Page 62 - Drumul_socialismului_1979_12

Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMUL

Organizarea sectoarelor um ce horticole
înfăptuind propunerile tovarăşului NICOLÂE CEÂUŞESCU
cu privire la creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste Cadru propice sporirii
producţiei de legume şi fructe 15.00 Hochei
Bogata experienţă dobîndită pînă In Raportul prezentat de horticole, a fost inventaria­ ducţie, în cadrul acţiunii de Cehoslova
dia. (TC3J
rectă de
secretarul general al parti­ tă baza tehnico-materială şi cooperare, este asigurată de 17,15 tnvăţămi*
acum - temeiul unei activităţi dului, tovarăşul Nicolae s-au stabilit secţiile dc me­ către unitatea coordonatoare, ţie
printr-un specialist. Consilii­
Ceauşescu, la Congresul al
canizare şi formaţiile oare
Trandafir
XH-ilea al Partidului Comu­ execută lucrările în sectorul le unice agroindustriale spri­ 17,40 dova — :
tot mai ample în viitor nist Român se subliniază că horticol. Acestea sînt dotate jină sectoarele unice hortico­ 17,55 Atenţie l
Iară
un obiectiv esenţial al cinci­
le în realizarea amplasării
cu tractoarele şi maşinile a-
nalului viitor este înfăptui­ gricole necesare în vederea culturilor pe terenuri cores­ Emisiune
(Urmare din pag. 1) răspîndlre a cunoştinţelor drul col mai propice pentru rea unei profunde revoluţii executării lucrărilor cuprinse punzătoare înfăptuirii obiec­ muncii
ştiinţifice, asigurîndu-se coor­ ca toţi oamenii muncii să agrare, cuprinzînd atît baza în tehnologiile specifice fie­ tivelor propuse. Acţiu­ 18.20 Tragerea
diniţe, dezvoltarea fără pre­ donarea permanentă a muncii aibă posibilitatea să contri­ tehnico-materială, cît şi orga­ cărei culturi. Din fondul a- nea de cooperare este 18.30 Viaţa raţ:
cedent a desfacerilor de măr­ acestora. Iată, deci, o activi­ buie efectiv la progresul şi nizarea producţiei. Trecîn- griculturii socialiste în sec­ înscrisă în planul de pro­ 18,50 1001 de s
furi şi a serviciilor către tate plină de competenţă şi prosperitatea patriei, în vir­ du-se ia materializarea liotă- toarele unice horticole sînt ducţie şi economic al fie­ 19.00 Telcjuma
opulaţie. Aceste rezultate răspundere, o experienţă bo­ tutea ideii că socialismul şi rîrilor stabilite de forumul cuprinse peste 2 100 ha des­ cărei unităţi participante. Co­ 19.20 Dosarul
une ca şi altele, obţinute de gată dobîndită în realizarea comunismul se construiesc de comuniştilor, au fost organi­ tinate producerii legumelor, ordonatorul urmăreşte evi­ 19.30 Noi, fem
oamenii muncii din Brad sînt sarcinilor ce ne revin. către popor şi pentru popor, zate şi în judeţul nostru 9 aproape 3 000 ha repartizate denţa, separată pe fiecare u- 20.00 Teiecinen
urmarea activităţii desfăşu­ Propunerile tovarăşului doci toţi trebuie să ia parte sectoare unice horticole, ac­ culturii cartofilor, 4 000 ha nitate componentă, a cheltu­ nour ca
rate de colectivele de mun­ Nicolac Ceauşescu, secretarul la edificarea acestora, dezi­ ţiune care’ are drept scop va­ ocupate de livezi şi 44 ha ielilor şi veniturilor, avînd Katharim
că — de mineri, constructori, general al partidului, cu pri­ deratul respectiv fiind de lorificarea eficientă şi inte­ cu viţă de vie. în vederea deschis un cont de disponibi­ cum se
