Page 5 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 5
Proletari din toate ţările, uniţî-vâ!
ANUL XXXI
NR. 6 865
DUMINICA,
2 DECEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Constituirea organizaţiilor proprii aie F.U.S.
; notarielle Confgresufai al ; XIMea al P.ÖJEI
Frontul Unităţii ratal popor
expresie a coeziunii întregului y......imn h ; ■ ■ •M . y,-;
nostru popor in jurul Din cronica întrecerii socialist© Lubrica dc tricotaje din
Hunedoara nu arc arhive.
Partidului Comunist Român COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA produse cărbunoase, în Colectivul de aici <: tâ
timp ce planul la maşini
năr. Produsele unităţii au
A ÎNDEPLINIT PLANUL şi utilaje pentru industria început să fie toi mai
La 1 decembrie în întrea Frontului Unităţii Socialis PE PATRU ANI AI CINCINALULUI metalurgică a fost depăşit căutate în magazinele dc
ga ţară a început, la nive te, concomitent cu adunări cu aproape -20 de tone. profil...
lul consiliilor judeţene, le generale şi conferinţele Ampla întrecere socialistă ^desfăşurată în cinstea ma Ne oprim aici cu enu
ECONOMII DE
municipale, orăşeneşti, co locale de dări de seamă şi relui eveniment clin viaţa comuniştilor, a întregului ENERGIE ELECTRICA merările' pentru că iniţial
nostru popor, continuă în ritm susţinut în toate sec
munale şi săteşti ale Fron alegeri, premergătoare Con ţiile şi sectoarele de activitate ale marii platforme si am pornit în căutarea
tului Unităţii Socialiste ac gresului al II-lea al Fron derurgice a Hunedoarei. Reducerea consumului noului. Şi unde poate fi
ţiunea de constituire a or tului Unităţii Socialiste. Din dorinţa dc a înscrie noi realizări de prestigiu întilnil el intr-o aseme
ganizaţiilor proprii ale Organizaţiile proprii ale în cartea muncii, harnicul colectiv de siderurgişti ce specific de energie elec nea fabrică, dacă nu la
F.U.S. întreaga acţiune este Frontului Unităţii Socialis trică pe tona de produs atelierul de creaţie — cel
organizată în lumina hotă- te vor cuprinde membri in lucrează la izvorul flăcărilor a anunţat la 1 decem constituie o preocupare în mai sensibil „barometru“
rîrilor adoptate de Comite dividuali, din sate, oraşe şi brie îndeplinirea planului pe patru ani ai cincinalului semnată a majorităţii ma al „stării" modei, „arbi
tul Politic Executiv al C.C. cartiere, precum şi din în Ia producţia industrială. rilor consumatori din in trul“ proceselor tehnologi
Pe bună dreptate, comuniştii, oamenii muncii dc Ia
nostru.
judeţului
dustria
al P.C.R. şi de recenta Ple treprinderi şi instituţii. în C.S.H. se pot mîndri şi cu un alt succes de prestigiu : ce din secţie.
nară a Consiliului Naţio cadrul combinatelor indus anul 1979 a fost anul în care s-au asimilat opt noi De la începutul anului, cu
nal al F.U.S., hotărîri la ba triale şi marilor întreprin- mărci de oţeluri inoxidabile, destinate forajului Ia cele mai mari economii de
za cărora ău stat propune- . deri se vor constitui şi or mare adincime, construcţii de autoturisme, organelor energie electrică se pre
rile secretarului general al ganizaţii proprii ale Fron zintă C.M. Valea Jiului —
partidului, tovarăşul Nicolae tului pe fabrici, secţii, de asamblare şi cordului metalic, cit şi trei tipodi- 23 764 MWh, Grupul de Înfr^o fabrica
Ceauşescu. sectoare, ateliere în funcţie mensiuni de laminate. şantiere Riu Mare-Rete-
Dar cum anul calendaristic nu s-a încheiat încă, în
zat — 9 217 MWh, I.L. De
Acţiunea se desfăşoară în de numărul membrilor şi aceste condiţii, la C.S.H. există premisa obţinerii unor va — 9 077 MWh, I. M.
atmosfera de profund entu de' organizarea acestor uni producţii suplimentare pe patru ani de 629 mii tone
ziasm şi angajare determi tăţi. în cartierele oraşelor, fontă, 321 mii tone laminate finite şi multe ale produse. Barza — 1 770 MWh, l.C. fără arhive...
nată de hotărîrile istorice " municipiilor şi sectoarelor Orăştie — 1 388 MWh,
ale Congresului al XlI-lea municipiului Bucureşti, or I.M. Hunedoara — 1 082
al .partidului, de manifesta ganizaţiile'proprii ale Fron 2 000 TONE DE CĂRBUNE preocupările în muncă MWh şi altele.
