Page 55 - Drumul_socialismului_1979_12

) 877 © DUMINICA, 16 DECEMBRIE 1979 Png. ■)

De „Ziua tipografilor“ r
^sassasa I 1
ZIUNE Un cald omagiu si urări orice glorie e pc măsura
E^SSSQBSSl mumii Secretul, dacă o fi
secret, se aflu în t onşliinfa
CA, spre noi împliniri ) Departe. in zmeu Far puica realiza 'cucui.a pc ca­ răspunderii. în durui re şi
[BRIE ) Wesl-ului, înlr-un marc oraş re ele au trăit-o în clipa într-o bravă, tenace, neisto-
la do mid­ răsurii pc lacul unui vechi cînd acest vis s-a împlinit ? viiă muncă. Xnmcii astfel
Sărbătorim astăzi „Ziua realizat în procent de 102,3 Nicolae Hada, Otvos Ion I, \ fort, unde odinioară — ca Dar cine ar putea pătrunde numele „fetitelor“ — cum,
tipografilor“. A devenit o la sută, al producţiei marfă Iolanda Iepure şi Ghcorghe în ¡Urnele care he-au ferme- surîsul frumos şi trist, de o cu emoţionantă tandrele, , le
iei 101,1 la sută, al producţiei Kaşler ; de la culegere ma­ spune antrenb)ul lor — au
: Dick Tur­ tradiţie scumpă nouă să-i lat adolescenta — generalul orgolioasă resemnare, care a
ui 6 sărbătorim pe aceşti devotaţi nete 109,9 la sută, iar pro­ nuală, pe : Nicolae Matei, XJUorth se bălca cu indienii fluturat pe buzele redutabi­ putut deveni nume de aur,
ii slujitori ai cuvîntului tipă­ ductivitatea muncii 102,3 la Aurel Matei, Mircca Oprca- aflate de acum pe tărîmul
uzi ci i comanşi, şase fete şi cu an­ lei Nelli Kim, în clipa cînd 'fabulos al gloriilor mondia­
atriei rit. O facem în fiecare an, sută, înregistrîndu-sc totodată nu, Anton Szemcsuk ; de la trenorii lor, plecaţi de aici pe tabelele electronice a
într-o duminică din decem­ însemnate depăşiri la mano­ paginaţie-ziar, pe : Ionet R. din Deva, de pe pămîntul scăpărat nota Emiliei ? le şi in încăperea aceea tai­
lini cal : brie, în amintirea acelui sîn- pera poligrafică. Popa, Nicolae Florian şi Iosif nică a inimilor noastre, un­
muzică geros 13 decembrie al anului Pentru toate realizările şi Daradics ; pe maşiniştii-tipă- României socialiste, au cu­ Fiind vorba de nişte suc­
ocăiiitoarca cerit inimile unei lumi în­ cese devenite de acum tra- de ne păstrăm nestinse ma­
1918, cînd muncitorii tipo­ succesele obţinute, transmitem ritori Otvos Ludovic şi Dra- tregi. rile iubiri: Xadia. Melita,
grafi, nemaiputînd răbda, astăzi colegilor noştri, tutu­ gomir Olaru, iar de la lcgă- \
: „Timpuri ror muncitorilor tipografi, an­ torie, pe : Maria Popa (se­ Ceea ce ne-a putut oferi Consemnârî Emilia. Rodiră. Dumitriţa,
uul episod s-au ridicat hotărîţi la luptă televiziunea a fost magni­ Mar'dena.