(ărani cooperatori, intelec­ vire la creşterea rolului Fron­ mare importanţă teoretică şi grală a rezervelor de creşte­ punerii în valoare a rezerve­ lităţi la bancă. Retribuirea poate di
tuali, ţărani cu gospodărie in­ tului Unităţii Socialiste se practică. re a producţiei de legume, lor de creştere a producţiei, muncii se face în acord glo­ Premieră
dividuală reuniţi în organi­ constituie ca o valoroasă con­ Oamenii muncii din Brad cartofi şi fructe, astfel îneît se va repartiza cu prioritate bal, cu tarife pe unitatea de ţie a sti
it.F.G. şi
zaţiile ce compun Frontul U- tribuţie a Partidului Comu­ au primit cu deplin interes şi la aceste produse agroalimcn- pentru sectoarele unice hor­ produs, sau la 1000 lei, po­ 21,45 Tclejumn
nităţii Socialiste, rodul acti­ nist Român în ce priveşte vie satisfacţie propunerile to­ tare să se poată acoperi ne­ ticole îngrăşăminte chimice, trivit normelor şi tarifelor
vităţii politico-organizatoricc mobilizarea oamenilor mun­ varăşului Nicolae Ceauşescu cesarul de consum al popu­ pesticide şi alte materiale ne­ cuprinse în devizele tehnolo­
desfăşurate de sindicate, de cii Ia edificarea societăţii so­ privind creşterea ralului laţiei judeţului din producţie cesare bunei desfăşurări a gice. în cadrul acţiunii dc
organizaţiile U.T.C. şi de fe­ cialiste şi comuniste, ştiut Frontului Unităţii Socialiste, proprie, începînd din anul procesului de producţie. cooperare sînt prevăzute o-
mei, a muncii celorlalte orga­ fiind că o operă de o ase­ aprcciindu-lc ca o contribu­ viitor. Organizarea acestor Avînd la bază noul mod bligaţii precise atît pentru
nizaţii de masă şi obşteşti. menea amploare şi complexi­ ţie de seamă la lărgirea şi sectoare unice horticole va de organizare a activităţii unitatea coordonatoare, cît şi
Deosebit de importantă a fost tate solicită participarea con­ adîncirea democraţiei socia­ asigura folosirea cu randa­ sectorului horticol, s-a trecut pentru unităţile cooperante în BUCUREŞTI
contribuţia Frontului Unităţii ştientă a 'întregii naţiuni. In liste. Astfel că, încă din pri­ ment ridicat a bazei tehnico- la stabilirea acţiunilor dc producţia horticolă. rtioprogramul
Socialiste, a organizaţiilor ca- acelaşi timp, ele răspund u- mele zile cînd s-a trecut la materiale existente şi a for­ cooperare între producătorii De maximă însemnătate Radiojurnal;
presei ; 8,10 t
re-1 compun, la înflorirea c- nei cerinţe majore a etapei constituirea organizaţiilor pro­ ţei de muncă şi va crea con­ şi beneficiarii producţiei de este ca prin conjugarea tutu­ iliilor ; 9,00
dilitar-gospodărească a loca­ ce o parcurge ţara noastră, prii ale F.U.S., sute şi mii diţii de realizare a unor pro­ legume şi fructe, în raport ror eforturilor, participanţii ştiri; 9,05 Ri
lităţii, la realizarea unor o- care pune în faţa poporului de oameni şi-au manifestat ducţii superioare, cantitativ cu destinaţia acesteia. Con­ la realizarea producţiei hor­ cultăto ştir lor; :
10,05
de
bicct.ivc de larg interes cetă­ — în lumina documentelor hotărîrea de a face parte din- şi calitativ, de pe toate su­ tractele de cooperare între ticole să asigure punerea de­ străb la
ţenesc prin muncă patriotică, Congresului al Xll-lca al tr-o astfel de organizaţie, iar prafeţele destinate culturilor unităţile agricole de stat şi plină a rezervelor dc creştere viaţă nouă ; I
