Page 54 - Drumul_socialismului_1979_12

DRUMUL SOCIALISMULUI N
Paq. 2

înfăptuind propunerile tovarăşului HIOOLAE CEAOŞESOU ani de atestare arheologico-documentară
m privire ia creşterea roiului FrontoSui Unităţii Socialiste V Et¡
a mineri tului ie un Barza-Brad du;
16 Dl
F'i i sare cetăţean este chemai să-şi manifeste din pin 8,45 Gi mixai
(Urmare din pag. 1) partid, dc secretarul său Congres al P.C.R., să facă liu
general, tovarăşul Nicolae din zona Barza-Brad unul 9,00 Tot în;
capacităţile şt aptÎtodinSle în opera constructiva prindere, secţii, sectoare şi Ccauşescu. dintre cele mai moderne şi 9.25 Şoimii
9,35 Film s
raioane evidenţiate în pro­ Inginerii Racz Atila, di­ mai frumoase colţuri dc pin. E
ducţie, unor unităţi econo­ rectorul I.M. Bălan, Ghcra- ţară. 10,00 Viaţa i
mice şi instituţii din Brad sim Felea, directorul _ E.M. în încheierea adunării 11,45 Bucuri str
12,30 Dc
Democraţia participativă — şi din ţară cu care I.M. Certcj, au adus minerilor festive a fost prezentat 13.00 Telex
lîarza colaborează, veterani brădeni salutul călduros al spectacolul omagial : „Din 13,05 Album
0 Um<
în muncă şi pensionari, u- colectivelor pe care le re­ vatra milenară —scrutînd 14.00 Woody
expresia înaltei conştiinţe socialiste nor invitaţi la adunarea prezintă şi tradiţionalul spre viitor“, după un li­ bucluc
festivă. „Noroc bun“. bret de Eugen Burza, în re­ 16.00 Tclesp s
17,50 Film
(Urmare din pag. 1) şi femei, tineri şi vîrstnici — ţionalitate, a întregului po­ în numele celor distinşi într-o vibrantă atmosferă gia lui Vasile Chevcreşan. grele“.
la luarea deciziilor şi la în­ por, Ia conducerea societăţii, au luat cuvîntul minerii de însufleţire şi entuziasm, Şi-au dat concursul forma­ 18,40 Micul
mici :
conştiinţei socialiste a între­ făptuirea a tot ce se hotă­ la făurirea socialismului fi Gheorghe Draia şi Angliei participanţii la adunarea ţii corale şi de dansuri, in­ 19,00 Tel« jiu
gului popor şi că acesta va răşte în direcţia îndeplinirii comunismului în România“. Opreau, maistrul miner Dan festivă au adresat o te­ terpreţi de muzică populară 19.25 Pe ma
fi un factor esenţial şi în vii­ sarcinilor economice, politice Cit realism şl cît umanism Murzacu, minerul pensionar legramă C.C. al P.C.R., 20,10 Film
t o v a r ă ş u l u i NICOLAE
tor, în unirea eforturilor şi social-culturale ale ţării, caracterizează asemenea mă­ Petru Benea, inginerul şef din Gurabarza, Brad, Orăş- lui II<
mi eră
partidului, ale întregului po­ judeţului şi fiecărei localităţi suri menite să cultive cele dc sector Teodor Ursoiu. CEAUŞESCU, în care se tie, Orăştioara — laureaţi 21,35 Tel o jui
por pentru înfăptuirea neabă­ în parte. inai înalte şi nobile senti­ Vorbitorii au mulţumit pen­ angajează să materializeze ai celei de a Il-a ediţii a • Spo:
tută a Programului ştiinţific Vorbind despre semnifica­ mente umane, spiritul de tru distincţiile primite, şi-au neabătut în viaţă politica Festivalului naţional „Cîn- LUNI?«tf
al partidului. ţia acestora în viaţa politică dreptate, egalitate, libertate exprimat deplina gratitudi­ partidului, obiectivele trasa­
Acestui larg context i se şi socială a ţării, tovarăşul şi respect faţă de om, în con­ ne şi recunoştinţă faţă de te dc cel de-al XJI-lea tarca României". 16.00 Emis iu
ghiară
înscriu organic şi măsurile Nicolac Ccauşescu arăta în­ diţiile în care în lumea de 18,50 1001 tU
1
propuse de secretarul general tre altele : „Măsurile propu­ „2000 DE TREPTE IN MINERITUL „ISTORIE ŞI CONTEMPORANEITATE 19.00 Tclejir
