştiinţifice. Foto ; VIRGIL ONOHJ
