Page 58 - Drumul_socialismului_1979_12

DRUMUL SOCIALI
Pag. 2

înfăptuind propusurile tovarăşului NIOOLAE GEAOŞESGU
cu privire la creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste
9,00 Tel?
10.00 Filn
Con
Anqaiare responsabilă în viofo economică sn mmm win;
ciuli
| 16,00 Tele
Se ştie bine că realizări­ cantităţilor planificate de drelor de conducere la pro­ | 16,05 Inv2
şl sodciâ o judeţului, o fiecărei localităţi le zilnice înregistrate în a- nutreţuri, ceea ce face ca gramul de lucru în fermă i 16,30 IIoc
Ceh.
ceastă perioadă în sectorul şi producţia de lapte marfă ar trebui să se vadă, de a- da !
(Iul
Feîîîro ca oraşul frumos să devină şi snai frumos zootehnic sînt nemijlocit in­ să nu se ridice la nivelul seinen.ea, în îmbunătăţirea 17.20 Alin
stării de întreţinere a ani­
posibilităţilor. Ajutorul cel
fluenţate de modul cum este
17,40 Des
organizată activitatea şi mai eficient pe care-1 poate malelor, în respectarea re­ 18,05 Incit
cum se desfăşoară progra­ şi trebuie să-l dea conduce­ gulilor de igienă a mulsului crilt
CONSTITUIREA COMITETULUI ORĂŞENESC VULCAN AL F.U.S. mul de lucru în ferme. De­ rea C.A.P. îngrijitorilor de şi în menţinerea curăţeniei 18,30 Rov
TV
altfel, principala preocupa­ animale este să-şi onoreze adăposturilor 18,50 1001
cepţie cu totul nouă, expri- re a preşedinţilor de C.A.P., promisiunile privind acope­ La C.A.P. Veţel nu l-am j 10,00 Tele
19,25 O 1
mînd plenar grija partidului brigadierilor, şefilor de fer­ rirea grabnică a deficitului găsit decît pe paznicul Gaş- afin
Situaţia constituirii or­ şi statului faţă dc mineri, me, inginerilor şefi şi medi­ din balanţa furajeră. par Rom ;uţ, care şi-a ex­ ţiei
Zilele trecute, delegaţii ce­ ganizaţiilor proprii ale faţă dc oamenii muncii de cilor veterinari nu este alta primat amărăciunea că în­ I 19,50 Muz
reve
lor 65 de organizaţii proprii Frontului Unităţii Socialis­ aici. Pe baza programului edi­ decît să participe efectiv la grijitorii nu prea respectă 20.00 Sev
ale Frontului Unităţii Socia­ te în judeţul nostru se ficării unei vieţi noi în Va­ coordonarea muncii în fer­ programul de lucru. Aşa se
liste constituite în oraşul prezintă astfel : lea Jiului, iniţiat de secreta­ me, acolo unde se hotărăşte Ra d în C.A.P. Ilia, explică de ce în acest ano­ BSP—'TS
Vulcan s-au întrunit în con­ O Organizaţii constitui­ rul general al partidului, to­ soarta producţiei animalie­ timp de iarnă în adăposturi
ferinţa orăşenească în care a te — 1 181 varăşul Nicolac Ceauşescu, re totale şi marfă. Cum se este la fel de frig ca afa­ iJhcy
fost ales comitetul orăşenesc din care : de curînd aici a fost pusă in împlineşte însă în fapt un Lâptişnk şi Veţel ră, sfecla şi cocenii nu se BUCUH
al F.U.S. Erau reprezentanţii — în întreprinderi funcţiune o fabrică de con­ asemenea deziderat ? Iată toacă, bidoanele de lapte dioprogr:
celor peste 5 200 de oameni — 612 fecţii cu DOO locuri de mun­ aspectele întîlnite cu prile­ sînt lăsate la voia întîmplă- Rad io iun
ai muncii — mineri, prepa­ ■— in instituţii — 153 că pentru soţiile şi fiicele jul raidului efectuat în du- rii prin incinta fermei, can­ presei • i
diilor ;
ratori, constructori, textilis- •— la sate — 334 minerilor. Pînă la sfîrşitul a- pă-amiaza zilei de 13 de­ O situaţie identică am titatea şi calitatea finului ştiri: 0,0
te, români, maghiari, ger­ — în cartiere — 82 cestui an vor mai fi predate cembrie a.c. la fermele zoo­ întîlnit şi la C.A.P. Lşgijj. este sub orice critică. Toa­ cultă to ril