pentru cei împotriva orînduirii nedrepte. gajaţi acum alături de între­ cretar al organizaţiei dc \ fic. Ceea ce s-a petrecut in­
mii muzicii Pentru ziarişti, tipografii gul popor la traducerea în partid), Maria Tudor, Lctiţia diţionalc, fiind vorba de „Binevoiţi să vă ridicaţi
sînt cei mai apropiaţi tova­ viaţă a istoricelor hotărîri ale Borza, Virginia Marian, Ro- \ să acolo a [ost unic şi mă cea mai tînără echipă din pentru Imnul României". De
•enă a ţârii tem că nimeni nu va putea trei ori a răsunat această
tic : „Viaţa răşi, tovarăşii noştri de zile Congresti/lui al Xll-lea al dica Matei şi Magdalcna \ istoria mondială a gimnasti­
VIII“. Prc- şi nopţi albe. Pe mulţi din­ partidului, un cald omagiu, Hompot. De la secţia din desene vreodată. Cine va cii, presa străină se com­ invitaţie în oraşul bătrinu-
*ră tre ei îi cunoaştem de ani de gîndurilc noastre bune şi u- Petro şani, ii menţionăm în­ \ şti vreodată tot ce s-a pe­ place în speculaţii pe tema lui general Worth. Şi de
zile. Sînt oameni cărora me­ rări de noi succese, de noi tre fruntaşi pe Trai an Boţa \ trecut în sufletul Nadiei, cuvintele „miracol“ şi „se­ trei ori eei unsprezece mii
seria aceasta le-a intrat în împliniri. Se cuvine să men­ (şef de unitate), Nicolae Da- cînd o stupidă neşansă a de spectatori entuziasmaţi
E?tfBRlE sînge, nu ar schimba-o cu ţionăm aici, în mod deosebit, mian, Constantin Sterlea, iar \ obligat-o să abandoneze ? cret“. Dar acel om minunat s-au ridicai, aducînd astfel
alta pentru nimic în lume. pe cîţiva dintre cei ce fac de la cea din Abrud — pe \ Cine va şti vreodată cu a- care c Bâta Kărolyi a spus-o
limba ma­ devăral ce s-a petrecut în reporterilor imediat după ce omagiul lor echipei care nu
Colectivul Tipografiei din cinste colectivului dc tipografi Grigorie Man, Remus Cioară s a pus iar piciorul pc pămîn­ ştie un singur lucru : să-i
Deva nu c mare, dar se nu­ hunedoreni, mulţi dintre ei şi Maria Sicoc II. Celor nu­ inimile coechipierelor ei tul patriei: nu c nici. un dezamăgească pe cei ce o
mără mereu printre cele aflaţi de ani şi ani tot în miţi în aceste rînduri şi tu­ \ cînd s-au văzut singure, fa­
ntele Con* lă în fată cu suprema am­ secret, nu e nici un mira­ iubesc. Omagiul lor fetelor
e masa dc fruntaşe, raportînd lună de primele rînduri. Numim în- turor celorlalţi muncitori ti­ \ col. A spus-o cu firescul şi — fcti(clor noastre ■— şi
lună frumoase realizări. Har­ tii pe veteranul tipografiei, şe­ pografi, sărbătoriţi astăzi, în­ biţie de a înălţa pe cel mai
idial \ modestia omului cinstit, a patriei libere care le-a cres­
ră nicii tipografi au încheiat ze­ ful de formaţie Şiko Mihai — că o dată calde felicitări dc înalt catarg tricolorul înde­ profesionistului obişnuit cu cut.
viitor hi ce luni din acest an cu de­ „Siko-baci“, cum îi spun mai ziua lor şi urări dc succese \ părtatei lor patrii ? Cine ar sudoarea, care ştie bine că RADU CIOBANU
nească. — păşiri la toţi indicatorii : pla­ tinerii săi colegi — ; dintre viitoare.
nul producţiei globale a fost linotipişti, îi evidenţiem pe
;ton : „Cei DOINA COJOCARI)
r“. Ultii* '•*
în atenţia părinţilor!
Sînt tragedii os na pol fţ reparate
...Familia Roman din O- ...Tatiana Gorgan din Lu-
: 7,00 Ra- răştie (Micro II, blocul 1, peni a plecat la cumpără­
îvis ta pre* scara A, apt. 1) era o fa­ turi în oraş şi a lăsat soba 0 Schimbarea bruscă a vremii i-a găsit piega.ip si pe
ca meteo- milie frumoasă. Cei patru aprinsă. Copilul Florian a
programuj lucrătorii Secţiei L. 5 a C.F.R. in staţiile Deva, Mintia şi
azin du- copii ai ci erau drăguţi, fie­ rămas acasă. Soba era insă Păuliş fiinţează comandamente pentru combaterea inzăpe-
toate pen­ care în felul lui, cum sînt defectă şi lăsa gazele arse zirilor. In raza districtului, se face tură permanentă pentru
dió jurnal ; copiii. Tatăl şi mama mun­ în locuinţă. Astfel că, a-
ări ale or- curăţarea la nevoie a electromecanismelor de macaz
ică uşoară ceau la Şantierul din loca­ tunci cînd Tatiana Gorgan — schimbătoarele de cale —, care pot fi blocate din cau­
ii; 13,30 litate al T.C.H. şi Ic era a revenit de la cumpărături za zăpezii. Deci, pe toate liniile — cale liberă !
