Page 7 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 7

Pag. 3
   ¡65 ® DUMINICA, 2 DECEMBRIE 1979



                                             | T I Ţ IX L                                      SIMBOLUL                                  AERO      | I PREVEDERE
                         în termen, economice, de calitate                                                                                         ^ FACULTATIVA ?          |
                                                                                                 lntr-o  zi  înalta  clin  vara  lor  le  închinăm  'de  fapt  a-   \   Deşi a avut slcdrilit. să ţ
    [E                                                                                         lui  1911,  cu  ocazia  marilor  ceaslă consemnare.  \  efectueze  o  serie  de  lu-  l
    domici-  Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Ftoe-Mezat:                                     serbări  ale  Astrei  —  Aso-   La  23  noiembrie  1918,   |  crări  de  modernizare  în  7
                                                                                               ciaţiunea pentru cultura po­  pregătirile   pentru   Marca   !  ferma  zootehnică,  care  să  \
                                                                                               porului  român  din  Transil­  Adunare  de  la  Alba  lulia   ţ  contribuie  la  redresarea  ţ
    nlru   co-                                                                                 vania  —  care  se  desfăşurau  se  aflau  în  toi.  La  Blaj  era   ţ  economică  a  C.A.P.  Ţebea,
    *pin w , E-
                                                                                                la Blaj, Aurel Vlaicu a zbu­  o  zi  închisă,  cu  cer  plum­  ,   conducerea unităţii a ta- >
                                                                                                rat  cu  aeroplanul  lui  în  vă­  buriu.  Cu  văzduhul  totuşi   J  răgănat  inadmisibil  reali-  ţ
    en                                                                                          zul  şi  în  entuziasmul  explo­  calm,  ca  înaintea  marilor   1  zarea  obiectivelor  planifi-  .
    •ici
                                                                                               ziv  a  treizeci  de  mii  de  ro­  ninsori.  Şi  cînd  nimeni  nu   7  cate.  La'  termenul  scadent  ’
    Cili                                                                                        mâni  veniţi  din  toate  col­  se  aştepta,  s-a  auzit  zum­  \  se  mai  găseau  sub  semnul  )
                                                                                                ţurile  Transilvaniei  şi  ale  zetul   aeroplanului.   Apoi   ţ  întrebării  extinderea  capa-  \
      .C. Baia                                                                                  vechii  Românii.  „Cu  o  vi­  blăjcnii  l-au  şi  văzut  rolin-
       Argeş                                                                                                                                        •.  citaţii  de  adăpostiră  a  a-  i
     ». Trans-                                                                                  teză  dc  90  km,  a  făcut  dc  du-se asupra oraşului şi ini­  !  nimalelor,  construcţia  ba-  *
      ■ă de la                                                                                  trei  ori  ocolul  Cîmpului  Li­  mile  lor  au  tresărit  cu  o   ţ  zinelor,  platformei  şi  aleii  ţ
                                                                                                bertăţii,  vreme  de  29  de  imensă înfiorare cînd au re­  i  de  furajare.  O  f  i  crezînd  i
                                                                   maşina  de  forat  la  secţiune   minute.  Şi  a  aterizat  ele­  cunoscut  pe  aripi  însemnele
    uiţa   —                                                                                                                                        ;  consiliul  de  conducere  că  I
    impiona-     ®  Constructorii  hidrocentralei  din  Retezat,  in  1930,  vor   plină,  care  urmează  să  ne   gant, uşor, norocos...' . Aşa  tricolorului românesc. Pe  } realizarea acestor obiecti- \
                                                                                                                1
    rransmi-   trebui  să  efectueze  :  1  990  000  metri  cufai  excavaţii  la  su­  sosească.