al partidului, tovarăşul se sînt o nouă şi elocventă azi an loc nenumărate încăl­ ZARANDEAN“ MINIERA ÎN ZONA BARZA-BRAD“ 19,25 Cu dc
Nicolae Ccauşescu, cu privi­ expresie a foriei orinduirii cări ale libertăţii popoarelor, Sub acest generic, la Clubul muncitoresc din gresulf
lucru
re la creşterea rolului Fron­ noastre socialiste, a unităţii ale oamenilor, ale demnităţii Aniversarea a două milenii de existentă a Gurbarza a fost deschisă o interesantă expo­ 19.40 Cadrai
lor ! în aceste condiţii afir­
tului Unităţii Socialiste în de nezdruncinat o. întregului mineritului în zona Barza-Brad a prilejuit e- ziţie, înmănunchind fotografii, desene, grafice 20.00 Muzici
viaţa social-politică a ţării, popor în jurul partidului. marea umanismului revoluţio­ ditarea, din iniţiativa I.M. Barza fi C.M. De­ care înfăţişează momente ale evoluţiei mine­ 20,15 Prezen
şliin ţa
măsuri menite să asigure lăr­ Prin adoptarea lor ridicăm nar demonstrează cu putere va, a unui bogat fi interesant pliant în adori. ritului în Apuseni, aspecte din munca şi via­ doc um
girea şi perfecţionarea conti­ pe o treaptă nouă, mai înal­ că numai socialismul şi co­ Fotograjiile aparţin lui Virgîl Onoiu fi ta minerilor de aici, imagini ale înnoirilor pe 20.40 Homar
nuă a democraţiei noastre so­ tă, sistemul nostru democra­ munismul pot realiza năzuin­ Gheorghe Împărat, iar grafica este semnată care le-au cunoscut localităţile din acest coif Ubi M
episod
cialiste, de participare largă tic general, asigurăm inten- ţele omenirii, adevăratul u- de Ştefan Balasz. de Iară în anii socialismului. 21,35 Teleju.
a tuturor oamenilor muncii — sificarea participării celor manism.
români, maghiari, germani şi mai largi mase de oameni ni Oamenii muncii din judeţul
de alte naţionalităţi, bărbaţi muncii, [ără deosebire dc na- nostru, participanţi nemijlo­
ciţi, alături dc întregul popor, Odată cu creşterea pro­ îşi spun minerii
Creşierea aportului fiecărui la înfăptuirea programului de ducţiei dc minereuri, s-a
dezvoltat şi modernizat
perfecţionare continuă a de­
BUCURE!;
mocraţiei socialiste, se află într-un ritm susţinut şi © Cu acest salut tradiţio­ a 2 000 de ani de minerit dio jurnal; '
om în procesul de producte puternic angajaţi în lupta transportul acestora. Su­ nal minieresc, aşezat dea­ pe aceste locuri. sel; 7,45 E
pentru realizarea exemplară a gestivă în acest sens este supra unei ingenioase guri „NOROC BUN!" îşi spun rutieră; 8,00
satelor ; 9,3
(Urmare dii. pag I) tă dintre acestea este mobili­ sarcinilor de plan şi a anga­ şi imaginea de faţă, care de mină, îi întîmpină bră- azi minerii din Apuseni, tot mini cal ; 12
zarea oamenilor la îndeplini­ jamentelor, adueîndu-şi astfel a fost surprinsă la triajul denii pe topi cei care intră mai înstăriţi material şi spi­ tru toţi; 13
deplină la propunerile tova­ rea exemplară a sarcinilor ce partea de contribuţie la înflo­ întreprinderii miniere Bar­ în oraş, venind dinspre De­ ritual — la ceasul aniver­ 13,15 Noi în
chestrei
de
răşului Nicolac Ccauşescu le revin Ia locurile dc muncă. rirea patriei socialiste. za. va. Este şi acesta un simbol sării a 2 000 de aiii de a- a Rad io tel<
privind creşterea rolului — Organizaţia noastră — al existentei bimilenare a testare arhcologico-docu- Unda vesel
F.U si, totodată, hotărîrca considera ing. Radu Hcdca, mineritului în zona Barza— mentară a mineritului in zo­ pe portativ
