Page 53 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 53
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ 1 2000 de ani de atestare arheologico-
documentarăa mineritului în zona Barza-Brad
Adunare festivă
Ieri, la clubul muncito miei naţionale cu resurse
resc din Gurabarza, a avut minerale utile din această
loc adunarea festivă consa parte a ţării, pentr.u munca
crată aniversării a 2000 dc dopusă şi rezultatele obţi
ani de atestare arheologico- nute, le-a urat noi şi im
documcntară a mineritului portante succese în viitor.
în zona Barza-Brad. Vorbitoarea a exprimat
Au luat parte reprezen convingerea Comitetului ju
tanţi ai oamenilor muncii deţean de partid Hunedoa
din cadrul I.M. Barza, ai ra că minerii, preparatorii,
Centralei minereurilor Deva electromecanicii, împreună
şi Ministerului Minelor, Pe cu cercetătorii, cu ceilalţi
trolului şi Geologici, repre colaboratori ai lor din zo
zentanţi ai celorlalte unitpţi na Barza-Brad, vor munci
economice şi sociai-culturale cu şi mai multă dăruire şi
din Brad, delegaţii ale unor abnegaţie pentru îndeplini
întreprinderi miniere din rea sarcinilor de plan.
Valea Jiului, Valea Arieşu- Luînd cuvîntul, tovarăşul
lui, Maramureş, Suceava Viorol Popa, secretarul Co
Caraş-Sevcrin, Dobrogea, mitetului de partid de la
Alba, Harghita, cercetători, I.M. Barca, a vorbit despre
cadre universitare, ziarişti. semnificaţia evenimentu
Adunarea a fost deschisă lui. Totodată, a mulţumit
Anul XXXI, nr. 6 877 Duminică, 16 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani de tovarăşul Loghin Dineş, pentru mesajul de salut a-
prim-secretar al Comitetului dresat din partea Comitetu
orăşenesc de partid Brad. lui judeţean de partid şi a
In cadrul adunării a luat exprimat angajamentul mi
cuvîntul tovarăşa Ana Bo- nerilor brădeni dc a face
înfăptuind propunerile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU şorogan, secretar al Comi totul pentru a obţine noi şi
tetului judeţean de partid importante succese.
Hunedoara care, în nu Preşedintele comitetu
cu privire la creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste mele Biroului Comitetu lui sindicatului al I.M.
lui judeţean de partid şi Barza,. tovarăşul Con
X.c.
al Comitetului executiv ai stantin Borşa, a înmînat dis lărie, Orâşiic, sector scu-
atelierul
rcductori.
Consiliului popular jude
Fiecare cetăţean este chemat să-şi manifeste din plin tincţii şi simboluri unor Fotografia strungar reprezintă Me-
ÎI
pe
ţean, a adresat calde feli
Mircea
tinârul
muncitori fruntaşi pe între-
citări colectivului I.M. Bar iinte Ia locul său de muncă.
execută
numai
lucrări
de
El
capacităţile şi aptitudinile în opera constructivă za, tuturor acelora care (Continuare în pag. a 2-a) foarte bună calitate şi işi
concură la asigurarea econo-
depăşeşte planul lunar.
