Page 51 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 51
i © SIMBÄTÄ, 15 DECEMBRIE 1979 Pag. 3
\
Hotâi&cile 1 i al XM-léa al F. G. SL LA ORA \
program de acţiune , al întregului popor BINEMERITATEI 1
PENSII '
V
ger După 21 dv ani de mun
® Ziua tipografilor. Ieri, la Tipografia din Deva a avut că la poştă şi 34 de ani
anio! ä loc o adunare festivă prilejuită de comemorarea luptelor de muncă în total, facto
muncitorilor tipografi din 13 decembrie 1918. După ce au rul poştal Ludovic Vidra
„Cei fost evocate evenimentele aniversate, au fost trecute în
luarea revistă rezultatele bune obţinute în acest an de colectivul de la Oficiul P.T.Tc. De
va 1 a ieşit la pensie. I
tipografiei, apoi, ansamblul hunedorean „Haţegana" a
ică s-a organizat de către co
„RU- ţiate în acest sens. Pentru a C.A.P. vom dezvolta şi prezentat un frumos program artistic. mitetul sindicatului o cal
L StU- Din raportul prezentat de ® La nivelul municipiului a fost constituită de curînd o dă manifestare, ocazie cu
secretarul general al parti a spori producţia de cerea activităţile anexe, propu- brigadă din medici şi jurişti, care face — săptămînal — care poştaşul sexagenar a
nit dului, tovarăşul Nicolae le păioase, au fost aplicate nîndu-ne, între altele, să vizite în căminele de copii, de tineret şi nefamilişti —, cu spus cu emoţie: „Sînt
Ceauşescu, la Congresul al îngrăşăminte pe toată su cultivăm Cu sorg 3 ha pen care prilej sînt organizate acţiuni pe teme de educaţie
& XII-lea al partidului şi din prafaţa stabilită — 230 ha. tru confecţionarea mături sanitară şi moral-cetăţenească. După cele peste 20 astfel mîndru că trăiesc în Ro
mânia, că am putut munci
celelalte documente adopta Urmărind pregătirea unor lor. de vizite întreprinse pînă acum, brigada îşi va extinde
te de înaltul forum al co baze temeinice recoltei a- Pe lîngă unele măsuri de „raza de acţiune“ şi în unităţile de alimentaţie publică. şi eu peste 30 de ani la
Vlarea muniştilor am desprins nului viitor, avem efectuate modernizare a activităţii în ® Mîine, după-amiază şî seara, la casa de cultură, înălţarea ei. Deşi sînt de,
naţionalitate
maghiara, \,
faptul că sarcini importante ogoare de toamnă pe întrea cadrul fermei zootehnice, Şcoala populară de artă din Sibiu prezintă cunoscuta ope m-am bucurat- întotdeauna
revin lucrătorilor din agri ga suprafaţă care este des care prevăd introducerea retă.,,Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu, pe libret de
as — cultură, care sînt chemaţi tinată însămînţării în pri mulsului mecanic la briga Vasile Alecsandri, spectacol distins cu premiul I şi titlul de de toate drepturile de care
rä E- măvara viitoare şi vom rea da din Gothatea, alimenta laureat la ediţia a ll-a a Festivalului naţional „Cîntarea se bucură un om al mun
să asigure sporirea continuă cii în România de azi".
a producţiei prin folosirea liza fertilizarea ei cu îngră rea cu apă, amenajarea de României". îşi mai dau concursul corul ,,G. Dima" şi or
l-dis- şăminte chimice sau orga platforme pentru gunoi, chestra Filarmonicii de stat Sibiu.
cu eficienţă ridicată a bazei 9 IULIE A TRECUT...
nice. Sîntem preocupaţi, de realizarea unei instalaţii de • Tombola Crucii roşii. Luni, 17 decembrie, ora 17,00,
tehnico-materiale şi a po asemenea, să redăm în cir în sala Casei de cultură din Deva, va avea loc extragerea DE r> LUNI
tenţialului uman -existent în cuitul arabil o suprafaţă de răcire a laptelui şi altele,
această ramură de activita 4 hectare, care pînă acum ă atenţia organizaţiei de din urnă a numerelor cîştigătoare la tombola pentru fon Pc aleea principală du
dul Crucii roşii.