lor . ă de a-şi spori con­ preşedintele comitetului orga­ Brad. na Barza—Brad — cu sen­ interpreţi ci
Iară; 14,45
tribuim. in cadrul nou creat, nizaţiei F.U.S. din cadrul © Prin varietatea şi bo­ timentul mulţumirii pentru — muzică f
la traducerea în viaţă a ho­ sectorului de industrializare a găţia obiectelor pe care le tot ceea ce au înfăptuit (în pasionaţilor
tărârilor Congresului al X I I - lemnului Baia dc Criş — îi conţine, muzeul aurului din ultimii şapte ani, I.M. Bar­ sonor; 17,00
zică popula
lea a! P.C.R. cuprinde, în principal, pe oa­ Brad — reorganizat şi com­ za i s-a conferit dc trei ori — melodii
„Ordinul Muncii“ clasa a
Desigur, ţinînd scama de menii ce lucrează în sectorul llil&’v. pletat — stă mărturie peste ll-a, cincinalul 1971—1975 20,00 Kadioj
înregistrări
timpul scurt ce a trecut de de reparaţii mecanice de la p“* vreme că oamenii de aici au a fost îndeplinit cu nouă populară; 2
la constituirea organizaţiilor, sediul unităţii. întrucît de căutat, au găsit şi au adus luni şi jumătate mai devre­ lodiilor; 21
nu se poate încă vorbi des­ munca lor depinde în mare la lumină din vremuri ime­ Consemnări 2
me, iar actualul cincinal a
romanţe;
pre raivitatea acestora, dc măsură bunul mers a! acti­ moriale relicve istorice, a- fost deja îndeplinit, la pro­ 22,10 Par
act ne-am propus să aflăm vităţii de producţie, ne-am 22,30 Muzici
care sînt — în conformitate propus să acţionăm pentru ca testînd existenfa neamului ducţia globală, cu aproape Buletin de
Non stop i
cu planurile stabilite — o- fiecare membru al organiza­ românesc pe aceste melea­ 14 luni în avans) şi pentru
bicctivcle ce şi le propun în guri, ca şi însemne ale mi­ tot ceea ce a făcut partidul
perioada următoare. ţiei să privească îndeplinirea neritului multisecular pe şi statul pentru ei, cu sen­
sarcinilor şi atribuţiilor ce-i Valea Crlşului Alb. timentul angajării înfăptui­
Pe această temă, Cantemir revin ca cea mai înaltă da­ rii neabătute a sarcinilor ce
Hcrbei, preşedintele comite­ © Un interesant obelisc le revin din istoricele do­
tului organizaţiei F.U.S. din torie a sa. In acelaşi timp, nu ridicat de cttrînd în Brad cumente ale Congresului al DEVA :
cadrul Complexului din Ba­ vom scăpa din vedere şi com­ va aminti generaţiilor vii­ Xll-lea al Partidului Co­ (Patria) ; (
HUNEI
ia dc Criş al cooperativei portarea oamenilor în socie­ toare că da aici a izbucnit munist Român dc a asigura Ui); (Flacăra
ţa
„Moţul“ din Brad, ne spu­ tate, familie, în ideea că de scîritcia răscoalei lui Idoria, economiei naţionale canti­ paralele (A
nea : ficcaic dintre noi depinde Cloşca şi Crişan din anul tăţi sporite de resurse mi­ seriile I-II
— în planul de măsuri a- modul cum trăim, calitatea 1784, iar placa comemora­ nerale utile, în condiţii de PETROŞAN
doptat cu prilejul constituirii vieţii personale şi sociale — tivă dezvelită ieri în incinta înaltă eficientă economică. jen (Unire;
„Monstrul",
organizaţiei noastre ne-am una din ideile majore subli­ I.M. Barza va purta peste fără lăutar
propus mai multe direcţii de niate de Congresul al XII- vreme simbolul aniversării DUMITRU GHEONEA Viaţa merg
acţiune şi cea mai importan­ lea al partidului. Mm a (Repu
In numele j
ral); Atac în
i re din pag. 1) de lucru redusă, ştiu ce tre­ mei (Munc
CAN ; Ora
rile .¡n la toţi cei nouă Pianul fiecărei Ioni—realizat cu o zi mai devreme* buie să facă pentru aceasta resc) ; LO c
de
zile
şi acţionează în consecinţă.
