Page 64 - Drumul_socialismului_1979_12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6879 © MIERCURI, 19 DECEMBRIE Í979

Grupul înlreprinderiior de gospodărie

comunală şi locaiivă al judeţului Hunedoara
La iniţiativa României, Adunarea Generală a O.M.U. a adoptat Convorbiri
secţia apă, cana!, termoficare Deva
rezoluţia privind Anul Internaţional al Tineretului româno-elveţiene
Se aduce la cunoştinţa consumatorilor de
NAŢIUNILE UNITE 18 cităţile creatoare ale tinere­ participare, dezvoltare, pace", BERNA 18 (Agerprcs). —
(Agerprcs). — Plenara Adu­ tului în direcţia consolidării căruia i se va acorda priori­ Tovarăşul Aurel Duma, mi­ apă din municipiul Deva şi oraşul Simeria,
nării Generale a O.N.U. a naţiunilor, a luptei pentru tate. nistru secretar dc stal: la că în data de 20 decembrie 1979, între orele
!
adoptat definitiv, prin con­ independenţă naţională şi -k Ministerul Afacerilor Exter­
sens, rezoluţia iniţiată de autodeterminare, împotriva o- NAŢIUNILE UNITE 18 7—17,00 se va sista furnizarea apei pentru
ţara noastră — căreia i s-au cupaţiei şi dominaţiei străine, (Agcrpres). — Comitetul pen­ ne, a avut, la Berna, o în­
alăturat 62 de delegaţii re­ pentru progresul economic, tru probleme economice şi trevedere cu consilierul fe­ lucrări şi spălări la barajul Crişeni—Călan.
prezentând ţări de pe toate social şi cultural al popoare­ financiare al Adunării Ge­ deral Pierrc Aubert, minis­
continentele — privind pro­ lor, pentru instituirea noii nerale a O.N.U. şi-a încheiat trul afacerilor externe al
clamarea, organizarea şi mar­ ordini economice internaţio­ lucrările. Elveţiei, şi a purtat convor­
carea Anului Internaţional nale, pentru menţinerea păcii Luînd cuvînluî cu acest biri cu Albert Weitnauer, se­ Trustul de construcţii
al Tineretului, stabilit pen­ mondiale şi promovarea con- prilej, preşedintele Comite­ cretar dc stat în Departa­
tru 1985. perării şi înţelegerii interna­ tului, reprezentantul Româ­ mentul Politic Federal, şi cu industriale Cluj-Napoca
Această nouă iniţiativă ţionale. niei, Costin Murgescu, a sub­ Paul Jollcs, secretar de stat
românească confirmă actua­ Rezoluţia stabileşte anul liniat importanţa deciziilor în Departamentul Federal al ŞANTIERUL ALBA-IULIA
litatea şi valoarea concep­ 1985 drept An Internaţional adoptate la actuala sesiune Economiei naţionale din El­ str. Clujului nr. 25
ţiei ţării noastre, a pre­ al Tineretului, cu deviza în cele mai diverse probleme veţia. Au fost abordate pro­
şedintelui Nicolae Ccauşcscu, ale vieţii economice contem­ ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ : zidari,
„Participare, dezvoltare, pa­ bleme ale dezvoltării relaţii­
privind rolul tinerei genera­ ce“. porane. Pe prim plan sc si­ dulgheri, fierari betonişti, mozaicari, lăcătuşi
ţii în lumea de astăzi şi în Documentul adoptat preve­ tuează rezoluţia privind pre­ lor dintre România şi Elve­ în construcţii, sudori, instalatori, electricieni,
modelarea viitorului societă­ gătirea şi desfăşurarea sesiu­ ţia pe diverse planuri şi a
ţii umane. de, de asemenea, înscrierea nii speciale a O.N.U., care va avut loc un schimb dc pă­ geamgii, zugravi-vopsitori, MUNCITORI NE-
pe ordinea de zi a celei dc
Rezoluţia adoptată expri­ dezbate în 1980 problematica reri cu privire la probleme CALIFICATI PENTRU CALIFICARE ÎN MESE­
mă convingerea Adunării a XXXV-a sesiuni a Adu­ noii ordini oconomice inter­ internaţionale actuale.
