Page 63 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 63
NR. 6879 © MIERCURI, 19 DECEMBRIE 1979 Paf». 3
Matematica in contextul noii predări-o problemă?
Documentele program ale diagrame (roşie şi albastră negre. Am cerut elevilor să
celui de-al Xll-Jea Congres — mai mici, şi o diagramă treacă la scăderea cu 7 uni
al partidului ridică în faţa galbenă, mai mare) şi cutia tăţi din acest număr. Ei au
gheaţă :
— Sue- şcolii sarcina fundamentală cu material distribuitiv. (10 sesizat că nu se poate face ® in pasajul de sub hotelul „Dada" (lingă stop), pe
usrimo di- de a realiza pregătirea tine triunghiuri albastre şi trei scăderea decît prin înlocui un panou intitulat „Controlul oamenilor muncii vă infor- | I ARAŞI AUT OBUZ ELF.... j
Hoscova) rei generaţii în strînsă legă zeci discuri negre. Aici se rea triunghiului albastru cu
• edúca tură cu cerinţele vieţii. Dis pot înlocui discurile negre 10 discuri negre. Au înlocuit mează...**, sînt expuse imagini şi scurte relatări explicative (j Pensionând Ştefan Ve- ^
ciplinele fundamentale ocupă, şi cu beţişoarc). Pentru a şi din zece discuri negre au din activitatea echipelor de control al oamenilor muncii
la Mol din municipiu. De remarcat iniţiativa organizatorilor de a sa, din Simeria, ne anun- l
ed popu- în această pregătire, un loc demonstra adunarea 8+6 scos 7. Restul discurilor au expune un astfel de panou într-un loc de circulaţie mare ţa vineri, 14 decembrie, 1
aparte. Aici, matematica, în = ? elevii au aşezat în fost adunate cu celelalte pentru a fi cunoscut de cit moi mulţi cetăţeni. , a.c., foarte supărat (şi pe 1
neatenţie. contextul noii predări — pe diagrama roşie opt discuri două, rămase de la numărul • Bine aprovizionat, magazinul de plante medicinale i bună dreptate !) urmălo- ţ
protecţia bază de mulţimi — impune negre şi în diagrama albas- 12, obţinînd prin scădere din centrul oraşului, aparţinător Cooperativei de consum 1 rul aspect, privind circu- 1
12 — 7 = 5. J laţia autobuzelor: „O mul- ]
noexpres Deva-Şoimuş, pune la dispoziţia cumpărătorilor, pe lingă
& Wmmmmw Ptmctîc M-aş opri şi asupra unui diverse ceaiuri, şi un bogat sortiment de siropuri medici ţ ţime de cetăţeni, unii ie- j
exemplu de scădere a două nale (prepdrate de „Plafar" Orăştie). 1 şiţi din schimbul de noap- i
ÍNPJ4M/MÍNT /MODERN numere, scrise fiecare cu cîte © Astăzi dupâ-amiazâ, la casa de cultură, ansamblul 1 te, stăm în frig, în auto- )
;iei două cifre: 72 — 37. S-a hunedorean „Haţegana", laureat al ediţiei a doua a Fes gară, de la ora 8,30, cînd 1
tivalului naţional „Cîntarea României", prezintă concertul- trebuia să plece cursa spre ţ
o structură a lecţiei diferită tră şase discuri negre. Ara lucrat în felul următor. In
l- i.O- de vechea formă, cere o mai cerut apoi să recunoască cele diagrama mare s-au introdus spectaco! de muzică populară românească „Drag mi-e « Boiu. Acuma este aproape 1
dută a strînsă colaborare între învă două mulţimi disjuncte. Fo 7 triunghiuri albastre şi două cîntecul pe lume". * ora 10.00 şi maşina iot J
um, sau • Unitatea „Ceai-bar" de pe Bulevardul Dr. Petru ( n-a plecat. Şi nu este o \
ţător şi elev, independenţă în losind a treia diagramă, clc- discuri negre, formînd nu ■ situaţie dc excepţie. To- i
şi unde gîndirea elevului şi în des . vii au reunit mulţimile. Ape- mărul 72. Pe tablă a apărut Groza, a fost închisă pentru renovare pină la 30 decem
liiolenţa“. coperirea noului de către a- lînd la vechile lor cunoştin scăderea în linie: 72 — 37. brie, cînd ne va primi cu localul proaspăt zugrăvit şi un varăşii de la I.T.A. ne fac /
(Produc alt aranjament. frecvent necazuri de na- *
ccsta. De modul în care ne ţe, i-am întrebat cum se pot Elevii au recunoscut scăză- t tura aceasta. Mă întreb, 4
ător din
A. organizăm şi structurăm lec obţine dementele mulţimii torul şl au observat că uni Rubrică realizată de ' ce s-ar fi întîmplat, dacă !
