Page 68 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 68
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6880 ® JOI, 20 DECEMBRIE 1979
Rezultatei© tragerii
tombolei „Crucii roşii“
La tragerea din 17 decem cîte un termos — 21 720
brie 1979, a tombolei Crucii 4 901 ; 3 238 ; 5 342 ; 1 874
roşii din judeţul Hunedoara, 29 186 ; 2 280 ; 23 867; 3 928
au ieşit cîşligătoare urmă 10 949 ; cîte o carioca (tru
(Urmare din pag. 1) Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi televiziune în circuit în Semnează, de asemenea, toarele numere: Frigider să) — 12 803 ; 1 489; 32 236
din conducerea partidului chis, aparate automate de în Cartea de onoare tova „Arctic" — 22 873; televizor 30 659; 38 887; 28 935; 31 737
(posibilă prin aplicarea pen- şi statului, sînt invitaţi să taxare prevăzute cu celule răşa Elena Ceauşescu. „Sport" — 23 455 ; cîte un 30 014; 24 059; 23 746; cîte
••tru prima dată în ţara efectueze o călătorie pe fotoelectrice, de alte dotări în numele 'realizatorilor covor persan — 13 336; un termometru cameră —■
»noastră a n^etodei de im- primul tronson al metroului moderne. acestui important obiectiv, 13 411 ; cite o bicicletă „Pe 3 605; 36 156; 36 781; 23 461
•permeabilizare a betoane- bucureştean. Secretarul general al directorul general al între gas" — 37 368; 9 067; cite 27 963,; 31 157; 23 147; 12 933
îor cu răşini acrilamidice, în aplauzele celor pre partidului a apreciat mo prinderii _ „Metroul“ — un covor mochetă —• 20 086; 16 112; 28 196; cîte un abo
¡fabricate pe baza unor teh zenţi, garnitura, alcătuită dul de amplasare a Staţii Bucureşti a înmînat tova 7 001; radio „Madrigal" — nament pe un an la revista
nologii proprii. O serie de din două vagoane de mare lor, construcţia şi arhitec răşului Nicolae Ceauşescu 84 ; cite un radio „Cosmos" „Sănătatea" — 17 477; 34 286
procedee noi şi-au demon capacitate,. confortabile, fru tura lor, calitatea execu un album cuprinzînd ima — 14 663; 4 387 ; cite un 12 424; 7 963; 31764; 32 327
strat eficienţa în turnarea moase şi funcţionale, reali ţiei, .indicînd ca, paralel cu gini din staţiile primului ceas de mină „Poliot" — 28 887; 9 972; 4 846; 23 742
planşeelor, eliminarea ma zate de constructorii de aplicarea planului de siste tronson dat în exploatare, 24 857; 25 320; 33 120; 5 286; 35 041; 28 527; 33 469; 11 210
terialului lemnos la cofraje maşini din Arad, se în matizare a zonelor din ju precum şi aspecte din acti cite o carpetă persană — 30 505; 13 074; 26 400; 15 131
şi susţineri, reducerea con dreaptă spre staţia Timpuri rul staţiilor, să se rezolve vitatea de construcţii a ce 26 352 ; 27 342 ; cite un co 37 900; 2 351; 1010; 19 709
sumurilor .de metal. Noi. Aici se vizitează pos corespunzător acoperirea lui de-al doilea tronson al vor iută — 15 104 ; 38 915 ; 34 276; 1 934; 16 642; 12 872