indicatori care condiţionează PETRILA :
acest lucru. Vasile lanchiş, şef de echi­ nici un indicator, ba avem răm să luăm sîmbăta liberă tru economisirea energiei, in­ © Greutăţile obiective nu ci tor esc); j
absolvi
sul
în cursul dezbaterii am so­ pă la secţia b.c.a. : depăşiri la majoritatea. din primele luni ale anului cit să reducem şi mai mult trebuie să constituie o per­ resc); URI
licitat răspunsuri la următoa­ I. Noi muncim organizat, 2. Colectivul nostru, dc 86 viitor. cheltuielile materiale, să creş­ dea prin care nu se mai văd liber (7 No
rele întrebări : pe trei schimburi şi ne putem lucrători, din care 60 femei, Gheorghe Micula, maistru tem eficienţa economică. deficienţele proprii ale colec­ Ultima ir
1. De ce nu v-a(i îndepli­ depăşi cu mult planul, dacă este hotărît să muncească mai la atelierul de carcase : Nicolae Devian, secretarul tivului — prezente încă în a- (Steaua ro?
ZA : Lanţi
nit ritmic toţi cei nouă indi­ ni se asigură materialele dc bine, mai mult, mai econo­ 1. Ne lipsesc multe piese comitetului de partid al în­ proapc toate secţiile şi atc'- seriile I-II
catori ? care avem nevoie. mic, astfel ca în 1980 să ob­ dc schimb, ca şi o serie de treprinderii : lierele ; pentru înlăturarea a- RAŞTIE : 1
cestora să se militeze mai
2. Ce condiţii sînt necesare 2 Condiţiile depind de cei ţinem realizări şi mai mari. A- materiale, mai ales oţel-beton 1. Au fost mai multe cauze mult. (Patria);
şi ce posibilităţi există pen­ care ne aprovizionează; po­ vem toate condiţiile. dc dimensiuni corespunzătoa­ obiective şi subiective, pentru (Flacăra);
Napoli se '
tru ca tofi indicatorii de plan sibilităţile sînt ale noastre. Sebeslenyi lozscf, muncitor re. Utilajele sînt, în general, care nu ne-am făcut în nici © Organizaţia de tineret cultură); I
să fie realizaţi şi depăşiţi din Nu sînt alte probleme. Ne la atelierul dc calde de tera­ uzate. Planul nu este judicios o lună toţi cei nouă indica- din întreprindere să ia, în torul şi br
Iar) ; BRAZ
primele luni ale lui J9S0, vom face toţi indicatorii de cotă : corelat cu nivelul capacităţi­ catori de plan care condi­ cadrul planului economic pro­ lor; CALAI
pentru ca să beneficiaţi dc o plan pe anul viitor. Ca şi 1. Noi am făcut planul lu­ lor de producţie actuale. ţionează trecerea la săptămî- priu, mai multe acţiuni pe (Casa de c
simbătă liberă pe lună ? în acest an. nă de lună. 2. Depinde foarte mult de na redusă de lucru. Cele obi­ seama sa, să facă mai mult (li Iunie);
—
seriile
llie Motorga, şeful secţiei loan Pusa, maistru la 2. Uneori n-avem destulă ritmul în care începem noul ective se cunosc. Noi trebuie în ceea ce priveşte educarea ILIA : Drui
b.r a. : b.c.a. : argilă. Dar în cariera noastră an. Printr-o mobilizare gene­ să luptăm pentru înlăturarea tinerilor prin muncă şi pen­ (Lumina);
tru muncă.