mani şi de alte naţionali­ ® Membri inscris! încă 100 de apartamente, un tehnice ale C.A.P. Ilia, Lă- Deşi ni s-a spus că tovară­ te aceste deficienţe vizează j de ştiri ;
muzicale
tăţi, înscrişi în noile organi­ — 56 150 cămin pentru ncfamilişti, puşnie şi Veţel. şii din consiliul de condu­ lipsa de preocupare pentru ) doric ; i
zaţii create. din care femei precum şi un însemnat nu­ Dialogul purtat cu mai cere sînt prezenţi zilnic pe buna organizare şi desfăşu­ Buletin c
cot/fica „1
Conferinţa a prilejuit o — 26 959 măr de unităţi comerciale şi mulţi îngrijitori de animale la adăposturile de animale rare a activităţii în cadrul rnierâ ra
amplă analiză a rezultatelor ® Au fost, de aseme­ de servire a populaţiei, un de la C.A.P. Ilia a eviden­ (noi însă nu i-am întâlnit y, fermei, a factorilor răspun­ letin dc
obţinute de oamenii muncii nea, constituite 19 orga­ cinematograf cu S50 de ţiat faptul că, de regulă, intervenţia cu măsuri de zători de soarta producţiei moara fr
12,45 Cîn
din unităţile economice ale nizaţii comunale şi 4 or­ locuri ş.a. cadrele din conducerea uni­ redresare a producţiei de animaliere. reVoîuiioî
oraşului în creşterea pro­ ganizaţii orăşeneşti. Participanţii la conferinţă tăţii participă doar dimi­ lapte nu se face prea sim­ Supunem atenţiei consi­ l La 3 ; 1
ducţiei şi a productivităţii au arătat că deşi oraşul Vul­ neaţa la programul de lu­ ţită. îngrijitorii Galenie liilor unice agroindustriale lor-5 16
16.20 Coo
muncii, în reducerea consu­ can s-a dezvoltat mult, per­ cru în cadrul fermei. Ca Popa şi Gheorghe Câldăra- şi consiliilor populare, pre­ ce ; 16,4C
murilor de materii prime, subliniat că datorită politicii spectivele devenirii sale în dovadă, nici în ziua aminti­ ru, care tocmai terminase­ cum şi Direcţiei agricole Violeta i
ră mulsul, ne spuneau că
seaiui, D
materiale, combustibil şi c- economice şi sociale a parti­ continuare sînt departe de a tă nu s-a făcut excepţie de producţia medie zilnică nu judeţene aspectele relatate, 17.00 Bu!<
nergie, în sporirea eficienţei dului. oraşul Vulcan a căpă­ fi închise. Dimpotrivă, potri­ la regulă ! Cooperatoarele cu convingerea că vor inter­ Te apăr
activităţii economice, în edi­ tat o foarte bogată zestre ur­ vit planului în profil terito­ Draia Floarea, Cornelia Bo­ se ridică nici la un litru veni prompt şi eficient în mea ; 17,
ale
mu/
ficarea unei vieţi noi pen­ banistică, numărîndu-se prin­ rial, derivat din col adoptat ta, Sînziana Dan şi ceilalţi de lapte pe cap de vacă (!j. turi co ral
tru locuitorii săi. tre oraşele frumoase şi bine de Congresul al XH-lca al îngrijitori de animale au Cauza ? Slaba furajare a a- vederea înlăturării din toa­ Clitl ; 18.0
te fermele zootehnice a ne­
realiz.at cu conştiinciozitate
O bună parte a dezbate­ dotate ale ţării. Practic. în partidului, el va continua să şi răspundere programul nimalelor. Grosierele se ad- ajunsurilor de felul celor Interpreţi
popular:
ministerază în stare netoca-r
rilor s-au oprit asupra dez­ anii de după redeschiderea se dezvolte intr-un ritm sus­ stabilit de furajare şi muls. tă în hrana animalelor, iar Consta r»^
ţinut. înfăptuirea lui însă
voltării oraşului. Vorbitorii, minei Vulcan, după crearea Dar şi-au exprimat îngrijo­ de stabilirea sau de exis­ semnalate, precum şi a al­
printre care Teodor Ancuţă. minei Paroşeni. a celorlalte solicită eforturile tuturor lo­ rarea în legătură cu fura­ tenţa unor raţii echilibrate, tor cauze care grevează a-