Originalitatea creatoare tul de tracţiune electrică, intrărilor şi ieşirilor. metroului. cite un aparat foto „Certo" 13 667; 29 213; 25 282; 23 370
şi-a găsit un ţarg cîmp de echipat în întregime cu u- în fiecare staţie, tovară După ieşirea din sta — 10 472; 13 964; cite un 18273; 11 167; 774 ; 28 902
manifestare în domeniul in tilaje de fabricaţie româ şul Nicolae Ceauşescu, to ţia de metrou, tovarăşul aparat foto „Smena 8" — 6 504; 12 880; '18 281; 11 675
stalaţiilor, echipamentelor nească, dintre care reţine varăşa Elena Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu, tovară 39 975; 16 856; cite o pătu 39 569; 17 842; 16 104; 24 821
şi dotărilor necesare pri atenţia întrerupătorul ultra ceilalţi tovarăşi din condu şa Elena Ceauşescu, ceilalţi ră — 20 853; 27 786; 38 463; 5 624; 12 284; 12 884; 34 853
mului tronson. Reţin aten rapid de curent continuu. cerea de partid şi de stat tovarăşi din conducerea de 6 680; 19 907; cite o servietă 27 443; 32 937; 17 957; 30 320
ţia în mod deosebit sche- La întoarcere, tovarăşul au fost întîmpinaţi de mii partid şi de stat străbat pe '— 13 685; 39 997; 31 349; Posesorii biletelor cîştigâ
■ ma electrică de alimentare, Nicolae Ceauşescu, tovarăşa de bucureşteni, tineri şi jos distanţa de la staţie toare vor depune aceste bi
echipamentele speciale pen Elena Ceauşescu, ceilalţi vîrstnici, cu deosebită bucu pînă la Piaţa Operei. Un 16 766; 20 683; cite un sti lete în perioada 19—24 de
20 046 ;
lou chinezesc —-
tru tracţiunea electrică, in tovarăşi din conducerea de rie. mare număr de oameni ai 7 397; 32 775; 2 905; 15 165; cembrie 1979 la comitetele
stalaţiile pentru siguranţa partid şi de stat vizitează în 'încheierea vizitei, la muncii din Capitală au 6 958; 5 244; 6 279; 2 053; de Cruce roşie municipale,
şi automatizarea traficului. staţiile Izvor, Semănătoa staţia Eroilor, tovarăşul salutat cu aceleaşi senti 6 369; 21 789; 29 829; 3 316 ; orăşeneşti şi comunale, indl-
Caracteristicile şi am rea, Grozăveşti şi Eroilor. Nicolae Ceauşescu consem mente de dragoste, aleasă cînd pe verso, cU litere de
ploarea lucrării sînt puse, Transpunînd în viaţă re stimă şi preţuire pe secre 6 793 ; 35 229 ; 162 ; 13 129 ; tipar, numele şl prenumele,
comandările făcute de se nează pe întîia filă a Cărţii 25 173 ; 18 060; 31 097 ; cite
lîn mod special, în eviden cretarul general al parti de onoare a constructorilor tarul general al partidului. adresa exactă, precum şl se
ţă de staţia Unirii —prin dului cu prilejul vizitelor metroului : „La inaugura Cei prezenţi au dat, şi cu un ceas de masă „Slava" — ria, nr. şi data emiterii bu
cipala staţie a metroului anterioare, proiectanţii, ar rea metroului, adresez, în acest prilej, glas recunoş 23 544 ; 28 473; 15 774; 9 375; letinului de identitate.