re a voinţei unanime a în tului Unităţii Socialiste vor PESTE PLAN pentru onorarea exempla Omul cu care am stal
tregului nostru popor de a fi constituite pe una sau ră a sarcinilor de plan la ÎNSEMNATE de vorbă despre nou a
transpune în viaţă neabă • mai multe circumscripţii e- Luna noiembrie, marca export. în aceste zile, u- DEPĂŞIRI DE PLAN fost cx-slrungartil Daniel
tut Programul partidului lectorale. tă de istoricul Congres al nităţile economice din Stupiueanu, un linăr care
de făurire a societăţii so Organizaţiile proprii ale XlI-lea al partidului, a ‘municipiu şi-au depăşit Colectivul de muncă al după opt ani de „dăltuit“
cialiste multilateral dezvol ’ Frontului Unităţii Şocialis- fost pentru minerii de la prevederile de plan anua Fabricii dc produse re
tate şi de înaintare .a - te vor cuprinde membri in- Vulcan o lună a înaltei le la export cu 65 milioa fractare Baru, înscrie fap fierul, s-a apucat să îm
României spre comunism. • dividuali din rîndul tutu ritmicităţi. Muncind con ne lei valută. Concret, te de muncă lăudabile în pletească fitul. Este aju-
Constituirea organizaţiilor ror cetăţenilor ce nu fac stant bine în fiecare zi, este vorba despre aprecia cronica întrecerii pentru tor-maistru tricoter. Un
proprii ale F.U.S. este strîns parte, de regulă, din Parti în fiecare schimb, minerii bile cantităţi de laminate realizarea şi depăşirea nutre „neastîmpărat". Cu
legată de sarcina centrală dul Comunist Român, care de aici au reyşiţ_şă ex . finite, talc măcinat, co planului. Acestea se ca noaşte toate şuruburile de
cuprinsă în Raportul pre ■au împlinit vîrsta de 18 ani, tragă de la începutul lu voare ţesute manual, care racterizează în depăşirea la maşinile de tricotat.
zentat la Congres de tova fără deosebire de naţionali nii o producţie suplimen se bucură de multă apre cu peste 9 la sută a pro Meteahna asta a lui l-a
aV răşul Nicolae Ceauşescu, tate, care recunosc Statutul tară de peste 2 000 tone ciere pe piaţa externă. ducţiei globale, marfă şi pus in situaţia de a sem
precum şi în documentele său şi doresc pe această de cărbune. Cele mai bu nete aferentă perioadei de na „certificate dc naştere*
adoptate de marele forum cale să participe la activi ne rezultate le-au obţinut PRODUCŢII SPORITE, la începutul anului, unita pentru cîlcva produse noi
al comuniştilor, privind tatea politică şi socială ca brigăzile conduse de Du CONSUMURI REDUSE tea dînd suplimentar în
formarea omului nou, par re se desfăşoară în siste mitru Săbău, Ioan Calotă, semnate cantităţi de plăci şi, implicit, a tehnologiilor
dc execuţie — consideróte
ticiparea deplină şi nemij mul democratic general al Florea Fetri.şor. în secţiile de producţie termoizolante, masă şi că
patriei noastre, să contri rămizi refractare. între la nivelul fabricii drept
locită a tuturor cetăţenilor ale I.V. Călan, suflul în premiere.
ţării,' a întregului nostru buie la opera de construi PRODUSE trecerii socialiste se face autorii succesului îi amin
re a socialismului, la fău SUPLIMENTARE simţit din plin. La furna tim pe Ioana Baboni, Eu — Daniel Slupineânu,
popor, la stabilirea şi în rirea vieţii noi, libere şi LA EXPORT genia Traian, Constantin cred că sîrtteţi de acord să
făptuirea politicii interne şi independente a României le, media zilnică a depă Cărăgui, Petru Leliuga,
şirilor de plan din ultima
ridicăm cortina şi să ur
externe a partidului şi sta socialiste, la promovarea Colectivele de munc-ă perioadă a fost de aproa Ioan Petru, Ioan Marcau, mărim premiera dumnea
tului. politicii externe a partidu din industria municipiului pe 100 tone fontă, la coc- Ilia Grozav, Petru Boleu voastră.
Constituirea organizaţiilor lui şi statului nostru de co Hunedoara îşi amplifică serie — de circa 20 tone şi alţii. — In primul tind nu
proprii ale F.U.S. se des laborare, pace şi înţelegere este numai a mea. Am lu
făşoară sub conducerea şi între popoare. crat împreună cu ingine
îndrumarea organelor şi
rul şef Coslache Năforni-
organizaţiilor de partid,' a ţă şi cu creatorul de mo
consiliilor teritoriale ale (Continuare in pag. a 2-a) dele liberiu Ungureantt.