    i de la                                                                                                                                         ţ ve este facultativă ?  \
              prafaţă,  112  915  metri  cubi  excavaţii  în  subteran,  din   Ing.  MARCEL  ZAHAN,        Consemnări
    ,Timpuri   care  circa  4  737  metri  liniari  galerii,  850  000  metri  cubi   şantierul  IV  —  aducţiunca                                  ii       LIPSA LA       \
    .il 2     umplutură,  47  000  metri  cubi  beton  turnat.  Productivitatea   secundară:  Extinderea  acor­
    mtru cei                                                                                                                                        \\    NUMĂRĂTOARE       \
              muncii va trebui să sporească cu 51,5 !a sută.       dului  global,  cunoaşterea  e-   scrie  o  mărturie  a  timpu­  Cîmpia  Libertăţii  a  răsunat
                                                                   xactă  de  către  fiecare  for­  lui.  Aeroplanul  lui  Vlaicu  din  nou  entuziasmul  mul­              V
     ââîncu-                                                       maţie  de  lucru,  de  către   devenise  simbolul  libertăţii  ţimii.            ^ Confruntînd datele din
    taj TV     Sînt  obiective  deosebit  de   DUMITRU  AROTARITEI,                                                                                  scripte cu realitatea din i
    ¡cene ale                                                      fiecare  om  a  ceea  ce  are  de   şi unităţii naţiunii române.  Aeroplanul  venea  de  la   ţ fermele zootehnice,   s-a ţ
             mobilizatoare,  la  a  căror   şofer  :  Pentru  autobascu­  executat  zilnic  sînt  premi­  în altă vară, în 1913, ser­  Bacău  şi  era  pilotat  de  lo­
      „Străi-   înfăptuire  sînt  chemaţi  să   lante  să  se  stabilească  pro­  sele  realizării  ritmice  a  pla­  bările  Astrei  se  ţineau  la   1  constatat  că  la  C.A.P.  Ba-  -ţ
     ă   tine“,   pună  umărul  toţi  construc­  grame  şi  norme  de  lucru   nului.  La  aducţiunea  se­               cotenentul  Vasile  Nicolescu.   tiz  8  miei  nu  au  mai  avut  J
    iră.   Pro-                                                                                 Oraştie.  Vlaicu  promisese,   Prin  pînza  de  lacrimi  a   )  şansa  să  ajungă...  oi,  iar  \
     diourilor  torii.  De  curând,  cînd  au   precise,  pentru  a  evita  stag­  cundară  va  trebui  să  ajun­  de  data  aceasta,  că  va  veni   bucuriei,  cei  de  faţă  l-au   ţ  la  C.A.P.  Tcbea  15  oi  au  ţ
             dezbătut   sarcinile   anului   nările  în  procesul  de  pro­  gem  la  120—150  metri  li­  în  zbor  direct  de  la  Bucu­  văzut  alcrizînd  elegant,  u-   t  dispărut  fără  urmă.  Ase-  1
             viitor,  am  reţinut  din  fră-   ducţie.             niari  avansament  pe  lună.   reşti,  trecînd  Carpaţii  pe  la   şor,  norocos.  Misiunea  sa   ) menea dispariţii din avu- 1
             mîntările  şi  gîndurile  lor   ing.  AUREL  DAN,  şeful   Pentru  aceasta  este  nevoie   Predeal. S-ar fi dovedit ast­
    (BRIE                               şantierului III — baraj :                                                        era  să-l  aducă  pe  căpitamd   ) —          _ i
    nba ma-  de  acţiune  în  vederea  fina-                       să  fim  dotaţi  cu  agregate   fel  încă  o  dală  şi  intr-un   Victor  l’recup,  trimis  de
              zării  exemplare  a  indica-   1930  este  mai  bine  pregătit   şi  utilaje  de  mare  randa­  mod  cu  totul  insolit  că   Marele Cartier General Ro­
             -urilor  anului  care  se  apro­  din  toate  punctele  de  ve­  ment.             munţii  n-au  puiuţ  niciodată   mân  pentru  a  anunţa  Con­
             pie, următoarele :         dere.   Indicatorii   de   plan   Ing.  VIOUEL  DANILA,   despărţi  spiritualitatea  ro­
     nică   TV                          sînt  mai  bine  corelaţi.  Dacă                                                 siliul  Naţional  Român  că
     al        Ing.  TIBERIU  MICU,  şe­                           directorul  Grupului  dc  şan­  mânească,  nefiind  de  fapt   armata  română  va  trece
      îlodii —  ful  şantierului  I  —  uzină  :   ne  vom  completa  forţa  de   tiere Rîu Mare-Retezat:  decît  coloana  vertebrală  a   Carpaţii  îndată  după  Ma­
             încheiem  anul  cu  rezultate   muncă,  ne  vom  face  şi  pla­  Pentru  a  ne  îndeplini  sar­  acestui neam, născut pe am­
      trebare ?                         nul.                                                                             rea  Adunare  de  la  1  De­  \ ţia obştească fiind inlole- ţ
      n : „Cei   slabe,  care  nu  ne  satisfac.                   cinile  mari  pe  care  1980  le   bele  lor  versante.  în  condi­  cembrie.  Adică  îndată  după   ţ  rabile,  firesc  este  ca  vi-  i-