ţia depinde, în mare măsură, reuniune ? (elevii au răspuns tăţile descăzutului sînt mai eu, care am fost mecanic 1
eficienţa ei. Iată cîtcva e- prin numărare — 9, 10, 11, DOINA COJOCARU de locomotivă, făceam \
xemplc despre felul în care 12, 13, 14 — numărînd în mici decît unităţile scăzătoru- cu sprijinul corespondenţilor voluntari i vreodată aşa". ţ
trebuie să se lucreze la orele continuarea elementelor din lui. Prin descoperire, au ob > Ştim ce s-ar fi întîm- 1
dc predare a noilor cunoş diagrama roşie pe cele din servat că nu se poate face ţ plat (sau cel puţin bă- j
tinţe, la clasa a Il-a, de care diagrama albastră. scăderea decît prin înlocuirea
mă ocup. Pentru scăderea unui nu unei zeci cu zece discuri ne l nuim) dar, deocamdată, \
6,00 Bă Pentru ca elevii să-şi însu măr scris cu o cifră dintr-un gre. Astfel, am obţinut în : întrucît nu este prima se- t
ieţii; 7,00 şească cu mai multă uşurinţă număr cuprins între 10 şi 20 diagramă şase discuri albas Î sizarc pe care o primim, ’
Revista nu ştim de ce autobuzele '
ul melo adunarea a două numere scri am procedat astfel : în dia tre şi 12 discuri negre. S-a l I.T.A. fac, din ce în ce \
dia de se cu cîte o cifră, am proce grama roşie am avut 12 cle format o submulţime cu o 1 mai des, asemenea „fi- 1
lem as- dat în felul următor : elevii mente, formate dintr-un tri diagramă mai mică ce con
Bulctin 1 guri“. '
la doina au avut pe bancă cele trei unghi albastru şi două discuri ţinea 37 elemente. S-a aflat
■cu] mulţimea diferenţă şi s-a tras 1 ŞTIŢI CUM ARATA i
dn ţările concluzia : 72—37 = 35.
intaşi ai | CULTURILE ? ^
năneşti ; în aceste zile dc sfîrşit dc
irr; 11,05 GAROAFE DE... SIMERIA trimestru şcolar, încercăm să t întrebarea este de ac- ^
lor; 11,35
lio - tv. ; In curînd, în oraşul a- roafele. Alţi 2 500 de mp formăm deprinderea de a lu , lualitate, referindu-ne la 1
ri ; 12,05 cra cu instrumente geometri 1 necesitatea controlului stă- 1
ilclorului şezat la răscrucea drumu de teren vor deveni un ^ rii de vegetaţie a cereale- \
1 la 3; rilor de fier vor înflori adevărat amiteatru floral. ce, de a face măsurători şi
lor; 16,00 garoafele. Prin grija Con calcule, pentru că predarea 1 lor păioase. Datorită ploi- l
Cintece Şi, pentru ca aceste flori 1 lor căzute înainte de ve- 7
Coordo- siliului popular al oraşu să ne însoţească, să ne pe baze moderne a matema \ nuca anotimpului friguros, \
00 Bulo- lui Simeria s-a trecut la ticii a devansat cu un an no
Jdă lim- amenajarea unei sere cu bucure privirea şi inima, •ţ pe unele suprafeţe apa t
Opt şla- se pregăteşte deschiderea ţiunile geometrice. 1 care a băltit a îngheţat, 1
00 Orele o suprafaţă utilă de Unitatea «le bunuri metallee Brad : Şefa echipei dc pre ' creînd pericolul de sufo- 1
;i ai cîn- 250 mp unde vor fi cul unui magazin de prezen fnv. ELISABETA POANTĂ lucrări mecanice, truse traforaj, Parasehiva Junea, şi mun \ care a plantelor. O ase- ţ
0,30 An- tivate, cu predilecţie, ga tare şi desfacere. citoarea Olivia Cian se consultă asupra frezârii unor piese
) Caden- Şcoala generală nr. 3 pentru trusele de traforaj. l menea situaţie se poale 1
) zi in- 7 vedea pe terenurile C.A.P. '
erii mil Deva j Leşnic şi altor unităţi, ţ
ion stop
l Pentru a evita pierderile l
Dacă ar fi să alegem zi Sărbătorirea zilei de naştere citatorii. tinerii poeţi şi ! din recoltă, este necesară }
lele de încărcătură educa compozitori au făcut din 1 intervenţia promptă şi cu 1
tivă dinafara orelor de curs programul lor programul ţ măsuri eficiente în vede- \
de la Liceul industrial nr. sărbătoriţilor, momentele ' rea înlăturării băltirilor .