— Şi ce aţi obţinui ?
— 7 ricoiid pluşat. Eco
iCCENTE] Un minut nomii la preţ de cosi. Ca
litate... 'Tot ce vreţi.
-—Ce vrem ! ? Să fie
valoare potenţială a mun
„Un minut nelucrat la cii, a vieţii — timpul ? ! călduroase, rezistente, u-
nivelul colectivului între Intr-adevăr... Şi atunci ei şoare. Să se păstreze. A -
prinderii noastre echivalea au lansai apclul-chcmare, dică, după o purtare mai
ză ca o ¡/irulere economică chemarea-îndcmn la folosi îndelungată, să nu se de
de 1 338 Ici“ — spune un rea maximă a timpului e- coloreze, să ' nu se întin
panou-afiş dc la l.C. Orăş- fecliv de lucru din partea dă. Cam asta vrem noi,
tie. Această înştiinţare-ar- fiecărui om al muncii din cumpărătorii.
gument are o semnificaţie întreprindere. Dacă, înlr-a-
clară, bine definită, deter devăr, toţi cei care mun DORIN CORPADE
minând la meditaţie ţi, fi cesc la „Chimica" ar ţine
reşte, la acţiune. Cei care cont dc „acel minut nelu l.C. Orăştie, sector sculărie. Echipa de matriţerl condusă tle Toma Adam, lăcătuşi de (Continuare
se ocupă Ia „Chimica“ O- crat şi valoarea lui“ şi azi înalta calificare, realizează reparaţii de foarte bună calitate a matriţelor de la maşinile do în pag. a 2-a)
ruşi ie cu propaganda vizua ar lichida absenţele, eficien injectat mase plastice. Foto- VIRGIL ONOIU
lă au avut în vedere numă ţa producţiei ar marca sal
rul dc absenţe (de toate fe turi însemnate.
lurile) al unor încadraţi în La „Chimica“ Orăşlie va tea va trece şi Ia servirea „TRĂIM PE ACEST Gholari) au fost organizate
muncă, crea ce grevează loarea unui minut nelucrat pe loc a micului dejun. PAMÎNT ROMANESC“ dezbateri pe marginea idei
productivitatea, producţia este de 1 33S lei. Dar la cât UN NOU lor de bază din documente
aniversării
Ieri,
prilejui
materială. s-ar ridica înlr-un colectiv I * ■ CINEMATOGRAF a (îl de ani de Ia actul fi le adoptate de cel dc-al XII-
cu
Aşa cum prevăd docu ca I.V. Culan, sau C.M. j MAGAZIN SPECIALIZAT nirii Transilvaniei cu Româ lea Congres al partidului, la
mentele celui de al Xll-lca Deva, sau C.M. Valea Jiu La Vulcan, constructorii din nia, la Şcoala generală nr. care au participat lectori,
Congres al partidului nos lui, sau C.S. Hunedoara ? !... j In cadrul programului pro- cadrul Grupului de şantiere 12 Hunedoara, a avut loc o cadre didactice, muzeografi.
în
compe
tru, perioada 10S1—198ă va Că şi aici mai sîrit încă j priu do extindere şi moder- Valea cu Jiului sînt Muncesc in manifestare politico-educativă Dezbaterile au prilejuit şi
tiţie
timpul.
o
inclus
fi cincinalul cercetării ştiin multe minute şi ore nelu- * nizarc a reţelei de desfacere, schimburi preltmgite pentru care a evenimentul, expunere cunoaşterea perspectivelor e-
proetun
privind
ţifice, calităţii şi eficienţei. cralc. Să facem cu toţii cile I I.C.S. coruerţ mixt Brad a conomico-socials alo comunei
* deschis in centrul vechi al finalizarea lucrărilor de fini şl un montaj litorar muzical,
Oamenii de la „Chimica" un 'calcul pentru colectivul ' oraşului o modernă unitate saj interioare şi exterioare la intitulai sugestiv „Trăim pe Ghelari hi viitorul cincinal.
shtt practici şi întreprinză nostru de muncă şi vom ve | specializată In desfacerea acest pămînt romanesc“.
cinemato
tori. Ce calitate, ce eficien dea ce valori enorme se mai * produselor lactate, a meze- un nou de edificiu de : locuri care DEZBATERE
330
graful
ţă se pot realiza dacă nu irosesc încă... j iurilor şi a preparatelor tip işi va primi cei dinţii spec tn satele Riula, Govăjdie,
se valorifică ceti mai mare DAN VRINCEANU 1 Gospodina. In ciirînd unita tatori hi lima decembrie. Cătunul Mănăstire (comuna
i