—, impresionantă realiza hitecţii, constructorii antre numele conducerii de partid tinţei lor pentru preocupa
re arhitectonică şi tehnică, naţi în vasta activitate ce şi ele stat, precum .şi al rea constantă -a partidului SUCCESUL SPORTIVILOR ROMANI
avînd multiple funcţionali rută de amploarea acestei meu personal, cele mai şi statului nostru în direc LA CONCURSUL INTERNATIONAL
tăţi. calde felicitări proiectanţi ţia sporirii continue a ni DE PATINAJ VITEZĂ DE LA BUDAPESTA
lucrări s-au străduit să
Proiectată pentru ''o ca confere fiecărei staţii a lor şi constructorilor, mun velului de trai şi civiliza BUDAPESTA 19 (Ager
pacitate de 60 000 de că metroului bucureştean o citorilor şi specialiştilor, ţie al întregului popor, ho pres). — La Budapesta se
lători pe oră şi sens, staţia individualitate propTie, a- formaţiunilor de tineri şi tărârii ferme de a înfăptui desfăşoară în aceste zile un
măsoară 360 m lungime, a- tît în ceea ce priveşte di militarilor armatei noastre, în mod exemplar mobiliză concurs internaţional dc pa
vînd un peron central de mensiunile, cît şi arhitec- tuturor acelora care _.au, ri . rele— -sarchsi trsici-ic de tinaj viteză la care partici
120 m, permiţînd gararea ¡stuna.aş;. ..stememere -decora- - realizat această Temarcabi - cel de-al XII-lea Congres pă Sportivi şi sportive din
unui tren format din -şase tive, specifice artei noastre lă lucrare tehnică, menită" al partidului, de a-şi spori Austria, România şi Unga •a fost, de asemenea, victo
vagoane. Ea dispune de 16 naţionale. Materialele de să contribuie la dezvolta contribuţia la înflorirea ria. După primele două zile rioasă la 3 000 .in în 5’31”
sisteme_.de circulaţie care finisaj folosite, în totalitate rea transportului în comun României socialiste. de întreceri, în competiţia fe 17/100. Şi în concursul se
-asigură o maximă siguran de producţie indigenă asi în Capitală. T o v a r u ş u 1 Nicolae minină pe primul loc se află niorilor- patinatorii români
ţă şi regularitate traficului, gură -staţiilor o ambianţă Le urez tuturor noi şi Ceauşescu, tovarăşa Elena 'Agnes Rus de la I.E.F.S. s-au comportat meritoriu. Ion
precum şi condiţii supe modernă, un aspect plăcut. tot mai mari succese în ac Ceauşescu au răspuns cu Bucureşti cu 209,287 puncte, Opincaru (Tractorul Bra
rioare de climatizare. Fiecare -staţie dispune de tivitatea viitoare consacra prietenie acestor calde ma patsnaloarea româncă fi şov) a cîştigat probele de
1 500 m — 2’
11” 3/10
ind cîştigătoarc în probe
Tovarăşul Nicolae sisteme de conducere — tă extinderii în continuare nifestări făcute de locuito le de 500 tu — 47” S5/100 3 000 m — 4’40” 30/100 şi
Geauşescu, tovarăşa Elena dispecer, comunicaţii radio, a reţelei metroului“. rii Capitalei. !
1 500 m — 2 49” 50/100 şi 5 000 m — 8’ ¡00” 8/100. în
1 000 m — T38” 48/100. clasamentul general, Ion O-
Eva Molnar de la clubul de pincaru a ocupat locul 2 cu
patinaj din Miercurea Cine T'84,513 puncte.
RESTAURAREA (1 247 m). Temperatura a- |
Referitor ' la acordul para UNUI MONUMENT pei din rezervoarele subie- «
Noi rezoluţii adoptate de fat la 'Londra privind regle Şedinţa Comisiei DE ARTA FEUDALA vane este tic .900 grade C. j
mentarea problemei rhodesie- permanente C.A.E.R. DIN SECOLUL iar din cauza presiunii J
Organizaţia Naţiunilor Unite ne, rezoluţia relevă că aces AL XV-LEA foarte mari de la suprafa- g
ta este „rezultatul direct al MOSCOVA 19 (Agcrpres). fă, se transformă în vapori I
luptei de eliberare a popo Unul din cele mai repre care pot fi utilizaţi cu suc- '
NAŢIUNILE UNITE 19 rca dreptului la educaţie, ca — La Moscova a avut loc şe zentative monumente de ar
(Agcrpres). —în plenara A- unul dintre drepturile fun rului Zimbabwc, sub condu dinţa a 81-a ordinară a Co ta budistă de ipe teritoriul ces de turbine. f
dunării Generale a CKN.U. damentale ale omului. cerea Frontului Patriotic, -sin misiei permanente C.A.E.R. R.P. Chineze — mănăstirea În prima etapă, centrala -
a fost adoptată prin, consens, * gurul reprezentant legitim“ al pentru construcţii de maşini. T.ashi Lambo, din Tibet, a va fi echipată cu o turbi- |
rezoluţia iniţiată de ţara NAŢIUNILE UNITE 19 acestui popor. -Rezoluţia de La .şedinţă s-au examinat fost restaurată de specialişti.. nă şi un generator. Clădi- .'