te. Referitor la modul cum fost scoasă din cultură din partid şi a consiliului de Rubrică realizată de pă intrarea în I.M.C. Bîr-
se înfăptuiesc aceste exi conducere este îndreptată DOINA COJOCARU, cea se află o ingenioasă
genţe în cadrul cooperativei cauza depunerii de balast spre rezolvarea problemei cu sprijinul corespondenţilor voluntari gazetă „Tineretul şi pro
Ra- agricole din Gurasada, se rezultat ca urmare a revăr bazei furajere, în sensul de ducţia“. Ingenioasă ca for
sării rîului Mureş. Un în
; 7,oo poate evidenţia preocuparea a acoperi din producţia pro ată. Conţinutul însă... Con
avista semnat volum de lucrări a- prie necesarul la toate sor
nelo- cooperatorilor şi a mecani- • vem prevăzut să materiali timentele, îndeosebi la fi ţinutul cuprinde un articol
ştiri; ilor pentru punerea de din 9 iulie a.c. şi trei
Sîn- plină în valoare a posibi zăm în cadrul brigăzii din broase. Pe lîngă orientarea locuri goale, pline de
n de Clmpuri-Surduc, unde tre de a cultiva plantele care
erará lităţilor de creştere a ran buie să ferim de eventuale
dor; damentului la hectar la dau cele mai ridicate pro
11,05 toate culturile şi în secto inundaţii circa 115 hectare ducţii la hectar, vom lua
elodii teren arabil. în programul măsuri de evitare a depre
15 A- rul zootehnic. în această
; 12,00 privinţă am întreprins şi de îmbunătăţiri funciare cierii calitative a nutreţuri
Mari am cuprins şi realizarea a lor, precum şi a oricărei
itori ; luăm în continuare măsuri
Me- vizînd folosirea judicioasă 2 000 ml canale de desecare, risipe. în acelaşi timp, a-
ojur- precum şi ameliorarea a 30 vem în vedere să perma
20,00 a pămîntului, gospodărirea nentizăm în sectorul zooteh praf. Şi 9 iulie 1979 nu
agos- avuţiei obşteşti, creşterea de ha pajişti naturale. Tot mai e... cam demult. O \
inte ; odată, pe o suprafaţă de nic, ca îngrijitori, membri s
20,10 producţiei agricole marfă şi cooperatori care dovedesc spunem spre aducerea a-
adio- a veniturilor băneşti, redu 300 hectare, am stabilit să grijă pentru creşterea şi în minle a responsabilei co
lans; cerea cheltuielilor, întărirea facem scarificarea solului, lectivului de conducere al \
0,05— ordinii şi a disciplinei în iar pe-.TO de ha au fost a- grijirea animalelor şi se gazetei inexistent şi el (de \
noc- preocupă de creşterea pro
muncă, precum şi a răspun plicate amendamente calca- ducţiei de carne şi lapte. la gazetă şi din activitate) \
derii faţă de realizarea in roase pentru corectarea a- -— tovarăşa Carmen lliuţ,
iptă- s
îore; dicatorilor de plan şi a an cidităţii. IONEL SORINCA care trece zilnic, cel puţin
),00— preşedintele C.A.P. Gurasada, de două ori. pc lingă a- \
l fă- gajamentelor asumate în în în cadrul măsurilor pre
din trecerea socialistă. Iată şi conizate în vederea consoli şeful secţiei Cîutece şi flori pentru mamele micuţilor şoimi şi patriei ceastă gazetă. Oara să nu \
„Fă- cîteva acţiuni concrete ini dării economico-financiare de mecanizare île la grădiniţa nr. 4 din Vulcan. Foto: ŞT. NEMECSEK aibă cei 520 de tineri de s
îm-
ae- la I.M.C. Bîrcea nici o
problemă demnă de evi \
În contextul sarcinilor cu institute de învăţămînt supe toate manifestările, pe loate denţiat la gazeta lor „Ti s
prinse în Programul educaţio rior. Ampîoarep acestei mani planurile.