dc argilă se produc stagnări
lată
cu
. in general, noi am mers 1. Cu riscul repetării, pro­ din cauza utilajelor şi din rală a colectivului şi un aju­ carenţelor de organizare şi GHELARI a :
bine cu planul în acest an. blema nr. 1 este cea a apro­ cauză că oamenii nu sînt co­ tor mai substanţial dc la cen­ disciplină a muncii, pentru ® Activitatea politică în cumpănă (
Avem un colectiv bun, har­ vizionării cu materiale şi pie­ interesaţi. trală şi minister, ne vom rea­ exigenţă şi răspundere. general şi munca de partid în
nic, disciplinat : nc-au lipsit se de schimb. Dumitru Luncaşu, secretarul liza toţi indicatorii în 1980. 2. Noi am lansat şi o ini­ mod deosebit, să fie mai pu­
însă adesea nisipul, cimen­ 2. Să exploatăm şi să în­ organizaţiei de bază de la Gheorghe Florian, şeful a- ţiativă : „Planul fiecărei luni ternic ancorate în susţinerea
tul, varul, elemente foarte ne­ treţinem mai bine agregate­ secţia prefabricate din beton : tclicrului polistiren expandat: — realizat cu o zi mai de­ acţiunii dc trecere la săptă­ 5 S£iMiifCS33
cesare. precum şi unele piese le şi instalaţiile. Centrala 1. La producţia fizică nu 1. Avem o mică restanţă, vreme“. Credem că, prin mă­ mîna redusă de lucru, iar
surile luate, prin acţiunile în­
de schimb. Ne realizăm pla­ noastră să ne permită efec­ ne-am făcut planul pentru că dar dacă primim polistiren, treprinse, prin sprijinul pro­ propaganda vizuală să facă Timpul
nul pe acest an la toţi indi­ tuarea reparaţiilor capitale la nu a intrat la timp în func­ ne depăşim planul anual in­ temeinic cunoscute criteriile ziua de 1G
catorii. mis de centrală şi minister, ce condiţionează reuşita aces­ me umedă
timp căci uzăm complet ma­ ţiune noua capacitate de pro­ clusiv la indicatorii dc efi­ ne vom încadra în criteriile Vor cădea
2. Sarcinile lui 19S0 lc şinile. Dc asemenea, să se ducţie. cienţă economică. care asigură realizarea pla­ tei acţiuni. le sub foni
vom îndeplini ritmic la pro­ lase deplină autonomie con­ 2. Anul ăsta am adus o sc­ 2. Nu-s probleme. Să avem nului fiecărei luni cu o zi © Conducînd direct activi­ poviţă şl
ducţia fizică, cu condiţia să ducerii întreprinderii şi chiar rie de perfecţionări liniilor materie primă şi ne facem mai devreme — dacă se poa­ tatea I.M.C. Deva—Bîrcea, Vîntul va s
Temp
vest.
avem la timp materialele ne­ secţiilor pentru eşalonarea tehnologice, care au dus la toţi indicatorii de plan. te şi cu mai mult — şi vom Comitetul municipal de partid vor fi eupi
cesare. Ceilalţi indicatori, de producţiei pe trimestre şi luni. creşterea productivităţii mun­ Rodica Tuia, şefă dc echi­ beneficia de cîte o sîmbătă 3 grade, i
in
maxime
:
efic "'â şi calitate, îi reali­ Cond ucerea unităţii să acţio- cii şi a producţiei. In 1980 pă la atelierul polistiren : liberă în fiecare lună. Vom Deva să dea sprijinul nece­ Izolat se v
zar măsurile noastre de ne pentru normarea şi re­ planul este mobilizator, dar 1. Noi ne-am făcut întot­ mobiliza toate energiile în sar pentru ca unitatea să de­ polei la si
org a muncii, prin tribuirea corectă a muncii. îl putem realiza. Va produce deauna planul. acest sens. vină în scurt timp model pe va semnal;
perii '.urile şi moderniză- Anghclina Bcdrcag, şefa şi secţia nouă. Rău este că la 2. Vom acţiona mai mult CÎTEVA CONCLUZII economia naţională şi să poa­ La munt'
rilc aduse în procesul tehno­ atelierului dc calde dc tera­ această oră nu avem contrac­ pentru refolosirea resurselor CE SE IMPUN tă beneficia din primele luni cu cerul n
logic, prinţr-o riguroasă dis­ cotă : tată producţia decît în pro­ secundare (prin remăcinarea © Oamenii cunosc că tre­ ale anului viitor de săptă­ precipitaţii
ciplină a muncii. 1. Noi n-avem restanţe la cent de 25—30 la sută. Spe- resturilor de polistiren), pen­ buie să treacă la săptămîna mîna redusă de lucru. lapoviţă şi