precum şi în ce priveşte per­ partidului — obiective de cu prilejul adunărilor de con­ de legume, cartofi, pomi şi cooperatiste producătoare de a producţiei de legume, car­ socialiste ; 10,
muzicii cora
fecţionarea desfacerilor de mare anvergură, a căror în­ stituire, cei care au luat cu­ viţă de vie. în acelaşi timp, legume şi fructe, care au or­ tofi şi fructe, în scopul îm­ 11.00 Huiotiu
mărfuri şi serviciilor către făptuire presupune o largă vîntul — vorbind în numele se are în vedere eşalonarea ganizate ferme specializate bunătăţirii permanente a a- Microfonul pi
populaţie. S-a desfăşurat şi şi puternică mobilizare de tovarăşilor lor de muncă — mai bună a producţiei de le­ sau mixte, sc încheie cu provizionării populaţiei cu a- Avanpremiera
se desfăşoară o bogată acti­ forte umane şi materiale. în şi-au exprimat hotărîrea ca gume pe tot timpul anului, I.J.L.F., în calitate de coor­ ceste produse, precum şi a 12.00 Buletin
Din comoan
vitatea prin comisiile de con­ acelaşi timp, propunerile se­ în noul cadru să-şi adu­ aplicarea pe scară largă a donator al producţiei ce se industriei alimentare cu ma­ nostru ; 13,00
trol muncitoresc, comisiile de cretarului generai oferă ca- că contribuţia la înfăptuirea tehnologiilor înaintate şi ri­ preia pentru fondul pieţei, şi teriile prime necesare. 15.00 Clubul u
Radiojurnal ;
documente! or-program elabo­ dicarea eficienţei activităţii cu I.P.I.L.F. Haţeg — pen­ muncitoreşti;
rate de Congresul al XII- în fermele unde se realizea­ tru producţia destinată indus­ DORINA BOLOG natc economi
0 amplificare reală a democraţiei lea al P.C.R., la înflorirea ză producţia. Odată cu or­ trializării. Coordonarea ope­ inginer şef tin de ştiri ;
continuă şi multilaterală a ganizarea sectoarelor unice rativă a activităţii de pro- Ia l.J.L.F. Hunedoara-Deva bii române;
găre Sn stud
noastre socialiste României socialiste. în aces­ serii; 20,00 In
te condiţii, în localitatea tecului popu
Lucrez într-un colectiv văzînd în aceasta o amplifi­ noastră s-a încheiat, practic, „Am asigurat toate condiţiile pentru cheta politică
ţe sonore ;
harnic, închegat, la atelierul care, o adîncire reală a de­ constituirea organizaţiilor tr-o oră ; 23,0
mecanic al I. M. Livezcni. mocraţiei socialiste în patria F.U.S., pregătindu-ne pentru recuperarea restanţelor pe acest an“ zicale ; 23,30-
Sînt lăcătuş mecanic şi m-am noastră. constituirea organizaţiei oră­ muzical noct
specializat în repararea com­ De aceea, am ţinut să mă şeneşti, şi pentru alegerea co­ (Urmare din pag. 1) tă o constituie asigurarea de suficient personal mun­
binelor pentru subteran. Ma­ număr printre primii care au mitetului şi a consiliului lo­ forţei de muncă — îndeo­ citor încă de la intrarea în
joritatea lucrătorilor de la depus cerere de înscriere în cal al F.U.S., după care vom concepute şi executate în sebi pentru Fabrica de mo­ funcţiune. Totodată, ne
noi sînt policalificaţi, execu­ una din organizaţiile proprii trece la activitate concretă, cadrul întreprinderii noas­ bilă de Ia Petrila —, per­ vom preocupa de ridicarea
tă reparaţii şi lucrări de cea ale F.U.S., care s-au consti­ pentru traducerea integrală în tre, ne-am preocupat de fecţionarea profesională a calificării şi de policalifica­