Democrafia participativă —
expresia înaltei conştiinţe socialiste
In concepţia partidului nos la activitatea de înfăptuire a în această accepţiune, ACŢIUNE DE PRESA A ZIARULUI
tru, între socialism şi demo ei. partidul nostru a manifestat „DRUMUL SOCIALISMULUI"
craţie exista o deplină uni O asemenea relaţie există, şi manifestă o preocupare Din cronica
tate dialectică, clc coexistînd de asemenea, între democra constantă pentru ca aceste LA I.M.C. DEVA—BIRCEA
ca laturi inseparabile, cu in ţie, cu formele sale multiple, două laturi să evolueze dina întrecerii
fluenţă interdependentă şi cu şi caracterul activ şi conştient mic, dialectic, într-o strînsă f săptămIna redusă de lucru-
largă reverberaţie binefăcă al procesului participativ. în unitate, influenţîndu-se reci socialiste
toare asupra întregului proces practica social-istorică dc proc şi ambele amplificînd un obiectiv ce se realizează prin
constructiv. Largul democra făurire a socialismului s-a neîncetat participarea genera rodnicia muncii întregului colectiv
tism al orînduirii noastre — verificat pe deplin şi eloc lă a întregului popor la ope FURNĂLIŞTII
sublinia tovarăşul Nicolae vent că dezvoltarea şi adîn- ra de făurire a societăţii so IIUNEDORENI
Ceauşescu în Cuvîntarea ros cirea democraţiei socialiste cialiste multilateral dezvoltate Revirimentul începe să se producă; ŞI-AU DEPĂŞIT
tită la încheierea lucrărilor este inseparabil legată de şi înaintare a României spre ANGAJAMENTUL
celui de al XlI-lea Congres comunism. De-a lungul proce ANUAL
al partidului — se bazează creşterea continuă a conştiin sului edificator, proces com a fost lansată iniţiativa: „Pianul
pe participarea activă, ne ţei de aceeaşi factură a co plex mereu înnoitor, partidul Preşedintele comitetului
la
mijlocită a maselor populare, muniştilor, a tuturor oameni a întreprins un vast program, sindicatului din dc C.S. secţia I
furnale,
Hunedoa
a tuturor categoriilor sociale, lor muncii, indiferent de pro- elaborat într-o concepţie uni fiecărei Iun ra, tovarăşul Ilie Giicrase,
ia elaborarea politicii interne ' fesie, vîrstă, naţionalitate şi tară şi integratoare, privitor ne-a informat că de ta în
furnăliştii
şi externe a ţării, precum şi sex. la formarea omului nou, cu cu o zi mai ceputul au anului in plus
secţiei
realizat
o bogată personalitate profe li 500 tone fontă, faţă dc
Obiectivul major ai activităţii - sională, politico-ideologică, consemnăm o constatare care 8 000 tone cit se angajase
Numai
zilele
in
ră
iniţial.
culturală şi etică, paralel cu în urmă cu o săptămînă, premergătoare şi in cele în
creşterea aportului fiecărui om crearea celor mai bune con ziarul nostru, împreună cu nu este de natură să mulţu rile Congresului al XlI-lea
desfăşurat
lucră
care
s-au
mească. Este vorba de faptul
comitetul de partid şi con
diţii democratice pentru afir siliul oamenilor muncii dc la că mulţi factori dc răspunde al partidului, furnăliştii au
în procesul de producţie marea sa socială. De aceea, I.M.C. Deva—Bîrcea a iniţiat re, îndeosebi în cadrul secţiei Pină la sfîrşitul anului, ei
dat în plus 1 000 tone fontă.
secretarul general al partidu o acţiune de presă menită să de materiale izolatoare — oa s-au angajat să obţină su
în comuna Baia dc Criş, ron Mcdrea, secretarul comi lui remarcă, pe drept cuvînt, mobilizeze colectivul de aici meni tineri, cu funcţii şi res plimentar încă 500 tone de
Ca şi în multe alte localităţi tetului comunal dc partid, ne că marile succese obţinute de la îndeplinirea exemplară a ponsabilităţi în compartimen fontă. Se evidenţiază în
comunişti
furnăliştii
muncă
ale judeţului, a avut loc spunea : sarcinilor de plan, la depăşi tele de producţie respective Ilie Mitcă, Mihai Timofte,
constituirea organizaţiilor pro — Adunările dc constituire poporul nostru în făurirea so rea lor ritmică, astfel îneît — nu erau în cunoştinţă dc Francisc Simo, Dumitru
Alcxe
Bucur,
prii ale Frontului Unităţii a organizaţiilor Frontului U- cietăţii noi sînt indisolubil unitatea să beneficieze — aşa cauză despre acţiunea noastră Cunţan, (Vasiie Grigoraş, mulţi
co
alţii.
Socialiste — eveniment de nităţii Socialiste s-au carac legate de creşterea nivelului cum este planificat — de o de presă şi despre ancheta respondent).
seamă al vieţii politico-so terizat printr-o . atmosferă de profesional, politic, tehnico- sîmbătă liberă în fiecare lună. publicată.
ciale a localităţii, generator puternică însufleţire patrioti ştiinţific, ideologic şi cultural La cîteva zile de la publi Toţi interlocutorii ştiau că PRODUCTIVITATE
de puternică emulaţie crea că, participanţii exprimîndu-şi al partidului, dc ridicarea carea primei anchete pc a- unitatea în care lucrează este ÎNALTA,
toare în toate domeniile de cu acest prilej adeziunea lor ceastă temă ne-arn deplasat propusă spre a deveni model EFICIENŢA SPORITA
activitate. Vorbindu-ne despre din nou la I.M.C. Deva—Bîr de muncă şi educaţie socia îndeplinind cu mult îna
acest eveniment, tovarăşul A- (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) cea. După un raid prin cîte listă şi că încă din anul tre inte de termen sarcinile de
va secţii şi ateliere ale între cut trebuia să beneficieze de plan pe primii patru ani ai
cincinalului,
din
colectivele
mmm CIMENTUL TĂRII — canic. în fotografie : strun şi comitetul organizaţiei pro săplămîna redusă de lucru. succese I.M. muncă. Prin con
prinderii, comitetul de partid
cadrul
Hunedoara
I.V. Călan, atelierul me
înregistreze
N-au avut însă decît două
să
noi
tinuii
ex
în
prii a Frontului Unităţii So
sîmbete libere în 1978 şi a-
garul Adrian Rujoi lu-
unor
CIMENTUL NOSTRU!