DO Portret mai mare dragul să vină l-a găsit pe Florian mort
Top C — acasă şi să-i găsească pe din cauza monoxidului de @ La sediul Bibliotecii judeţene a fost organizată o in­
:ică popu- teresantă expoziţie de carte cu volume premiate în anii
lenul ţării toţi cuminţi. în ziua dc 14 carbon ce a ieşit din sobă. Republicii la diverse concursuri Interne sau internaţionale.
¡,00 Clubul decembrie a.c. copiii au ră­ Tot zilele acestea s-a Un stand aparte este destinat scriitorilor hunedoreni care
00 Album mas singuri acasă, ca de o-
rt de mu- întîmplat o tragedie asemă­ s-au afirmat de-a lungul acestor ani.
JO Noutăţi bicci. Unuia dintre ei, nu nătoare Ia Pctrila, doi co­ © Brigada ştiinţifică a casei de cultură s-a intilnit vi­
itutindeni; se ştie căruia, i-a venit ide- pii deccdînd tot din cauza neri cu lucrători de la complexul „Piaţă" al Cooperativei
20,15 Noi ca să se joace cu chibrite.
muzică linei sobe defecte. meşteşugăreşti „Frogresul". Cu acest prilej, ceLr prezenţi
rneul me- Aprindea beţele, se veselea Iată trei cazuri tragice. le-au fost făcute citeva expuneri pe teme ca : ,,2050 de ani
:z; 21,30 tare văzîndu-le aprinzîndu- de la atestarea documentară a primului stat dac centralizat“,
Seară do se şi le arunca pe unde se Cauzele lor sînt lipsa de
1
dio jurnal; supraveghere a copiilor, joa­ „Memoria naturală a pămîntului hunedorean", „C" şterea
sportiv; nimerea. Un băţ a căzut pe ca cu focul. Ele sînt dc na­ nivelului de trai — in lumina documentelor Congresului al
ans; 24,00 o dormeză şi dormeza a
0,05—5,00 luat foc. De aici flăcările tură să atragă atenţia părin­ Xll-lea al partidului".
!
nocturn. ® Prin Biroul de turism pentru tineret, ieri au p ecat la
s-au întins şi a luat foc ţilor să aibă grijă dc copii, Siîna de Vale peste 40 de tineri hunedoreni. Peste 2C0 de
toată casa. Incendiul a fost să nu-i lase să se joace cu pionieri pleacă astăzi, alţii vor pleca miine, la Timişoara,
puternic şi copiii în faţa orice, căci joaca nesupra- pentru a participa, ca spectatori, alături de echipajul hu- j
liăcărilor n-au ştiut ce să vegheatâ, sau defectele la nedorean, la concursul pionieresc „Cutezători spre viitor". J
facă. Trei dintre ei — Io­ sobele de încălzit pot duce,
nel, Ionela şi Mihai — au ca şi în cele trei cazuri, la j
ca tine Rubrică realizată de
iştii (Ar- Gheorghc Kaşler — unul dintre tinerii linotipişti ai ti decedat, iar Ileana Mihaela tragedii. Sperăm ca aceste DOINA COJOCARU
: Speran- pografiei, îndrăgostit de meseria sa. a fost internată în spital în rînduri să atragă atenţia a- cu sprijinul corespondenţilor voluntari
e oglinzi stare gravă. supra acestui fapt.