cuitorilor săi, inclusiv ale
Ion David, Virginia Roşea, unităţi economice de pe raza membrilor organizaţiilor pro­ jarea deficitară a animale­ îngrijitori nu au auzit încă supra producţiei de lapte. I IC Si
Vasile Beteringhe, Maria Iu- oraşului. Vulcanul a reînviat prii ale Frontului Unităţii lor, cauzată de neasigurarea pînă acum (?). Prezenţa ca­
gji, Gheorghe Golcanu, au pe o platformă şi într-o con­ N. TÎRCOB
Socialiste. i DEVA :
Olga şi
f Lupta cîl
Cadru de manifestare profund democratic ; riile I-II
DOARA :
iie pregitim. ne «teLaiiih Late rege (FI
Lucrez ca muncitoare, con­ Iată de ce, împreună cu glorie —
fecţionară încălţăminte, în alţi tovarăşi de muncă, m-am Explozie
(Construc
noua fabrică de încălţăminte înscris în organizaţia proprie terţele să au mai râu«« Ş A NI : A
(Cnirea);
din Hunedoara. Deoarece nu F.U.S. din întreprindere. Sîn- brie); Rg
sînt membră de partid, m-am tem siguri că noile măsuri de riile III-
bucurat nespus de mult cînd îmbunătăţire a activităţii datori tu iLeatl LUPENI
am aflat că din iniţiativa se­ F.U.S. crează posibilităţi din — seriile
Anchetat*
cretarului general al partidu­ cele mai bune pentru ca toţi (iviuiicito.
lui. t o v a r ă ş u l Nicolae oamenii muncii să ia parte (Urmare din pag. 1) — Aprovizionarea cu ma­ Flecare n
Ceauşescu, se constituie orga­ activă, să se afirme mai pu­ terii prime este asigurată. ci feresc);
păianjen
nizaţii proprii ale Frontului ternic în producţie, în viaţa — Deci, la prima cerin­ Păcura, energie, zgură, pi­ LA : Or;
Unităţii Socialiste, crcîndu-se social-politică a întreprinde­ ţă a genericului nostru, răs­ rită, g. os avem în cantităţi resc); Aî
astfel un nou cadru, profund rii. a municipiului în care punsul este negativ, nu vă îndestulătoare. La transpor­ zile de c
B RAD :
democratic, de manifestare a trăim şi muncim. realizaţi planul anual. Ce tul materiei prime este ne­ ^ avut 1
tuturor oamenilor muncii ca ELISABETA B1JBOACĂ Preşedintele noii organizaţii a F.U.S., de la Preparatia j întreprindeţi pentru a Ieşi voie de o capacitate de 100 ORAŞTJF
proprietari, producători şi be­ muncitoare, Coroeşli, inginerul Horia Tripon, asistind la completarea I | definitiv din această postu­ tone, adică cinci autobascu­ că in pe
cererilor de înscriere in organizaţie, a noi membri.
(Patria);
neficiari ai bunurilor mate­ Fabrica de încălţăminte Foto : ŞT. NEMECSEK ră, a nu ne mai intilni tu lante a 20 tone fiecare. în GEOAGI’
riale. Hunedoara ea ? ce priveşte desfacerea, nu ureche n
— Pentru colectivul nos­ ridică nici un fel de pro­ (Casa de
tru de muncă este o mare bleme, de ciment este ne­ 80 de 1
BRAZI :
. Nu vrem să facem o cro- rea timpului cu... sticle pli­ rat precipitaţiilor abundente, rămas să se garnisească ' mîhnire situaţia de a ne voie peste tot. CALAN :
| nică a filmului „Chinioniş- ne, sticle goale. Întrebai amatorii de „zile frumoa­ şi ei. număra printre unităţile — Buna exploatare, repa­ ginea sai
tură);
SI
J tii", ce rulează in prezent cum lucrează, a răspuns, fă­ se“ şi „clipe fericite" şi-au Pornit pe fapte mari în * restan’ţiere ale judeţului, raţiile şi întreţinerile utila­ bi.re (Mu
mereu citaţi şi criticaţi. Ac­
I pe ecranele cinematografe­ ră să clipească din ochi, că îndreptat atenţia spre „Izvo­ ziua aceea a fost Dan Fi- j ţionăm energic, pe toate jelor presupun oameni de sau nici
LIUC : 1
lor din judeţ. Mai repede, a ieşit din schimbul de rul veseliei". Dacă nu acolo, lip, de la C.A.P. Şoimuş. , înaltă calificare la fiecare rul).
