Page 61 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 61
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VÂ ]
T o v a r ă ş u l Nicolae partidului şi statului de sonal tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, secretar gene făurire a societăţii socialis Ceauşescu, cele mai since
ral al Partidului Comunist te multilateral dezvoltate re mulţumiri şi profunda
Român, preşedintele Repu în patria noastră, cu prile recunoştinţă pentru înalta
blicii Socialiste România, a jul împlinirii v-îrstei de 60 distincţie acordată.
•înmînat, marţi, 1-8 decem de ani. A luat cuvîntul tovară
brie, într-un cadru festiv, La solemnitatea decorării şul Nicolae Ceauşescu, ca
tovarăşului Emil Drăgănes au luat parte tovarăşa re a felicitat pe sărbătorit.
cu, membru al C.C. al. Elena Ceauşescu, tovarăşul Tovarăşii din conducerea
M M P.C.R., ministrul turismu îlie Verdeţ, alţi tovarăşi de partid şi de stat au a-
lui şi sportului, Ordinul din conducerea de partid şi dresat, de asemenea, tova
ma L CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN „Steaua Republicii Socialis de stat. răşului Emil Drăgănescu
te România“ clasa I, con în cuvîntul său, tovară calde felicitări, u-rîndu-i
ferit prin decret preziden şul Emil Drăgănescu a ex multă sănătate şi fericire,
ţial, pentru contribuţia a- primat conducerii partidu succese tot mai mari . în
Anul XXXI, nr. 6 879 Miercuri, 19 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani dusă la înfăptuirea politicii lui şi statului nostru, per- activitatea sa.
Bot&rîrile Congresului al lITeá ai P- O. R.- înfăptuind propunerile tovarăşului '
program de acţiune al iutyefffilui popor
NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la creşterea
Âm asiqurat toate roiului Frontului Unităţii Socialiste
59*
Bogata experienţă dsbindită piuă
acum ~ temeiul anei
19 7 9 "T r 1980
finalizat exemplar , ^ temeinic .. te
— Avînd în vedere că în — Ce sarcini are I.P.L. Cum bine sc ştie, Frontul multiplelor sarcini ce nc-au
acest an I-.P.L. Deva nu Convorbire cu tovarăşul Deva în 1980 ? Aţi între Unităţii Socialiste şi-a creat stat în faţă. Rezultatele ob
şi-a îndeplinit ritmic şi in mg. CORNELIU IONESCU, prins toate pregătirile pen statutul unei organizaţii cu ţinute în perioada cc a tre
tegral prevederile de plan, directorul tru îndeplinirea lor ? un larg şi puternic caracter cut din acest cincinal sînt
v-am ruga, tovarăşe direc întreprinderii de prelucrare — Pentru anul viitor, sar de masă ce-şi aduce o tot rodul muncii pline dc ab
tor, să nominalizaţi cauzele. a lemnului Deva cinile de plan ale întreprin mai însemnată contribuţie la negaţie a oamenilor muncii
— Întreprinderea noastră derii noastre sînt mobiliza progresul continuu şi în ritm ce fac parte din sindicate,
îşi desfăşoară activitatea în de muncă şi a timpului e- toare. Faţă de acest an, ele rapid al patriei socialiste. din ’organizaţiile dc tineret' şi
cinci oraşe ale judeţului şi fectiv de lucru, prin aten prezintă creşteri de 38 la Reunind sub conducerea de femei etc., reunite sub c-
obţine, în general, rezulta ţia sporită acordată redu sută la producţia globală, Partidului Comuni::! »mân, gida Frontului Unităţii So
te bune. La ora actuală în- cerii consumurilor de ma de 53 la sută la producţia forţa conducătoare a socie cialiste. Astfel, ca să folo
’ regi străin restanţe l-a indi terii prime şi materiale, de marfă, de 52 la. sută la pro tăţii noastre socialiste, toate sesc doar cî-tcva exemple —
catorul fizic mobilier din combustibil şi energie, prin ducţia netă, de 69 la sută organizaţiile de masă şi ob planul şi angajamentul asu
lemn, la export jji inves grija permanentă pentru -la producţia de mobilă. şteşti din ţara noastră — sin mat pe cincinalul 1976—1980
tiţii. Cauza principală este creşterea calităţii produse Sarcinile sînt cunoscute, dicatele, organizaţiile de ti au fost realizate -în 3 ani şi
neintrarea în funcţiune la lor. Avem eameni -pricepuţi au fost dezbătute şi apro neret şi femei, uniunile de 9 luni, perioada la care mă
data planificată a Fabricii şi harnici, care răspund tu bate -în adunările generale creaţie etc. — Frontul Uni refer fiind bogată şi în alte
de mobila din Petri la, oare turor chemărilor, îşi fac 'da speciale -ale oamenilor mun tăţii Socialiste -realizează mo succese, cum ar fi : depăşirea • Minerul şef de brigadă
ne-a grevat producţia glo toria cu pasiune şi răspun cii, lucrătorii noştri s-au -an bilizarea tuturor oamenilor planului producţiei globale cu IIie ■Ohlron tic la mina Vul
pentru
un
mulţumit
can,
bală şi marfă cu zece mi dere. gajat să le îndeplinească şi muncii Ia viaţa politică şi e- circa 540 milioane lei, a pla nou şut record.