       Episo-  La  multe  puncte  de  lucru   PETRU  PAVELONI,  teh­  pune  în  faţa  noastră  mai   ţiile  de  atunci  însă,  inten­  ce poporul însuşi va procla­  i  novaţii  să  suporte  pagu-  J\
             maiştrii  nu  se  ridică  la  ni­  nician  auto  :  Avem  un  parc   întîi  să  pregătim  temeinic   ţia  lui  Vlaicu  era  din  cale
             velul  cerinţelor,  nu  coordo­  auto  puternic.  Dar  la  înca­  noul  an  de  muncă.  în  aşa   afară  dc  temerară  şi  zborul   ma Unirea cu Tara.  >  bele,  să  aducă  în  efectiv  ţ|
             nează  cum  trebuie  lucrări­  drarea  şoferilor  cărora  le  în­  fel  să  organizăm  fronturile   lui  s-a  frînt  înainte  de  a   în  toamna  tîrzie  a  lui   ţ  alte  animale  în  locul  ce-  ţ
             le.  Pentru  1980  ne-am  sta­  credinţăm  autovehiculele  să   incit  toate  utilajele,  maşi­  deveni  apoteotic.  Simbolul   1918,  cei  doi  ofiţeri  români   l  lor  găsite  lipsă  la  numă-  i
             bilit  concret  ce  avem  de  fă­  dovedim  mai  multă  exigen­  nile,   agregatele   să   poată   aeroplanului  a  rămas  însă   eraţi  primii  care  înfăptu-   ^ rătoare.   |
             cut,  întregul  colectiv  este   ţă.  Unii,  slab  pregătiţi  pro­  funcţiona  la  indicii  tehnici   neştirbit  în  azur,  iar  nume­  iau  Unirea  trecînd  Carpa­
     ',00  Ra­  mobilizat  în  vederea  finali­  fesional,  cu  un  slab  nivel   planificaţi.  Inginerii,  maiş­  le  lui  Vlaicu,  învăluit  în   ţii  în  zbor.  Numele  lor  de   j  „TUNELUL  TIMPULUI"  ^
     sta   pre­  zării  obiectivelor  şi  predă­  de  conştiinţă  muncitoreas­                                           patrioţi  şi  de  temerari  se   (   PE ROŢI      ^
     ţuim  cal;                                                    trii  să  nu  mai  lucreze  după   tandreţea  unui  întreg  neam,   cade  să  stea  în  aceste  zile
     :u toţi ;  rii  lor  la  montai,  conform   că,  în  cîteva  săptămîni  pun   ureche,  ci  să-şi  întocmească   e  păstrat  de  fiecare  român
        13,301  graficelor întocmite.   pe  butuci  maşini  noi,  de   grafice  precise  de  execuţie,   în  încăperea  caldă,  tainică   amintitoare  alături  de  nu­  \  Ai  urcat  într-un  auto-  (
     15  Unda   Ing.  DOREL  BADEA,  şe­  mare randament.                                                                mele  de  erou  şi  de  genial   ţ  buz  ce  circulă  pe  traseul  i
     .   Fran-                                                     a  căror  realizare  să  o  ur­  şi sacră a inimii.                              i Hunedoara—Deva, ai in- J
     30  CIu-   ful  Iotului  priză-baraj  :  Ga­  Ing.  ION  RADU,  şeful   mărească  cu  toată  răspun­  Altor  temerari  le-a  fost   cutezător   al   lui   Aurel
     ,30  Mu­  ranţia   realizării   cerinţelor   lotului  Vaiea  Jurii  ;  Indis­  derea.      dat  să  împlinească  visul   Vlaicu.               V trat în „tunelul timpului“. \
     ţi;  20,00   atfului  viitor  ?  Completarea   ciplina  este  o  cauză  a  ne-   în  lumina  istoricelor  ho-                                  ţ  In  aceste  autobuze,  în  spe-  î
     l’op  6  ;                                                                                 zburătorului din Binţinţi şi    RADU CIOBANU        l  cial  în  cele  „articulate“,  i
     oflvilor  ;   formaţiilor  de  lucru  în  sub­  realizării   indicatorilor   de   tăr.îri  adoptate  de  Congre­
     emnări;   teran,  pentru  a  mări  avan-   plan.  Cum  avem  în  faţă  o-   sul  al  XlI-lea  al  partidului,                                  )  pierzi  noţiunea  spaţiului  »
     ;urs   de   samentele  la  galeriile  ce  le   biective  complexe  de  reali­  constructorilor   din   Retezat                                 I  şi  timpului.  Miracolul  este  ^
     ema   de                                                                                                                                       ^  cit  se  poate  de  pămîntean  l
       1070 ;   avem de executat.       zat,  ne  îndreptăm  atenţi.a   le  revin  obligaţii  de  mare
     !,10  Pa-   Ing.  ALEXANDRU  DU­   cu  prioritate  spre  mărirea   însemnătate.  Va  trebui  ca                                                i  şi  dovedeşte  în  aceeaşi  ’
     30  Ring   DUCA,  şeful  Iotului  meca­  avansamentelor  în  subteran   fiecare  om  al  muncii  să  do­                                       I  măsură  o  crasă  neglijenţă  \
     ;in   de   nizare  tic  la  şantierul  II  —   şi  deschiderea  de  noi  fron­                                                                 ţ  din  partea  celor  ce  se  o-  i
     •n stop                                                       vedească  mai  multă  hotă­
             aducţiunca  principală  :  în­  turi  de  lucru.  Este  vorba   rî  re,  combativitate  şi  exi­                                       [  cupă  de  curăţenia  mijloa-  i