tinderea
eficientă,
înaltă
perfecţio
crînd la eboşarea cilindri cialiste din unitate ne-au în ceasla — aşa cum recunoş narea modului tehnologii de
lesnit organizarea unei ample
organi
de
Tara noastră, România şeful echipei. Ne pare bine lor de laminor pentru C.S. dezbateri asupra problemelor teau cu toţii — pentru că zare a producţiei şi folosi
socialistă are nevoie de ci că putem da o mină de a- Galaţi. Rezultatele muncii ridicate în ancheta publicată nu şi-au îndeplinit prevede- rea cu randamente supe
ment. Mai mult ca aricind. jutor pentru ca pornirea sale sînt apreciate de în de ziar în data de 8 decem rioare a maşinilor şi care utila a
perioada
în
jelor,
Deoarece construim intr-un cuptorului să sc facă mai tregul colectiv al între brie a.c., cu care prilej am DUMITRU GHEONEA trecut de la începutul anu
tempo impetuos. Reînnoim devreme. reţinut o seric de observaţii, ION CIOCLEI lui productivitatea muncii
■faţa întregii ţări. Cimentul — La fiecare reparaţie prinderii. sugestii şi angajamente. — calculată pc baza produc
ţiei nete — ă fost depăşită
hunedorcan, cimentul de 'mijlocie a cuptoarelor dc Foto : V. ONOIU Mai întîi, însă, trebuie să cu peste 5 570 lei pe lucră
Chişcădaga este chemai să ciment am fost aici — zicea {Continuare în pag. a 2-a) tor, valoarea producţiei ne
umple din ce în ce mai plin zidarul şamolor Radian Du te suplimentare ajungînd la
aproape 50 milioane lei.
cofrajele şantierelor. Pentru ma, de la C.L.A. Medgidia.
că, respectînd adevărul, încă Le cunosc bine. Dc dala a- ECONOMII
n-a făcut-o cum trebuie. ceasla am făcut o lucrare DE ENERGIE
Zilele trecute am fost în mai bună ca aricind. Cinci, ELECTRICA
mijlocul_ cimenliştilor. Cup şase luni cuptorul va putea ŞI COMBUSTIBIL
torul nr'. 1 era oprit în re merge din plin, va da ci
paraţie mijlocie. Oamenii ment mai mult... Tot mai multe colective
munceau din răsputeri să ...Oameni, muncitori, din muncitoreşti din municipiul
în
raportează
scurteze durata întreruperii Bucureşti, Medgidia, Cerna Hunedoara economii de com
semnate
procesului de plămădire a vodă, peste S0 la număr, au bustibil şi energie electrică,
cimentului. muncit la însănătoşirea cup dovadă a modului care chibzuit
gos
în
responsabil
şi
— Am venit 6 lăcătuşi de torului nr. 1 dc ciment de podăresc aceste produse.
la I.U.P.S. „9 Mai“ Bucu la Chişcădaga, Motivul ve Astfel, I.C.S, mărfuri in
reşti să ajutăm la repara nirii lor aici, motivul dărui dustriale a economisit 24 250
energie
electrică
şi
kWh
ţia cuptorului de ciment ■— rii lot muncitoreşti, comu 17 800 metri cubi gaze na
niste — unul singur: fura turale ; autobaza — 310 to
spunea Emil Vasiie, lăcătuş arc nevoie de ciment. Mai ne motorină şi 300 tone
venit aici din Capitală. mult, mai bun. Iar cimen benzină ; I.C.S. mărfuri ali
mentare — 3 700 litri benzi
— Ştim că ţara are nevoie tul ţării este cimentul nos na, 17100 metri cubi gaze
de lot mai mult ciment — tru ! naturale, peste 54 ooo kWh
continua Ştefan Croitorii, GH. I. NEGREA energie electrică. (ARON
CĂTA, corespondent).