mai bună calitate. Mobilizaţi tuit la mina noastră. Sîntem viaţă a propunerilor cu pri­ lansarea în fabricaţie a cadrelor. Ce se întreprinde rea muncitorilor din unele DEVA : U1
de importantele evenimente conştienţi că prin înscrierea vire la creşterea ralului primelor loturi de produse, în acest sens ? secţii — ca o măsură utilă Olga şi poe
politice pe care poporul ro­ în Frontul Unităţii Socialiste, F.U.S., iniţiate de tovarăşul avînd deja asigurate toate — Am acţionat de mai în procesul creşterii pro­ Lupta I-II după
(A
rlile
mân le-a trăit în această pe­ prin activitatea pe care o Nicolae Ceauşescu. Succesele documentaţiile şi tehnolo­ multă vreme, am recrutat ductivităţii şi al îmbună­ DOAR.A : In
rioadă, oamenii muncii din vom desfăşura în cadrul a- de pînă acum, experienţa do­ giile de execuţie. Avem în şi şcolarizat 114 muncitori tăţirii calităţii produselor, rege (Flăcăi
atelierul nostru şi-au depăşit cestuia, cuvîntul nostru capă­ bîndită sînt un puternic im­ vedere crearea stocurilor în fabrici de mobilă din în programele noastre pen­ glorie — ser:
în ultimele două luni planul tă mai mare greutate, vom bold pentru activitatea vii­ normative şi de siguranţă Cluj, Blaj, Cîmpeni, Dro- tru anul 1980 avem şi alte Explozie în
(Constructor!
la confecţii piese de schimb. putea contribui în şi mai ma­ toare. Comitetul orăşenesc de materii prime şi mate­ beta-Turnu Severin, dar măsuri şi acţiuni menite să ŞANI : Mlha
împreună cu alţi tovarăşi Brad al P.C.R. este hotărît riale, asigurarea S.D.V.-uri- numărul este insuficient conducă la sporirea randa­ (Unirea); St
năzbo
de-ai mei, care nu sîntem re măsură la opera de fău­ să asigure coordonarea acti­ lor necesare executării pro­ pentru noua capacitate din mentelor în muncă şi la ri­ brie); HI—IV
riM»
rire a societăţii socialiste
membri de partid, am primit vităţii Frontului Unităţii So­ duselor şi ridicării nivelu­ Petrila. Ne preocupăm să dicarea nivelului tehnic al LU„ INI ; V
cu nespusă satisfacţie şi inte­ multilateral dezvoltate în cialiste în aşa fel îneît or­ lui lor tehnic şi calitativ, mai pregătim în şcoli simi­ produselor, la reducerea — seriile I-
România.
res iniţiativa tovarăşului ganizaţiile nou create să ia modernizarea unor fluxuri lare încă 120 de muncitori consumurilor de materii Anchetatorul
(Muncitoresc
Nicolae Ceauşescu, secreta­ IOAN ULICI parte activă la viaţa ocono- de producţie, organizarea şi să redistribuim din ac­ prime, materiale, combusti­ Aeuarele (Mi
rul general al partidului pri­ mico-socială a oraşului, la mai bună a muncii în fie­ tualele noastre secţii 50 de bil şi energie, la sporirea NEA : Ora
PET
vind îmbunătăţirea activităţii lăcătuş mecanic înfăptuirea importantelor o- care unitate, secţie, atelier. muncitori, incit Fabrica de eficienţei economice a în­ resc) ; Papei
mele
Frontului Unităţii Socialiste, la I.M. Livezeni bicctive ce ne revin. — O problemă importan­ mobilă Petrila să dispună tregii activităţi. resc); ANIN
zile de casă
URICANl: \
ţilor (7 Noic
j (Urmare dii. pag t) subţirel ce meşterea ceva la tul unei adevărate primă­ cu introducerea complexe­ cadre ce susţin cu umeri dinţii care au învăţat se­ \ Requiemul
un utilaj, spuse simplu : veri în Valea Jiului. Pri­ lor, numai la mina Lupeni laţi, puternici, de oţel, bol­ cretele complexului mecani­ s rin miliard!