lioane lei şi producţia -de — Veţi încheia anul 1979 chiar să le depăşească. Si conomico-socială, la rezolva nului producţiei marfă cu a- Foto : M. OLTEANU
mobilier cu peste cinci mi cu toţi . indicatorii reali gur că am luat din vre rea problemelor dc larg inte proa-pe 400 milioane lei, a
lioane lei. zaţi ? me măsuri corespunzătoare res -ootăţonesc, la conducerea planului producţiei nete cu
Colectivele -noastre s-au — în urma măsurilor în pentru a ne realiza inte activităţii de producţie, la 250 milioane lei ş.a.m.d., la
mobilizat însă cu toate dis treprinse, activitatea de ex gral indicatorii de plan din soluţionarea multiplelor as care se adaugă construirea a
ponibilităţile, reuşind să port se derulează în condi -prima lună a ' anului, in pecte pc care 1-c ridică viaţa 400 apartamente, a circa 450
acopere pe capacităţile e- ţii optime şi sînt convins tr-licit din cele 22 >de pro cotidiană. noi locuri în cămine şi gră-
xi sten te planul aferent Fa că vom recupera restanţele duse contractate la fondul Consiliul orăşenesc Brad
bricii de mobilă Petrila, să şi că ne vom îndeplini pla pieţii pentru 1980, Un nu al Frontului Unităţii Socia LOGH1N D1NEŞ,
obţinem chiar -o depăşire de nul l-a acest indicator. De măr de 12 sînt -produse noi, liste, coordonat îndeaproape prim-secretar mecanizării, se
plan la producţia globală, asemenea, împreună cu Convorbire realizată de de Comitetul orăşenesc dc al Comitetului orăşenesc
marfă şi netă, să ne ono constructorul — T.C.I. Ti DUMITRU GHEONEA partid, şi-a amplificat conti Brad al P.C.R.
răm angajamentul anual a- mişoara — accelerăm lu nuu activitatea de mobilizare Era miezul unei zile u-
sumat, să ne realizăm şi in crul la Fabrica de mobilă (Continuare în pag. a 2-a) a cetăţenilor la realizarea (Continuare în pag. a 2-a) mede, înceţoşate cînd, c-
dicatorii de eficienţă eco Petrila, pe care vrem s-o chipul din cap pînu-n pi
nomică. punem în funcţiune -zi-lele Planul de dezvoltare economico-socială a României pe 19S0 cioare ca un miner, am a-
— Pe ce cai aţi reuşit a- acestea şi deci să ne rea jnrts, fără să apuc să mă
eest lucru ? lizăm planul şi l-a -investi GRANDIOS PROGRAM PENTRU EDIFICAREA ■dumiresc prea bine cum,
în -primul rîwd prin ţii. La indicatorul mobilier MULTILATERALĂ A PATRIEI NOASTRE SOCIALISTE împreună cu ortacii mais
utilizarea mai bună a ca elin lemn -însă nu vom pu trului Miliai Dăianu, în
pacităţilor actuale, a forţei tea recupera.