noastră „Dreptul la educa (Agerpres). — Adunarea Ge clară solemn că o reglemen sarcinile care rezultă pentru Construită în anul 1447 rea va avea o rezistentă la S
ţie“. nerală a O.N'.U. a adoptat tare justă şi durabilă este comisie din hotărîrile Comi de secta budiştilor galbeni un cutremur de pînă la 9 *
Adoptarea rezoluţiei creea o rezoluţie cu privire la si posibilă numai cu participa tetului Executiv şi propune mănăstirea s-a împodobit an •grade •pe scara Tlichtcr.
ză condiţii pentru ca, la cea tuaţia din Zinibabwc, reafir- rea deplină a Frontului Pa rile dc completare a conven de an cu diferite edificii şi Gîmi OBEZI |
triotic. Ea cere „îndeplini
de a XXXV-a sesiune a sa, mînd dreptul inalienabil al rea totâlă şi loială“ a acor ţiilor de specializare şi coo •decovaţiuni, clădirile şi in Serviciile veterinare din '
Adunarea Generală a O.N.U. poporului din acest teritoriu perare în producţie încheiate cinta îrUiv~î»d"-x'‘ hr .ii sil- S.V.A. anunţă că 00 la sa- ’ jj
să procedeze la o amplă dez la autodeterminare, libertate, dului şi reafirmă principiul anterior, referitoare la apa tăi dintre patrupezii domes- *
rate dc măsură şi control, in
batere a acestei teme de in independenţă şi legitimitatea potrivit căruia în Zim stalaţii chimice, utilaje frigo lici suferă dc adipozităţi. |
babwc nu se poate proclama
teres major, care să ducă la luptei sale .pentru a obţine independenţa înainte de pre rifice, tractoare şi maşini a- care le periclitează viaţa. s
identificarea de noi soluţii prin orice mijloace realiza luarea conducerii de către gricole etc. Rezultatele anchetei au a- )
1
practice pentru materializa rea acestui drept. majoritate, în domeniul colaborării lannat pe proprietarii feri- <
tehnico-ştiinţifice au fost cit fior animale, dar şi mai *
examinate' proiectele conven înalt ■pe comercianţii care *<•’(
şi Miercuri a sosit la mică de transport „So- la Haga să interzică de ur ţiilor dc colaborare pentru ocupă cu producerea aii- '
Moscova, într-o vizită ofi iuz T" s-a cuplat în spaţiu genţă importurile de căr crearea unor tipuri noi de prajatà (Ic DUO 000 metri menlelor pentru clini. Pen- |
cială de prietenie, Jose E- cu staţia ştiinţifică orbita bune din Republica Sud maşini. ’pătraţi, intr-imul din Iodu tru a salva clinii de la o- >
duardo dos Santos, preşe lă „Saliut 6", care funcţio Africană, informează agen rile de ofrandă, din clădi ■bezitate -se fac acum studii I
dintele MPbA — Partidul nează pe orbită circum- ţia United Press Internatio Situaţia din Namibia rea principală, se /află o în vederea punerii la panel J
Muncii, preşedintele Repu terestră de la 29 septerrf- nal. Ele au anunţat publi statuie a lui Undita de 27 a umili riguros regim d_c >
blicii Populare Angola. brie 1977, anunţă agenţia carea unul amplu docu LUANDA 19 (Agerpres). metri .înălţime, turnată în slăbire. Cu titlu dc corn- *
TASS. ment privind importurile de — Situaţia din Namibia ră- cupru şi cînhărind IOD'000 ipuraţie. amintim mrmădoa- J
£1 Comitetul Financiar al cărbune ale Olandei din mîne complicată şi, explozivă kilograme — lucrare, se rele: la ora actuală. în |
Senatului S.U.A. a aprobat R.S.A. Intre altele, în do — a declarat într-un inter pare, unică în lame. S.U.A., 25 milioane dc oa
meni trăiesc sub nivelul dc
în unanimitate un acord cument se relevă că 75 la viu , preşedintele Organizaţiei 1 Restaurarea a durat, doi sărăcie declarat oficial... I
comercial pe anul 1979, ani, o 'atenţie ’deosebită N
care acordă Chinei clauza sută din cărbunele folosit Ppporului din Africa de fiind acordată picturilor !