Generale privind necesitatea nării Generale a O.N.U. a naţionale şi va stabili strate­ An participat ambasadorul RIILE DE MAI SUS.
imperioasă de a canaliza e- punctului intitulat „Anul In­ gia dezvoltării pentru dece­ României la Berna şi amba­ Se asigură cazare gratuită în căminul de
nergiilc, entuziasmul şi capa- ternaţional al Tineretului — niul 1980—1990. sadorul Elveţiei la Bucureşti. nefamilişti, masă caldă de 3 ori/zi, contra
cost, la cantina şantierului.
O Pentru a evita organi­ apropiat, în ţara sa vor
A fost parafat zarea de noi alegeri legis­ aVea loc alegeri generale. în măsura dării în folosinţă a locuinţelor,
lative în viitorul apropiat, se vor asigura apartamente pentru familişti.
acordul cu privire la după ce electoratul a fost • Comisia Economică a Retribuirea in acord global.
convocat la urne în oc­ O.N.U. pentru America La­
reglementarea tombrie, guvernul minoritar tină (CEPAL) şi Consiliul Informaţii suplimentare se pot obţine la
social-democrat danez şi-a Interamerican pentru Co­ biroul personal, telefon 968 - 13118, 12919,
problemei rhodesiene modificat planul de auste­ 0 COPENHAGA. — merţ şi Producţie (CICYP)
ritate cu scopul de a în­ La galeriile de artă au semnat, la Ciudad de 11974.
truni aprobarea opoziţiei, „Huset", din oraşul da­ Mexico, un acord în baza
LONDRA 18 (Agerprcs). a declarat primul ministru nez Aalborg, a avut loc
— La Londra au iuat sfîrşit al Danemarcei, Anker Joer- vernisajul expoziţiei do­ căruia urmează să colabo­
convorbirile dintre liderii gensen. cumentare de fotografii reze în elaborarea unor
Frontului Patriotic Zimbab­ „Imagini din România". programe speciale pentru
we şi guvernul britanic. Ce­ © Preşedintele Boliviei, La vernisaj au parti­ promovarea comerţului şi
le două părţi au parafat a- Lidia Gueiler, a reafirmat cipat reprezentanţi locali cooperării în America La­
cordul cu privire la regle­ hotărîrea de a organiza ale­ ai vieţii politice, econo­ tină.
mentarea problemei rhodcsic- geri în iulie 1980 şi de—e mice, sociale şi cultura­
pc. Guvernul britanic a pa­ preda la 6 august, anul vii­ le. A fost prezent am­ © Indicele preţurilor de
rafat acordul cu guvernul tor, puterea în mîinile unui basadorul României la consum in Finlanda s-a si­
minoritar de la Salisbury, guvern civil desemnat de Copenhaga. tuat, în noiembrie a.c., la
sîmbătă, cînd Frontul Patrio­ noul şef al statului. 233,4 — luînd ca termen
tic Zimbabwe a respins res­ de comparaţie indexul de
La 18 mai 1980, în Peru 100, în anul 1972.
pectivul acord, deoarece nu © Consiliul Revoluţiei a vor avea loc alegeri gene­
ţinea scama în suficientă mă­ hotârît ca alegerile pentru rale, în cursul cărora vor © Potrivit cifrelor oficia­
sură dc interesele forţelor de desemnarea primului preşe­ fi desemnaţi preşedintele le date publicităţii la Haga,
eliberare naţională din Zim­ dinte al Republicii Islamice ţării, cei doi vicepreşedinţi, deficitul balanţei comercia­
babwe. în aceste condiţii, gu­ Iran să se desfăşoare la 60 de senatori şi 180 de le a Olandei a atins în
pentru
vernul britanic a fost ne­ 25 ianuarie 1980, iar cele deputaţi. primele 9 luni ale acestui camere Timişoara camere Hu­ a-
două
partament
voit să ia în considerare re­ pentru Adunarea Naţiona­ an 4,24 miliarde florini. nedoara. et. 1 sau semipar-
vendicările Frontului Patrio­ lă — la 15 februarie, a a- ® Leabua Jonathan, pri­ In aceeaşi perioadă a anu­ ter. informaţii, Hunedoara,
tic, satisfăcînd unele cereri nunţat purtătorul de cuvînt lui trecut, deficitul comer­ telefon 13903. (M.P. 4025)
oile acestuia. al Consiliului. mul ministru al Lesotho, a cial olandez a fost de 3,98 VINZĂRI DIVERSE
blană
haină
Uin
©
©
văduv,
Acordul — a cărui sem­ © într-o declaraţie făcu­ declarat că, într-un viitor miliarde florini. (pentru Vilul femei). Deva, telefon menajeră. Pensionar 13, n-d caut
Micro
ui
nare urmează să aibă loc la tă la Lima, primul ministru ROMA. — hi preajma deschiderii la Rama a expozi­ 10148. (1650) N. Bălcescu. toi. 22, scara A,
19 decembrie — stipulează, peruan, generalul Pedro ţiei arheologice „Civilizaţia daco-gefilor în perioada cla­ ©Vînd Dacia 1300, fabrica­ et. 5, ap. 24. Deva.