3 Hunedoara, după-amiaza Un fericit prilej de explorare vesele ale elevilor Florin de apă.
■anu:; © din simbăta trecută ar fi Dragomir, Sorin Secară, jo PARAZIŢII SOCIALI
Patria) ; fără egal. Fără egal şi pen curile distractive, de isteţi
e — se- tru modul în care a fost a universului sufletesc ai elevilor me şi îndcmînare, pantomi- SANCŢIONAŢI
HUNE- concepută manifestarea, şi mcle. pluguşoarelc şi sor DE LEGE
le Papei covele cu... adresă împros \
devărata pentru atmosfera în care I I * Ion Berbeniţă, de 44 de 1
: (Arta); s-a desfăşurat — climat ce decembrie, ziua naşterii. 53 dansat, au ascultat epigra- Pentru fiecare sărbătorit, pătând mereu entuziasta at
1 Egee de elevi şi trei profesori me-dedicaţie, s-au regăsii profesorul Nieolae Pănoiu, mosferă. / ani, şi Pavel Şerb, de 39 '■
PETRO- a conferit dimensiuni cali i-au fost „protagonişti“. 56 sufletul manifestării, avea O iniţiativă, care aici şi ) de ani, ambii din Deva, *
; de circ tative noi relaţiei dascăl- în crochiurile realizate cu 1 se complăceau, la această I
Noiem- elev, deschizînd un teritoriu de sărbătoriţi, întîmpinaţi talent de artiştii-colegi. o vorbă caldă, un cuvînt în fiecare şcoală din judeţ,
le — sc- de colegi în cînt de „La — Carmen Zainea, clasa de elogiu, un îndemn. Flo va potenţa, de acum îna 1 frumoasă vîrstă, în situa-
lublicat î larg de explorare a univer mulţi ani" şi „Cine s-a a X-a D, sudori — 16 anii, rile, darurile simbolice in- inte şi mai mult, grija pen t ţia de paraziţi sociali, a- 1
dragoste sului sufletesc al tinerilor. ^ dică un fel de tăietori de (
ultural) ; născut în decembrie", în a- Angela Munteanu, clasa a mi nat e de ing. Adela Gai tru generaţia de miine, va
umbră Reuniunea de la liceul ţa, directorul liceului, erau face din sărbătoarea singu t frunză la crini. Avertizaţi .