' o cronică a cîtorva cea- noapte. Spre surprinderea alunei unde ? ! Cînd ? !... $i Plecase în delegaţie la Ha- I fronturile pentru a ieşi din loc de muncă.
; suri, aşezate la răscrucea noastră, a uitat cu desăvîr- pentru ei normalul şi fires­ jeg, dar a ajuns — dus pe această postură. 1980 vine — Este adevărat. Aşa că
| dimineţii cu amiaza, dintr-o şirc că dc o zi se afla în cul nu putea fi altul decît aripile timpului — la „Tic- > cu o creştere de 40 la sută şi noi am reactivat cursu- îPr
J zi proptită în coasta alteia. concediu... medical. Ne-a tot în timpul programului 7ac". Solicitîndu-i să ne î faţă de realizările acestui riie de calificare, de spe­
I care, zice-se, ar fi cu gki- uimit şi generozitatea me­ de lucru. Acest lucru ne a- prezinte delegaţia sau bile- ' an. Pentru a ne îndeplini cializare şi ridicare a cali­
Rezulta
I nion. Dar, viind să infirme dicului ‘I ador Bulgarov, dc minteşte dc basmul cu Făt- lele de autobuz, a început | exemplar aceste sarcini ficării întregului personal din IC «
' superstiţia, ziua de J2 de- la circumscripţia sanitară a Frumos, zmeul, pasărea şi să „toarne" o groază de ar- * ne-am stabilit o ordine de muncitor. Acţionăm pentru
| cembrie a fost. tocmai ea gumenle în favoarea lui. £ prioritate în acţiuni. Func­ stabilizarea forţei de mun­ Fioremir
' cea cu neşansa pentru cî(i- Poate aşa i-a convins şi pe J ţionarea intensivă şi exten­ că, ridicarea niveiului de A veil in
| va purtători de... „căciuli Opf ore de muncă nu înseamnă şefii săi pentru această zi l sivă a cuptoarelor de ci­ conştiinţă muncitorească a Milan —
Catawz.
, sub muscă" „ciupită". I ment, a celorlalte utilaje oamenilor noştri. Napoli -
> lală-nc, aşadar, împreu- alfe cîteva petrecute prm cafenele Vremea trecuse de răscru- » de bază, executarea unor — Să înţelegem, tovară­ Perugia
«Tuvenl
I iiă cu ofiţerii de miliţie cea zilei, cînd, la cafeneaua I întreţineri şi reparaţii de şe director, că 1980 va fi Rem a —
I Cornel Brădean şi Victor „Bulevard“ îşi face intrarea ' calitate, exploatarea atentă un an al realizărilor exem­ Interne
8 S11 ciu, pe urmele celor ce şi restaurante triumfală un lînăr insolit j a capacităţilor de produc­ plare a producţiei de ci­ Torino •
Pescar.