-îamlet —
ructorul);
uî păian-
)eraţiunea
pot trăi Pînă acum cîteva luni, ni­ nea lagăr-carantină, în care care te încearcă, cel mai teri­ Trciskirchcn familii — soţ, Australia. Am întîlnit în la­ părea de domCunn '„ului ce
»iembrie); mic nu tulburase rosturile te­ se pierd deopotrivă iluzii, bil e acela al nesiguranţei soţie şi copii. Modul lor dc găr indivizi întorşi din Aus­ aveam cu prisosinţă la mine
te o Pa- meinice ale lui N.L. Se soco­ personalitate şi demnitate u- pentru viaţa ta. într-un ase­ a se izola de alţii : patru pă­ tralia. Nu la Sidncy, nu la în ţară — un loc de muncă
LUPENi: tea cu îndreptăţită mândrie şi posibilitatea unei vieţi o-
ge (Cultu- mană mai poate să creadă că menea lagăr, cuţitul şi pisto­ turi aninate de o sfoară. A- Melbourne sînt locurile de
. lui Rom- om al acestor meleaguri. Dă­ o ţară capitalistă te primeşte lul rezolvă multe neînţelegeri. cela le era „apartamentul", muncă, ci în inima junglei. meneşti pentru mine şi fami­
; VUL- dea societăţii după puterije cu braţele deschise şi te aş­ Amăgiţii soartei cad repede acolo trăiau „intimitatea vie­ Ajuns acolo trebuie să-ţi plă­ lia mea. Mai rămînca să în­
(Mimcito- sale şi primea de la societate teaptă la masa gata pregăti­ •victimă ofertelor unor bande ţii de familie". Masa — cu teşti cu muncă transportul, ving teama picurată in sufle­
La cinci atît cît primim fiecare, după tă dc alţii. Eu, care am tre­ de răufăcători, care-i anga­ gamela întinsă la polonicul „întreţinerea" în lagăr, avan­ tul meu zi dc zi de la intra­
Vlinerul) ;
ro (Mim- muncă, fără nici o părtinire. cut pc acolo, nu mai cred. jează pe post de „om de sa­ milei. în lagăr nu te pune surile care ţi se fac pentru rea în lagăr : „Nu cumva să
iSA : Val- Avea şi el, ca noi toţi si­ Intrarea în lagăr coincide cu crificiu“. in pregătirea acţiu­ nimeni la îngrăşat. Unii du­ a-ţi asigura la început un mi­ vă apropiaţi de ambasadă sau
(Muncito- guranţa că mîinc va fi mai depersonalizarea celui care nilor lor, îi înarmează clan­ ceau „viaţa" aceasta dc un an nimum de existenţă omcncas- consulatul românesc ! Veţi fi
TLnăr şi bine dccît azi. Apoi, dintr-o agăţat pe stradă şi transportat
; B R A D : cere aici loc de azil. Mai destin şi îi pregătesc în mî- dc zile. Ce le-a lipsit acestor
a morţii dată, firul vieţii lui şi al fa­ cu forţa în România unde
JRABAR- miliei era să ia cu totul o al­ veţi fi închis !“. Ara învins
tirilor — tă întorsătură. Dintr-o dată ? teama şi m-am prezentat la
rul); O- ambasadă. Sînt mai mulţi cci
1 de fier — Cei care nu au trăit o
tinereţii experienţă ca a mea, afirmă ce fac acest pas. Numai că
rlU-BAl : N.L., nu-şi închipuie cît de n-au avut puterea de decizie
(Casa de
Inspeo veninoasă e propaganda pe să-l facă la timp, în perioada
i (P o pu­ care o fac unii indivizi furaţi cînd ţara încă îi mai socoteşte
ii boboci- dc poleiala societăţii de con­ fiii ci, cu tot pasul greşit pe
mul vals sum din Occident. Cît de care l-au făcut înccrcînd s-o
Revanşa „dezinteresată" este această
A. : Clipa părăsească. Sc decid la a-
.Iureşul) ; propagandă, făcută cu cîtcva ccasta după ce şi-au nicrdut
cumpănă pachete de ţigări de lux, cu ■am rsinîofs cu bucurie cetăţenia şi atunci reîntoar­
: Cioco­ un radio-casctofon şi uneori cerea devine aproape impo­
ii nerul) ;
iuri in cu o maşină cumpărată la sibilă datorită greutăţilor de
CSC). mîna a doua sau a treia. Eu, întîi ţi se ia paşaportul. Dacă nuirea armelor (căci după 12 tot felul ce li se fac pentru
care am făcut greşeala de a apuci să rămîi două luni în oameni de şi-au părăsit ţa­ Ceea ce mă determinase a nu mai reveni în ţară.