JUCAN : hunedorean, organizată din plauze, flori şi daruri sim Xll-a A, construcţii-struc- însoţite de aplauze, de ura lară a elevului sărbătoarea | o dată în baza Legii 251 1
isc); LO- iniţiativa Inspectoratului şco bolice — au trăit fiorul turi — 18 ani !, Lidia Ko- ţ 1976, n-au catadixit să-şi 1
Muncito- cald al aprecierii şi prie vacs, clasa a Xl-a B, lă- rea „La mulţi ani în şcolii, a fiecărui coleg, a
In nu- lar judeţean, a reuşit să melodia căreia se reuneau fiecărui dascăl. Sărbătoarea ţ găsească o ocupaţie din \
Muncilo- fie o sărbătoare: sărbătoa teniei, şi-au împărtăşit gîn cătuşi-mecanici — 17 ani!, vocile tuturor. Formaţiile de tuturor. , multele pc care le oferă 1
La cinci duri îndrăzneţe, visuri în loan Opriş, clasa a IX-a F 1 societatea noastră. Puşi la J
Horesc) ; rea elevilor şi dascălilor ca muzică uşoară şi folk ale
ibsolven- re îşi aniversează, în luna aripate, au cîntat şi au electrotehnică — 15 ani !... şcolii, brigada artistică, re LUCIA LICIU popreai:î. dc justiţie pen- '
; BRAD: 1 tru cîte 6 luni de zile, în (
Nea Mâ- ' baza Decretului 153, au }
saua ro-
: Omul \ timp să reflecteze la ade- I
ilinernl); l vărul că societatea noastră ţ
iă-1 ine- Formaţia „Sfinx“, care ne ţiei le-a permis accesul în făcut din ci doi taţi stig ganizatc în sala sporturilor de serioşi, pe care se pune bază * nu admite nici munca fără ■
Mracelt
Flacăra); vizita judeţul în cadrul unui sală. Eroare ! Abia aici şi-au matizaţi. diferite formaţii dc muzică temeinică în procesul de pro | pîine, dar nici nu dă pîi- i
lărul din turneu, îşi desfăşura nestin dat cei doi frîu liber instinc Pornind de la întîmplarea uşoară am mai avut dificul ducţie. Cunoscîndu-i astfel, 1 ne fără muncă celor care ’
cultură); gherită programul său de telor... primare. Şuierături a- aceasta, ne întrebăm cu toţii : tăţi, în sensul că anumiţi in sînt sigur că ei se desolida ' sînt buni pentru muncă. ţ
a Sarali
: Ultima muzică uşoară la Sala spor surzitoare," ţipete ca în jun de ce îngăduim uneori ca să divizi încercau să denature rizează hotărît de asemenea * ţ
pil de ia turilor din Deva. Sala era glă, din toată capacitatea lile de spectacole să devină ze caracterul spectacolului, manifestări huliganice. \ „PERFORMANŢA“ 1
(Casa dc arhiplină şi fiecare piesă mu coardelor vocale, făceau im loc de dezlănţuire a unor a- transformînd intervalele din 7atiana Pamfil, zidar:
: Cele posibilă şederea în sală pen ţ Regulile circulaţiei pre-
Asterix zicală era aplaudată cu pu semenea apucături ? De la tre scaune în ring de dans. — Şi noi sîntem tineri şi
\ fost o tere dar şi cu decenţă de tru cei care avuseseră ghi a-ţi manifesta entuziast apro Cu ajutorul opiniei celorlalţi nouă ne place muzica uşoa i văd că autoturismele „Da- 1
umina) ; sutele de oameni care veni nionul să le fie vecini. Apos barea pentru calitatea unui spectatori, am reuşit să-i tem ră şi cea populară, ne plac şi . cia“ 1300 pot transporta >
ira (Mi-
seră în ziua de 10 decem trofaţi de aceştia, huliganii spectacol şi pină la a scoate perăm pe aceşti tineri. Dc romanţele dar nu concepem 1 maximum cinci persoane. \
brie să se bucure de ritmu au sărit la bătaie, lovind fă- şuierături violente din dege data aceasta acea opinie a ca cineva să se manifeste \ lată însă că posesorul u- i
rile muzicii uşoare, interpre într-un spectacol ca în pă 1 nui asemenea autoturism, .
tată de o formaţie recunos dure. Cei ce îşi permit aceas 1 cu numărul 15 B 8602, 1
cută pentru calităţile sale. Sala de spectacole este ta, să suporte consecinţele. ţ ignorînd aceste reguli 4
Deodată, armonia din sală Mihai Solomon, dulgher : 1 „căra“, claie peste grăma- t
a fost stînjenită de inter — Nu aprob în nici un , dă, din centrul oraşului 1
venţiile brutale ale unor in lăcaş pentru artă, m loc de caz asemenea manifestări 1 Orăştie spre I.C.O., şapte ţ .