' navighează prin apele lul- de o linără. Aflăm de ia » ţie, creşterea siguranţei in ment şi var ? Udinese
| buri ale indisciplinei. Ast- el că se numeşte 7 ilus Fo- J funcţionare — sînt aceste — Puterile, capacităţile Bologn
« fel. cîleva dintre cafe-ba- „Ghinioniştii“., zilei de 12 gel şi, ca de fapt, trebuia J acţiuni pe care pedalăm noastre creatoare converg Bari —
Brescia
| rurile, aşezate în plin cen- să fie la locul de muncă . cu prioritate. în acest sens. Comuniştii, Siimpci
—
„ Irul Devei, au devenit locuri — secţia electromecanică a t sînteii In această privinţă întregul colectiv, este no- Genoa
condiţionaţi
desigur
La n ere
S ande unii lucrători ai coo­ E.M. Deva. care i-a elibe­ „apa vie". „Fetii noştri'“, minei Deva. Dar se învoise... ' şi de alte unităţi economi­ tărît ferm să-şi îndeplineas­ Parma
perativei „Constructorul“ îşi rat cu prea multă uşurinţă pentru a fi siguri că ajung Ce suflete caritabile au f că exemplar sarcinile de V c-rona
4 stabilesc „planul de bătaie“ certificatul medical. Ce să la această apă vie, au pur­ maistrul Ormindcanu htlius « ce din ţară. Ne gîndim, de plan, angajamentele asu­ Ter n.:u
Fond
3 al muncii de teren, ori. mai spunem ? ! La aşa boa­ ces ci înşişi la sursă. Aşa şi inginerul loan Bota! pildă, la cei care vă furni­ mate în întrecerea socia­ lei „
' funcţionari din unele insti- lă. asemenea tratament ! au ajuns Mihai Ciuştea şi Nu mai vrem să comen- „ zează piese de schimb. Cum listă. Ne-am angajat una­
| tulii vin cu o frecventă dia- Ca să nn [ic singurul Sandu Nicoară, de la l.C.F. tuni asemenea aspecte, nici | lucraţi cu -întreprinderile nim, conştient, să dăm ţă­
4
s bolică la cafelulu de la ora „ghinionist". „destinul“ i — şantierul I.G.F.F. să vină să vă supunem atenţiei alte respective ? rii în plus, anul viitor, § w
S zece, garnisită cu caimacul l-a alăturat şi pe Gheorghe la „izvor", taman din car­ cazuri. „Ghinioniştii“ noştri * — Solicităm mai multă set-zU.
la
* şuetei. Morariii. dc la Autobaza 1 tierul Bejan, unde lucrau au dat dovada de crasă a- ? receptivitatea utilaj întreprin­ 20 000 tone ciment, 2 000 to­
derea
de
petrolier
Am găsit şi alte aspecte, marfă Deva, care „suferea la construcţia unui bloc. Tot batere de la etica profesio- J Tîrgovişte în ceea ce pri­ ne var, 2,4 milioane lei la Timpii
producţia marfă, 4 milioa­
J care picurate strop cu cumplit“ în cafeneaua „Bu­ pe aici s-au împotmolit, iudă. Nu fac cinste colecli- | veşte livrarea pieselor de ne lei la producţia globală, «lua ile
me în \
Î strop în contra eticii profe­ levard", în compania unor Birla Pascu şi Gheorghe velor de muncă în cadrul ■. schimb pentru foreze, iar 600 000 lei la producţia ne­ rul schi
sionale, a disciplinei de pro- prieteni ce veniseră, să-l Popa. Am aflat că lucrau cărora lucrează. Tocmai de \ la „23 August“ Bucureşti tă, 2 000 tone ipsos, iar sar­ Interval;
i duefie şi a răspunderii mun- consoleze cu nişte „întări­ amîndoi la atelierul meca­ aceea, trebuie să se milita- * urgentarea trimiterii piese­ cinile anuale la export să precipit;
§ cii, ne-au strepezit inima toare“ nic al B.J.A.T.M. Deva şi ze în vederea eradicării a- j lor de schimb pentru răci- le realizăm pînă la 1 de­ sufla
*. precum zeama dc aguridă, Ziua de 12 a mai avut şi că au fost trimişi la o coo­ ceslor practici, pentru că * torul grătar, în variantă cembrie 1980. De fapt, an­ vest. T
va fi c
fi gura. alte caracteristici. A fost perativă să procure nişte nimeni nu are dreptul să se j îmbunătăţită. gajarea noastră în muncă 5 şi z
« Si cum să nu fie aşa una dintre zilele mohorîte garnituri. Cum între punc­ sustragă de la muncă, de la 3 — In ce stadii se află se cheamă mai mult ciment maxirnâ
ii cînd ia „Tic-tac"-ui devean, ale săptămînii. Cum starea tul de plecare şi de sosire îndatoriri. J definitivarea contractelor peste plan, adică să nu mai grade. 1
J loan Sirnilie puncta trece- aceasta a vremii s-a dato­ s-a iniei pus circiuma, au DORIN CORPADE ferme de aprovizionare şi rămînem niciodată datori cu ceaţă, <
a JXMa * zautxy j svesr a jkm a juxte t zwaw a desfacere pentru 1930 ? ciment economiei naţionale. va pe-;
v