GURA
şie);
„Dînsul este şeful de bri­ măvară in sensul că — îşi peste ¡00 de oameni s-au ta abatajului, păşesc uşor zat. Sîntem 65 de oameni cu masca d<
I umplut dc fapte de muncă, I ORAŞTIE :
î de date tehnice ale uriaşe- gadă Teodor Boncalo. Vă continuă şirul ghidărilor A- policalifical (din mers, de­ spre frontul de cărbune. în brigadă. îi cunosc bine s căm pe dc
I lor complexe mecanizate, de las în scama lui“. lexe Furdui, secretarul co­ oarece producţia nu trebuia Continuăm discuţia cu Teo­ pe toţi. Dacă ar fi să-i (Patria); Pr
* chipuri transpirate şi înne­ — Un bob zăbavă, tova­ mitetului de partid pe sec­ să scadă, cărbunele trebuia dor Boncalo. îl întreb : arăt pe cei mai destoinici I V GEOAGIU-E
grite de cărbune, chipuri răşe reporter. Termin ime­ tor — introducerea mecani­ dus Ia lumină şi trimis spre — Venind în Vale, am şi mai harnici, n-aş şti pe IstanbiU (C;
HAŢEG : U
imprimate pe retină în diat cu reglatul şi apoi pu­ zării a reevaluat munca în cocserii), devenind mecanici- auzit dese referiri la secto­ care să-i numesc. Aşa că I (Popular) ;
s tem vorbi. Mare lucru cu minerii, a erupt în mijlocul
| scurte străfulgerări de lămpi combaineri, lăcătuşi specia­ rul IV de la Lupeni, la scrieţi despre întreaga bri­ cină ; CALA
marginea
si
* minereşti. complexele acestea mecani­ oamenilor „dezgheţând“ con­ lişti, electricieni. Dar s-a realizările colectivului de gadă, despre faptul că noi, I cultură); S
zate. Minuni fac în subte­
cepţii vechi dc cînd lumea,
minerii din Lupeni, înţele­
I Coborîrea în mină şi dru­ ran. însă pentru asta tre- sedimentate şi stratificate întîmplat şi invers. Maiştrii, aici şi, mai ales, m-a iz­ gem şi sîntem hotărîţi să ne s i 12 munci
bit o expresie folosită frec-
mecanici buni (cum au
(Mureşul);
mul prin hăţişul de galerii
* şi suitori pînă la locul de respectăm cuvîntul dat în ** dată în cla
TELIUC : 1
muncă se desfăşoară ca un faţa tovarăşului Nicolae nerul).
Ceauşescu prin fapte, prin I
* ritual. în şir indian, cu La Lupeni, fn... primăvara mecanizării, se culeg roadele
I meşterul în frunte, minerii miile de tone de cărbune
; păşesc în tăcere, fiecare cu date peste plan. Poale de I %
i gîndurile lui. Doar întîlni- buie să Ie „pipăi“ bine, să solid, la fel ca şi cărbune­ fost Valentin 7 ofană, Con­ veni: „Sectorul ¡V îi sec­ asta sîntem un „sector cu I
firmă.“ -n Vale.
rilc cu ortacii care ies din
J şut sînt punctate de cîte-un le cunoşti, să te îngrijeşti le, concepţii moştenite din stantin Lupulescu şi Teo­ tor cu firmă-n Valea Jiu­ ...Drumul de întoarcere \
I scurt dialog, „Cum mer- de ele... Mecanizarca-i vii­ tală-n fiu, de generaţii în­ dor Boncalo), au devenit lui". Ce înseamnă de fapt spre lumină s-a intersectat * Timpul p
ziua de 19
' g — „Bine", încheiat in­ torul mineritului. Şi cînd tregi de mineri. mineri, şefi dc brigăzi. Cine asta ? deseori cu lungi benzi trans­ s mea se
c
variabil cu tradiţionalul mă gîndesc că la începui, în aceşti ani, de cirul s-au alţii puteau să lucreze mai — înseamnă că aici se portoare pe a căror spinare s treptat. Ce.