pentru
ie : Vre- divizi, de fapt doi la număr. scandaloase într-un spectacol ţ tineri, unul mai vornic i
uşor gi Ce se întîmplase ? dezlănţuire a apucăturilor huliganica şi regret că tocmai doi tineri l decît celălalt. J
3 varia- După ce luaseră cîte o „do 1 „Performanţa“ a fost )
ninsori din şantierul nostru au dat
1 mode- ză“ bunicică dc tărie, Gheor- un asemenea exemplu prost. ^ realizată în ziua de 17 i
peraturi- ghe Drăgan şi Mihai Jişca- ră alegere în dreapta şi în te în timpul unui moment spectatorului n-a mai func Este o dovadă că nici n-am t decembrie şi, sf>re ghinio- }
cuprinse nu, încadraţi pînâ nu de stingă. Paharul se umpluse 7 nul celui ele la volan, la I
I 0 gra- mai „tare“, este distanţa de ţionat prompt şi am ajuns făcut destul pentru educarea
le, între mult la Şantierul 2 Deva al ochi şi intervenţia organelor la spectatorul civilizat, care acolo unde ştim. Eu socotesc unor tineri de la noi din 1 ...stabilirea ei a participat ţ
ă locală T.C.H., s-au aşezat -în jurul de ordine a fost promptă. ştie să guste arta, să se bucu că nu trebuie să ne lăsăm şantier. i — înlîmplălor — şi un t
unei damigene şi nu s-au ri Cu toată opoziţia îndîrjită, re de ea fără a jigni bunul intimidaţi în nici o împre ' ★ ; reprezentant al miliţiei o- J
dicat decît după ce au go huliganii au fost făcuţi inc simţ public, la derbedeul pă jurare de apucăturile unor Ce ar mai li dc adăugat ? 1 rasului, care n-a scăpat \
lit-o de conţinut: şase litri truns într-o sală dc specta indivizi certaţi cu legea şi cu Poate doar îndemnul la o a- ^ din vedere să noteze nu- |
:le două de vin; cîte trei de fiecare, ofensivi. în următoarele 24 cole animat doar de dorinţa regulile de bună-cuviinţă. titudine hotărîtă a fiecăruia 1 mărul autoturismului. în }
cu cer îngurgitat într-un timp re de ore justiţia îi aşezase la de a atrage cu orice preţ a- dintre noi atunci cînd ne a- ' ce scop ? Va afla... per- *
ninsori locurile lor prin procedura Iată ce ne spun şi trei
cord. Şi-au adus apoi amin tenţia asupra sa. dintre foştii colegi de şantier flăm în vecinătatea unor ase ţ formernl.
te de spectacol şi... glonţ la de urgenţă în baza Decretu Am cerut părerea cîtorva ai celor doi care suportă a- menea indivizi. Luat din
sala sporturilor. N-aveau bi lui 153: cîte două luni de cetăţeni ai Devei, care par cum consecinţele faptei lor scurt la timp, specimenul ten
let de intrare, dar era greu închisoare contravenţională ticipă mai des la spectacole, nesăbuite: tat a transforma o sală de
rece, cu
r cădea să li se opună cineva. în spe pentru fiecare. Drăgan aş cu privire la asemenea mani Sub ing. Ion Suciu, secreta spectacole în loc de dezlăn
Vint ta- ranţa că, permiţîndu-le să tepta să devină în curînd ta festări. Iată ce ne spune to rul comitetului U.T.C. pc ţuire a instinctelor primare
-70 km/ intre în sală, se va curma tăl unui copil, iar Jişcanu varăşul Lazăr loan Dcac, res şantier : s-ar potoli.
posibilitatea de a se deranja era deja tatăl a doi copii. ponsabilul sălii sporturilor : — Tinerii din şantierul
spectacolul, impresarul forma Inconştienta şi alcoolul au — Noi, la spectacolele or- nostru sînt în general băieţi ION ClOCLEl