naţiunii celei mai favoriza de Industria olandeză pro Sud-Vest (SWAPO), Sam Nu- ■murale, cărora a fost ■>,ne PIRAŢI N
te — relatează agenţia Programul zborului comun vine din R.S.A. joma. EI a relevat că regi cesar să li se redea lumi ÎN MEDITERANA 1
mul rasist din R.S.A. întă
China Nouă. Camera Re al lui „Soiuz-T" şi „Sa- reşte armata de ocupaţie a na care — se ştia — Cei ce cred că epoca ro S
¡§1 Potrivit unei prognoze
prezentanţilor a Congresu liut-6" prevede punerea la publicate la Londra şl re Namibiei, intensifică teroa eva atât de apreciată în mantică a piraţilor este re
volută se înşeală. Potrivi/ L
lui american şi-a dat apro punct şi testarea unor noi rea împotriva populaţiei lo treoul.
barea în această chestiune agregate şi elemente con luată de agenţia Reuter, cale şi activiştilor SWAPO, revistei „11 Giorno", în re
giunea de est a Medilcra- i
săptămîna trecută. structive ale navei cosmice rata inflaţiei în Marea Bri- în scopul de a menţine Na CENTRALA nei, două nave, care trans
Agenţia citată precizea şl laboratorului orbital. tanie va atinge în următoa mibia în sfera influenţei lui GEOTEKMICA portau mărfuri în valoare
rele 18 luni 20 la sută, iar
ză că, în prezent, Statele Sistemele de bord ale lui militar-politice şi economice. \ Tn insulele Haitiai au de 7 miliarde lire italiene,
1
Unite sînt al treilea parte „Soiuz-T' şi „Saliut-6" numărul şomerilor va spori Preşedintele SWAPO a început lucrările -de con au fost. interceptate şi je
ner al Chinei în ceea ce funcţionează normal. cu 400 000. in prezent, în respins categoric planul ra struire a unei centrale e- fuite de... piraţi înarmaţi.
priveşte volumul schimbu această’ ţară sînt înregis siştilor de la Pretoria, de lectrice geotennale. Ea va Cele două nave sînt car
rilor comerciale externe. ggjj Patru organizaţii o- aşa-zisă reglementare. în ’Na
landeze militante împotriva traţi oficial 1,35 milioane mibia, care prevede dezar folosi apa fierbinte din gourile ¡Jilia S“ al unei
f
unul companii greceşti, şi „Flo-
Kilauea
E9 Miercuri, la ora 17,05 politicii rasiste şi de apar- • de şomeri, iar rata infla marea unităţilor SWAPO şi vulcanul cei ntai — înalţi rioti“, sub pavilion pana
dintre
(ora Moscovei), nava cos- heid au cerut guvernului de ţiei este de 17,2 la sută. retragerea lor dc pe terito vulcani, activi din lame mez.
riul Namibiei.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din co
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Telefoane: 11275, 11585. 20708 întreprinderi şi instituţii. O
TIPARUL î Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 257 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).
______________________________________________________