telefon
după încetarea focului, orga­ P.ichter Prada, a menţionat tă in 1978. Cugir, (1651) PIERDERI (1652)
907/51950.
nizarea, în februarie 1980, a s i c a I a Biblioteca română a avut loc conferinţa prof. dr. © Vilul Dacia 1300, Hune­ © Pierdut legitimaţie ser­
că „guvernul merge hotârît Hadrian Daicovicin despre cultura şi civilizaţia dacilor.
viciu, seria fi nr. 4722, emisă
alegerilor generale pentru de­ pe calea transferării pute­ Conferinţa, la care a asistat un numeros public — isto­ doara, Atelier reparaţii ra- dc U.U.M.R, Crîşeior pe nu­
dio-teV., complex „Blteegi“.
semnarea noului parlament şi rii politice, în 1980, în mi­ rici, oameni de cultură şi artă — a fost urmărită cu un (1049) mele de Torok Iosif. O de­
a noului guvern al unui na unui guvern civil". deosebii interes. SCHIMB DE LOCUINŢA clar nulă.
Zimbabwe independent. © Ofer apartament două (M.P. 443)
S-’a afirmat, adesea, că is­ tul independenţei şi suverani­ lui contemporan. Pacea, dez­ tricc de scamă a progresului independenţei şi suveranităţii — P.C.R., tovarăşul Nicolae
toria poporului român este o tăţii naţionale, pe colaborare voltarea, cooperarea, întregul contemporan, secretarul gene­ naţionale, neamestecului în Ccauşescu, personal, au re­
istorie a luptei şi jertfei pen­ egală, reciproc avantajoasă complex al imperativelor ma­ ral al P.G.R. menţiona că treburile interne, renunţării afirmat în mod practic vi­
tru independenţă ; că acest între state“. jore ce confruntă astăzi în­ „în lumea de astăzi, în care la forţă şi la ameninţarea cu brantul apel pentru respecta­
popor — aşa cum spunea un în opinia partidului şi sla- treaga omenire rămîn simple se afirmă tot mai viguros do­ forţa — principii care sc rea suveranităţii naţionale, ca
cunoscut scriitor — a trăit tului nostru, suveranitatea na­ postulate teoretice în absen­ rinţa popoarelor dc a trăi bucură dc o largă recunoaş­ o condiţie obiectivă, legică a
prin veacuri cu o mînă pe ţională presupune asigurarea ţa unor state suverane, inde­ libere, în care pe arena mon­ tere pe arena mondială, ca asigurării păcii şi progresu­
plug şi cu alta pe sabie, a- dreptului sacru al fiecărui pendente şi egale în drepturi. dială sc manifestă cu putere singurele pe baza cărora se lui contemporan. ..Politica de
vînd tihna vîuturilor şi odih­ popor de a decide, numai el Privit în funcţionalitatea sa noi state independente, pro­ pot dezvolta o colaborare independenţă a României —
na nisipurilor, pentru a-şi însuşi, asupra destinelor pro­ bivalentă, conceptul de su­ blema ncatîrnării fiecărei na­ fructuoasă între naţiuni, un menţiona tovarăşul Nicolae
făuri şi salva fiinţa naţională prii, respectînd, în ace­ veranitate. promovat de ţiuni, a dreptului suveran al climat dc pace şi securitate Ccauşcscu — s-a născut în
şi neatîrnarea. laşi timp, interesele celor­ România devine astfel un fac­ fiecărui popor dc a fi stăpîn internaţională“. Sc poate spu­ lupta împotriva dominaţiei
Păstrînd nealterată această străine, pentru dreptul popo­
aspiraţie fundamentală — ce rului dc a fi stăpin pe des­
constituie idealul tuturor Politica externă a Remâniei: expresie a voinţei de afirmare suverană a paporulai rsmân tinele sale, dc a-şi hotărî
popoarelor lumii — şi în- soarta în mod independent,
scriind-o organic în contextul fără nici un amestec din a-
marilor mutaţii survenite pe lalte ţări şi popoare tor primordial al afirmării în propria ţară constituie o ne, astfel, pe drept cuvînt, că fară. Tocmai dc aceea ţinem