colivia care, după un scişr.t
semnal sonor, a „ţâşnii“
spre adâncuri. Aşa a în
ceput periplul în labirin
tul dc galerii şi abataje
subpăinînlenc ale minei
Nu peste mult timp flăcă Lupani, în urma căruia,
rile au început să pălească după aproape patru cea
Eqa trecut de miezul nop sub jelui extinctoarelor. suri petrecute în mijlocul
ţii, Ningea mărunt. Era. Cînd incendiul a fost oamenilor din brigada lui
prima zăpadă din această stins şi în jur s-a aşternut Teodor Boncido (acum,
iarnă la Deva.. In fufa se liniştea, au fileeat şi cei doi cea mai „în formă“ bri
diului Grupului dc pom cetăţeni. Au plecat aşa cam gadă din Luperii),,pagini
pieri s-a oprit o maşină. An veniseră, fără să-i întrebe le bloc-nolesului — dar,
coborât in grabă doi oa cineva ceva. Au plecai în mai ales, sufletul şi con
meni. Se înlrcrupeau imul noapte mulţumiţi, satisfă ştiinţa reporterului — s-au
pe celălalt în a ■explica cuţi la ghidul că datorită MIP.CEA LEPĂDATU
santinelei: „Foc... Incen intervenţiei lor prompte
diu... Vcnifi repede... Repe pompierii au sosit la timp (Continuare în pag. a 2-a)
de !...“. Nimeni nu i-a în şi incendiul n-a avut ur
trebat cine sînt, de unde mări, nu s-a extins.
vin. S-a dat alarma. Au Gestul celor doi oameni, 200 mii lei. De asemenea, ei tică şi cultură socialistă Hu ÎNCĂ 186 FAMILII
din
subteran
de
urmat cUcva minute - de graba de a veni în ajuto au recuperat fier vechi şi nedoara, a fost şi urmată in ŞI 652 NOU NĂSCUŢI
100
de
tone
de
îndrumări
metodice
pregătiri febrile. Uşile boxe rul salvării bunurilor pu 1000 kg, de cupru. Printre terpretare, fiind de un real
civile
La
lor s-au dai în lături şi blice înseamnă wj. act civic cei care s-au remarcat în sprijin in pregătirea viitoa oraşului Oficiul stării ne infor al
—
Oraştie
de firească responsabilitate. inod deosebit în această ac relor programe cu care bri
maşinile de interv etilic au tivitate se numără tinerii găzile artistice vor intra în mează tovarăşa Adina Ma
...La acea oră tîrzie din PRIN MUNCĂ fia Poraicu — au fost ofi
fost scoase pe platforma din PATRIOTICĂ Niţă Pirlog, loachim Budi- noua otapă a Festivalului ciat c n d e la începutul a n u l u i
Tofană,
Valentin
fata grupului. Grăbiţi, ti noapte, pe şoseaua din a- liccanu, Stoica, Ioan Rus şi naţional „Cîntarea României“. şi pînă în prezent ltfl» că
Cornel
de
de
nerii pompieri - şi-au luat pro,pierea incendiului au la Organizaţi» Lupeni tineret reali alţii. EXPOZIŢIE sătorii.
şi-a
mina
mai 'trecut, maşini. Dar nici
locurile în maşini. Cei doi zat planul economie al a- Multe dintre lucrările de în aceeaşi perioadă aici au
una n-a oprit. Ocupanţii cestui an în proporţie de 115 TRECERE ÎN REVISTA fost înregistraţi 652 nou năs
pictură
ale
acuarelă
au privit, nerăbdători pre maşinilor şi-au văzul indi 1» sulă. Pe lingă sutele de Marţi după-a miază, la clu sionarului in ceferist luliu pen cuţi. {Tuturor, ani lungi de
Stre-
gătirile pompierilor, apoi ferenţi da drum. Se spune tone de cărbune date peste bul „Siderurgislul“ din Hu harscky sînt reunite în ex viaţă şi fericire !
i-au insolit la locul incen plan în Cinstea Congresului nedoara a avut loc trecerea poziţia personală găzduită în
că între sublim şi ridicol al XII-lea, prin acţiuni de in revistă a brigăzilor artis aceste zile de Clubul mun
diului. Pompierii şi-au în nu •<? clecît un pas. Dar în muncă patriotică, uteciştii de tice (lin întreprinderile şi in citoresc clin Simeria. A-
ceput. activitatea melodic, tre datorie şi indiferentă ? aici au recuperat Utilaje (ar stituţiile municipiului. Acţiu ceastă expoziţie constituie
mături, scocuri, stupi hi nea, organizată de Consiliul
rapid, şi mai ales eficient. MIA VOICU draulici ele.) in valoare de municipal de educaţie poli un omagiu dedicat zilei de
30 Decembrie.