mă lăsa amăgit de ea, aveam lagăr — şl cine reuşeşte să zile de carantină severă al ra ? Poate experienţa aceasta la pasul greşit pe care era Jn ceea ce mă priveşte, cu
să mă conving. voie să părăseşti lagărul în tristă. să-l fac era şi o anumită do­
sc desprindă de el mai repe­ căutare de lucru). Nu e greu — Povestiţi frumos ! ză dc curiozitate. Tot ca m-a sprijinul reprezentanţei noas­
asasasl O excursie pe caic.am fă­ de ? — paşaportul ţi se anu­ de imaginat ce înseamnă o — Poveste ? Povestea este împins, după săptămînilc de tre din Austria am reuşit să
cut-o într-o ţară străină m-a lează şi rămîi fără cetăţenie. armă în mîna unui disperat realitatea de fiecare zi din carantină severă, să iau legă­ mă întorc în ţară pe care
l pentru favorizat în intenţiile mele dc Nici o lege a lumii capitaliste care a aruncat totul pe o car­ lagărul de la Treiskirchen. tura cu oameni care trăiau de nu voi înceta niciodată s-o
•ie: Vre- a căuta aiurea împlinirea do­ nu-1 apără pe individul fără te. Se regăseşte în acele specta­ iubesc aşa cum îţi iubeşti
il noros. rinţei de a deveni „om de mai rnulţi ani în Austria ca
iţii loca- cetăţenie. Cind afirm aceasta într-o seară, în dormitorul cole dezumanizante, cînd mii­ transfugi. Am găsit o cunoş­ leagănul în care te-ai născut.
oaie, la- acţiune", capabil să-şi facă care-mi era celulă de închi­ le de disperaţi care se înşi- tinţă din Reşiţa. Trăia acolo Nu mi s-a reproşat nici mă­
linsoare. rapid „un rost în viaţă“. Cu pot să demonstrez. Dc pildă, car în treacăt încercarea mea
lerat din dacă în lagăr fiind, ai găsit soare de mai multe zile, în ruie zilnic de-a lungul zidu­ dc 7 ani. „Apartamentul“ în necugetată.
minime gîndul acesta, hrănit cu pro­ dc lucru pentru cîteva zile şi faţa mea s-a oprit un individ lui lagărului sc grămădesc cu care locuia cu fanrlia — o
'e —2 şi pagandă ieftină, m-am pre­ te-ai tocmit pentru un preţ care pretindea că mă cunoaş­ sutele pe maşina vreunui fer­ cameră, o sobă dc tuci la ra­ Aţi spus că povestesc fru­
eraturile dat, după o scamă de peri­ re se încălzeau şi găteau şi mos ? Eu nu am povestit, eu
6 grade, anume, la sfîrşit, cel pentru te din Călan şi că l-am ofen­ mier în căutare de mînă de
semnala peţii, autorităţilor austriece, care ai muncit, poate să-ţi sat cîndva. Era turmentat şi lucru ieftină. cîteva mobile de strictă nece­ pur şi simplu am spus o ex­
teaţa se ţară care acceptă să joace ro­ dea cît ţi-a promis sau poate am trecut prin toate spaimele Am trăit în cîteva zile de sitate, plus o chirie exorbi­ perienţă trăită şi am făcut-fl
lul de dispecer de forţă de să-ţi dea doar jumătate. Ni­ pînă să-l conving că nu ne lagăr toată gama sentimen­ tantă. cu dorinţa să înveţe din ea
umedă muncă ieftină pentru alţii. meni nu-1 trage la răspunde­ cunoaştem şi că nu cu eram telor triste, dc la regret la Cînd am putut părăsi la­ şi alţii care sc lasă amăgiţi
•r cădea Autorităţile m-au predat la­ re pentru asta. Dar să reve­ cel cu care dorea să se ră­ groază. Pentru cine vrea să gărul în căutare de lucru, ho-
)rmă de Relatare consemnată de
gărului dc la Treiskirchen. nim la viaţa de lagăr. Dintre fuiască. ştie, oferta de locuri dc mun­ tărîrea mea era luată. Nu
Cine n-a văzut un aseme­ toate sentimentele sumbre Am văzut în lagărul dc la că este cu precădere pentru aveam ce să caut aici. Mi se ION CIOCLE1