arena internaţională, Partidul presupune de asemenea independente a fiecărui stat legitate obiectivă a înseşi în toate acţiunile sale exter- atît dc mult la această poli­
Comunist Român a continuat salvgardarea intereselor naţio­ şi, în acelaşi timp, al secu­ dezvoltării social-istorice“. nc : extinderea continua a re­ tică independentă şi facem
şi înălţat pe coordonate ca­ nale şi armonizarea lor cu rităţii şi progresului general. Documentele de importanţă laţiilor dc colaborare cu sta­ totul pentru ca în relaţiile
litativ superioare tradiţiile de drepturile legitime ale celor­ Pe această bază, partidul şi istorică adoptate la cel de-al tele socialiste, cu ţările în internaţionale să sc afirme cu
luptă ale înaintaşilor noştri, lalte state, ale întregii ome­ statul nostru au respins — Xll-lea Congres al P.C.R. re­ curs dc dezvoltare, cu toate putere principiile de egalita­
afirmă, astfel, necesitatea o-
fundamentînd întreaga poli­ niri. O asemenea abordare argumcntînd ştiinţific falsita­ bicctivă a fundamentării lup­ celelalte ţări ale lumii, cu te şi respect ale independen­
ţei tuturor statelor". ■
partidele comuniste şi munci­
tică externă a ţării pe un nou multilaterală îşi arc izvorul tea şi nocivitatea lor — o sc­ tei pentru transformarea re­ toreşti, cu partidele democra­ Fundavncntîndu-şi amplul şi
concept al suveranităţii naţio­ atît în aspiraţiile şi tradiţiile rie de pscudotcorii actuale ce voluţionară a lumii pe res­ tice, cu forţele antiimperia- constructivul său dialog cu
nale. Pornindu-sc dc la rea­ poporului nostru, cît şi într-o. încearcă, în diverse maniere, pectarea suveranităţii, inde­ îiste, înaintate, de pretutin­ lu-mca contemporană pe con­
lităţile lumii contemporane, analiză ştiinţifică, profund să acrediteze ideca — total pendenţei şi egalităţii în deni ; avansarea unor soluţii ceptul novator al respectării
menţiona tovarăşul .Nicolae novatoare a realităţii, care contrazisă dc viaţă — a aşa- drepturi a tuturor statelor. constructive şi eficiente pen­ suveranităţii naţionale, Româ­
Geauşcscu de Ia înalta tribu­ demonstrează caracterul legic, zisci perimări a suveranităţii „La baza raporturilor cu tru soluţionarea acutelor şi nia socialistă se afirmă ea
nă a celui dc-al Xll-lea obiectiv necesar al asigurării statelor în perioada contem­ toate statele — menţiona to­ dramaticelor probleme ale În­ îns.vi ca un veritabil factor
Congres al P.C.R., concluzia suveranităţii naţionale, în a- porană. Subliniind, în acest varăşul Nicolae Ccauşcscu — mii de- astăzi ; luările dc po­ al progresului şi păcii în via­
logică este că trebuie făcut fara Căreia nu pot fi conce­ sens, că independenţa şi su­ P.C.R., ţara noastră Situează ziţie în legătură cu aspecte ţa internaţională.
totul pentru promovarea „u- pute edificarea păcii interna­ veranitatea naţională repre­ ferm principiile deplinei ega­ importante ale actualităţii po­
nci politici bazate pe respec­ ţionale şi realizarea progresu­ zintă, dimpotrivă, o forţă mo- lităţi în drepturi, respectării litice şi economice mondiale VENERA ANGHEL
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbii, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef ( "Hunct), Vasiie Pâţan, Nicolae Tîrcob.
co t
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA s Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din IO I
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza.* * nr. 35 Telefoane: 11275, 11585. 20708 întreprinderi şi instituţii. O t i
TIPARUL : Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 257 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe G luni), 96 lei (un an).