nal al partidului, al docu festări naţionale este ilustrată Ediţia a lll-a a festivalului neretul şi producţia“ ? s
mentelor Congresului al XII- de numărul mare de partici este chemată să contribuie Dar tinerii ce zic despre
loan Jinga: EDUCAŢIA de aici, sînt analizate cau lea al partidului, Festivalul panţi activi — 106 000 de oa plenar la ridicarea întregii gazeta lor ? Le place ? \
zele social-istorice ale pră naţional „Cîntarea României", meni ai muncii hunedoreni —, \
tine festival al muncii şi creaţiei propagande la nivelul mari CURSĂ LOCALA
(Ar- PERMANENTĂ buşirii vechilor concepţii şi peste o cincime din popula lor realizări obţinute de po \
ran- structuri despre educaţie, e- libere a poporului nostru, se ţia judeţului nostru! Premiile, porul nostru în construcţia GRATUTĂ
linzi tap.de afirmării şi validării înscrie în mod strălucit în obţinute de artiştii noştri si \
t — Spre a nu fi depăşită noului principiu, precum şi politica partidului de educare tuează judeţul Hunedoara socialistă, transformarea în- Introducerea auto taxării I
ui) ; tr-o măsură şi mai mare a
ian- orice lucrare de sinteză tre preocupările în speţă ale materialistă a oamenilor mun printre primele judeţe ale ţă ideologiei noastre revoluţio pe diferite trasee deservi
mea buie să se situeze la nivelul cercetătorilor români şi cii, în spiritul eticii şi echi rii, ceea ce constituie o mare
ale transportului în comun s
trăi pe care cercetarea domeniu tăţii socialiste, de mobilizare nare, a muncii educative în- te de I.T.A. ca şi pe cele
•ie) ; străini. Şi, corolarul expe satisfacţie atît pentru parti tr-o puternică forţă de mo
lui îl atinge în momentul rienţei de pînă acum este a producătorilor de bunuri cipanţi şi organizatori, cît şi
Pa- bilizare şi dinamizare a ener urban este un semn de ci \
:ni: elaborării ci. Condiţia a- cuprins în formularea că materiale şî spirituale la în pentru toţi locuitorii acestor giilor creatoare ale întregului vilizaţie. Iniţiativei orga
Cul- ceasla pare să o îndepli deplinirea sarcinilor profesio meleaguri. \
nai- nească în chip riguros car instrucţia şi educaţia nu se popor. Abordînd problemele nizatorilor transportului în
UL- mai pot limita la anii şco nale, la activitatea de creaţie Cea de-a lll-a ediţie a educaţiei patriotice, materia- comun, cei mai mulţi ce
îito- tea lui loan Jinga „Educa larităţii, ci trebuie să se Ştiinţifică şi artistică. „Festi- Festivalului naţional „Cîntarea Iist-dialectice, formării unei tăţeni îi răspund pfintr-o
inci ţia permanentă", apărută în întindă pe toată durata vie \
A- Editura ştiinţifică şi enci înalte conştiinţe politice şi corectitudine desăvîrşkă. s
sol- ţii. „Ambiţia şcolii — scrie civice, se impune a se acţio Nu lipsesc însă nici ex
U- clopedică. Amplă prin în loan Jinga — de a trans cepţiile. Tocmai de aceea \
em- tinderea informaţiei şi te na pentru popularizarea mai
on- merară în încercarea ei de mite cunoştinţe şi deprin largă a realizărilor obţinute semnalăm autobazelor De \
ro- deri valabile pentru o via sub conducerea partidului în va şi Hunedoara ale I.T.A.
de conturare a noului concept, ţă de om a devenit iluzorie \
ine- ea reprezintă o contribuţie edificarea noii societăţi so- că, pe distanţa bluming-
IU- însemnată la reconsiderarea şi anacronică". Prin urma • cialiste, în dezvoltarea armo autogara Hunedoara, curse <
oltă re „asistăm — continuă au nioasă a tuturor localităţilor
ideii de educaţie în ge le Hunedoara—Deva şi )
hunedorene, a împlinirilor în
sg : torul — nu la criza educa Ediţia a Sil-a a Festivalului national
erii neral. întreaga sa con ridicarea nivelului de trai, retur tind să devină, în s
rna strucţie teoretică are la ţiei în sine, nu la criza în~ condiţiile absenţei urnii
nul bază, cum mărturiseş văţămîntului în ansamblu, nu material şi spiritual al mase s
SI- lor de oameni ai muncii, în control mai sistematic,
I—II te autorul însuşi, aportul la criza instrucţiei de prin afirmarea multilaterală a per nişte curse locale gratuite. \
turi hotărîtor al partidului nos cipiu, ci la criza educaţiei, Cei care urcă din staţia <
TE- tru şi, îndeosebi, al tovară învăţămîntului şi instrucţiei sonalităţii umane. Noua etapă
xne bluming nu mai folosesc i
şului Nicolae Ceauşescu, la de tip tradiţional, valabil de dezvoltare a ţării, prefi
definirea sensului şi conţi pentru alte vremuri“. gurată- de documentele Con- cursele locale ale I.G.C.L., \
nutului noii direcţii a edu 'gresului al XII-lea al partidu ci urcă în autobuzele