cărbune negru îşi continuă i
> „Noroc bun". cînd am introdus primele introdus complexele mecani­ bine cu modernele utilaje munceşte, că oamenii au o lată, unduitoare, tone de bil. Vor
..Despre isprăvile lui complexe în subteran, oa­ zate în Vale, oamenii, deşi dacă nu chiar ei, care sînt poftă de lucru teribilă. Deşi s slabe local
* Teodor Boncalo şi ale bri- menilor nu le-a plăcut. Au la început le-au privit cu „de meserie". Şi nu întîm- risc să mă repet, insist — drumul spre cetăţile oţelu­ rat din ve
le minime
J găzii lui am auzit cu mult vrut să le scoală afară. neîncredere, treptat, treptat plător, brigăzile conduse dc oamenii au înţeles ce re­ lui. Comunistul, minerul, ! intre —5
înainte da a-l cunoaşte per- intr-adevăr, trebuie să fii au înţeles că noţiunea de aceştia, se menţin în frun­ prezintă introducerea com­ şeful de brigadă Teodor % de, Iar cel
1 şi G gra
î sonal. Nu ştiu de ce, dar miner, trebuie să lucrezi cu „miner-tehnician" nu este o tea întrecerii, avînd cea plexelor mecanizate, au în­ Boncalo, privea cărbunele s dimineaţa.
| judecîndu-l după fapte, du- aceste complexe mecanizate, metaforă, ci un cuplu sinte­ mai mare productivitate pe văţat să le mânuiască, iar umed, fărîmiţat ce-i alune­ *
' pă sulele de tone de căr- ca să poţi spune ce repre­ tic ce desemnează o tre­ post şi cele mai multe tone rezultatele se văd. Am, în- ca prin faţă şi încerca să I
| bune extrase peste plan, zintă ele pentru minerit, cere de la un stadiu la al­ dc cărbune extrase peste Ir-adevăr, oameni unu şi ghicească din ce abataj pro­ *» Pentru u
, mi-l închipuiam un bărbat pentru munca minerului. tul, de la inferior la supe­ plan. unu în brigadă. în primul vine. Odată cu miile dc to­ ! zile : Vren
5 voinic, impunător, din cei — Vizita pe care tovară­ rior, o formulă motrice a ...Cuţitele combinei „muş­ rinei, şefii de schimb ; Petru ne de cărbune, din Lupeni N variabil. V
J in stare să „mute munţii“, şul Nicolae Ceauşescu, se­ dimensiunii noii calităţi, a că“ lacom din stratul de lacob, Constantin Popa, se îndreaptă spre toate col­ slabe.
> adică cu totul altfel decum cretarul general al partidu­ unei structuri moderne. Ea cărbune, lăsînd în urmă o Covacs Ştefan, Petru Chi- ţurile ţării cîte o părtici­ I
S arată în realitate. Vă in- lui a făcut-o, în noiembrie este o realitate vie, palpa­ felie largă de aproape trei rilă, Balaş Francisc. Apoi că din fiinţa minerilor, din •»
‘ chipuiţi mirarea, cînd ajunşi 1977, în mijlocul nostru — bilă, o necesitate pentru ac­ metri. Cărbunele umed mecanicii-combaineri: An­ sufletul lor mare şi cura­ 1 La mimti
jj in abatajul din blocul IV al atunci a stabilit introduce­ tuala etapă, dar mai ales „curge“ lin în jos, spre ban­ gliei Popescu, Dom Burla- jos, din omenia acestor har­ N cer vari
ter
ninsori
' sectorului, maistrul Dăiianu, rea masivă a mecanizării în pentru viitorul mineritului. da colectoare. Urmează ope­ cu, Nagy Alexandru şi Ale­ nici răscolitori ai adîncu- \ re cu raro
jj oprindu-se lingă un om subteran — a fost înr.epn- Minerii au înţeles. Odată raţia de „riparc". Uriaşele xandru Rus. Ei au fost cei rilor... s oră.