caţiei permanente. Pornind Prof. SABIN SELAGEA valul — se subliniază în Ra României" impune, însă, ca o lui, va trebui să stimuleze în- I.T.A. fără a mai compos \
portul prezentat de tovarăşul .cerinţă esenţială, trecerea la tr-o măsură mult mai mare ta bilet. \
,CINEVA CA TINE 7 thyei), iar critica socială Nicolae Ceauşescu la Con o calitate superioară din toa creaţia tehnico-ştiinţifică, dez CRIŞMARII CARE s
14 (aşa cum o înţelege „viziu gresul al XII-lea al partidu te punctele de vedere a în voltarea activităţii de inven
nea" regizorală subsuficien- lui a pus cu putere în e- tregii activităţi educaţionale, ţii şi inovaţii, pentru moder BAGA APĂ-N VIN... s
Faptul că „Cineva ca li tă) este încă în faşă, îneca videnţă geniul creator al po artistice, de creaţie ştiinţifică nizarea producţiei, perfecţio \
32, ne" e melodramă, n-ar fi în tă în sosul pînă la refuz în porului nostru, care întotdea şi tehnică. „In această con narea tehnologiilor de fabri ...au fost blamaţi din-
sine un necaz prea mare. dulcit al povestirii cu ne una a fost adevăratul purtă cepţie — sublinia secretarul caţie, asimilarea unor noi totdeauna. Ca să nu pri \
30, Dar acest film american nu numărate debilităţi drama tor al celor mai înalte năzu general al- partidului, tovară produse. 'Şe impune, de ase mească oprobriul celor ca \
e o melodramă de bună tice. inţe sociale şi spirituale, crea şul Nicolae Ceauşescu — se menea, continuarea activităţi re preferă vinul, Ecaterina s
factură, ci una proastă, în „Cineva ca tine" este me torul culturii înaintate, făuri impun orientate şi manifestă lor cu pronunţată valoare Arjoca a încercat combi
care e măsluită însăşi con lodramă din cap pînă-n torul- civilizaţiei materiale şi ideologică, sădirea în con \
9 rile politico-culturale ce au naţia la vodcă. Cum a-
venţia genului. Oricît ne-am picioare şi la care intr-ade spirituale în România". loc in cadrul Festivalului ştiinţa fiecărui om al muncii ceastă băutură nu exista s
i restringe, ne e cu neputinţă văr se consumă cîte o ba Este demn de consemnat „Cintarea României“ şi care a convingerii că bunăstarea pe vremea zeului Bachus, \
să repovestim aici avataru tistă. faptul că, la ediţia a ll-a, nu trebuie să se rezume nu şi fericirea depind nemijlocit şi-a zis că poate ţine fi
rile tinerei protagoniste a Elino de Wilt nu se mul de modul în care munceşte \
xu recent încheiată, prezenţa mai Ia serbări şi concursuri gura. A ţinut pînă cînd
'e- filmului. Numai atît: ghi ţumeşte cu slufozităţile ac hunedoreană a însumat ia pentru dezvoltarea economiei organele de miliţie au \
:e- nionul ei de a fi rivala li ţiunii. Nu, el vrea să fie folclorice, la divertisment ar naţionale, pentru creşterea a-
•it. cu tot dinadinsul şi modern, întrecerile festivalului 2 065 tistic, ci trebuie să contribuie vuţiei întregului popor. Scopul găsit-n vînzînd vodcă „bo \
Dri nei fete bogate (mama că de formaţii artistice, 347 la intensificarea muncii poli tezată" şi cu lipsă la gra
îs- reia e atît şefa sa, cit şi u aşadar propune un final cercuri de creaţie în dome tuturor manifestărilor celei de maj. Acum fosta bar mană \
ie. logodnicului ei) este pre deschis... în urma căruia tice şi educative de masă, a treia ediţii a Festivalului
■at zentat ca un exemplu fla toată lumea ştie că el, fi niul artelor plastice, literar, împletind organic activitatea de la restaurantul „Pa- \
lin folcloric, cinematografic, foto naţional „Cîntarea României" ring“ din Hunedoar-a, spe
li grant al inechităţii sociale. nal'-’, este perfect închis, grafiei artistice, cu peste artistică, tehnico-ştiinţifică şî trebuie să fie formarea omu cializată în probleme de i
re Dar vai, oricîte eforturi ar deoarece e limpede că lo interpretativă cu munca crea lui nou, cu un larg orizont de \
a- face autorul filmului, în godnicul temporar ameţit 38 000 de membri din cadrul IhO şi inclusiv valenţele,
şi aşezămintelor de cultură, ale toare în producţie pentru rea cunoaştere, militant activ a rămas să umple mai s
locul realismului el nu ne de carieră se va întoarce la pentru transformarea revolu
poate oferi decît un surogat EA. Despre interpreţii fil- sindicatelor, U.T.C. şi coope lizarea marilor obiective ale ţionară a lumii, pentru idea departe paharele cu apă. s
xs care pe alocuri devine a- mului e de preferat să nu raţiei meşteşugăreşti, la care dezvoltării patriei". Noua edi
it. lurile nobile ale comunismu Doar pentru a le spăla. t
proape caricatural (vezi sec ne pronunţăm. se adaugă formaţiile artistice ţie va trebui deci să marche
venţa morţii unchiului Ca- AL. COVACI lui.
şi de creaţie din şcoli, licee, ze un real salt -valoric în C. DROZD