             treţinerea  şi  exploatarea  a-   despre  frontul  de  betoane   genţă  faţă  de  lipsuri  şi  ne­                                     /  celor  de  transport  în  co-  \
             gregatelor  şi  utilajelor,  re­  de  la  Netiş,  şi  atacarea  pu­  ajunsuri,  pentru  a  urgenta                                     ţ  mim  dc  la  HI.A.  Hune-  ţ
             pararea  lor  se  cer  făcute  cu   ţului  de  aici,  drumul  de   realizarea   acestui   obiectiv,                                    1   doara. in exteriorul  lor, t
             i^spundere.   Muncitorii,   ca-   acces  la  captare  şi  puţul   care  va  contribui  la  creşte­                                     !  să  nu  mai  vorbim  de  iute-  J
             „reje  de  conducere  să  ac­  Valea  Mare,  un  alt  front  de   rea   potenţialului   energetic                                      i  rior,  autobuzele  sînt  „gla-  )
     i   din                                                                                                                                        ţ  zurate“  cu  noroi  de  la  cap  i
      facanţă   ţioneze  ferm  pentru  preve­  betoane   la   Valea   Mare,   al ţării noastre.
      EDOA-   nirea  deficienţelor  care  mai   două  caverne  pe  galeriile                                                                        l  la  coadă,  de  la  roţi  la  a-  J
      e  (Fla-   sînt în sectorul mecanizare.  de la Valea Mare, pentru                                                                             /  coperiş, iar geamurile  cx- i
      înainte                                                                GH. I. NEGREA                                                          1  celează prin opacitate.   ţ
      ale  cu-
      Arta) ;
       (Con-                                                                                                                                        | DE POMINA |
      ŞANI :
      lirea) ;   2 decembrie 1979 — 31 ianuarie 1980                                                                                                V  Partenie Muntean   şi -
      morţii
      21 (Rc-                                                                                                                                       i  Glicorghe  Muntean  din  \
      :   La                                                           O  imagine  de  sezon  :                                                     1  Vălişoara  sînt  rude  apro-  I
       [Cultu-                                                                                                                                      ţ  piate  şi  vecini,  fapt  ce  }
       egăsită           „Festivalul                                 l>e   fundalul   singuratic
       oncito-                                                       al  piscurilor,  capra  nea­                                                   t  nu-i  împiedică  să  se  certe  I
      Vlarmă                                                                                                                                        7  mereu,  şi  încă  de  mulţi  ţ
       I; LO-                                                        gră   străjuieşte   Munţii                                                     7  ani,  să  se  tîrască  unul  pe  l'
       it (Mi-     filmului la sate“                                 Retezatului.                                                                   *  altul  la  comisia  de  in-  7-
        Pre-
       iresc);                                                                                                                                      I  fluenţarc  obştească,  pe  la  ţ
       >rul şl                                                                                                                                      ^ •judecătorie. Pentru ce pri- i
       resc) ;   Astăzi,  în  180  de  unităţi   nală  şi  socială  :  „Speran­                                                                     i  cini  ?  Foarte  diverse.  Ba  !
       ioiem-
       1 car-   cinematografice  din  comu­  ţă“  —  o  pagină  a  începu­                                                                          f  că  animalul  unuia  a  rupt  i
       (Stea-   nele   şi   satele   judeţului   turilor  activităţii  revoluţio­                                                                   )  o  gură  de  iarbă  din  tere-  ţ
       RZA :   nostru  se  deschide  tradi­  nare  a  proletariatului  din                                                                          l  nul  celuilalt,  ba  că  un  1
       •Iar de
       ŞTIE :   ţionala  manifestare  „Festi­  România   —,   sau   filmul                                                                          7  porc  a  călcat  un  pas  din-  )
        (Pa-   valul  filmului  la  sate“,  a-   „Ultima  frontieră  a  mor­                                                                        1  colo  de  linia  ce  desparte  1
        î oa-   flată  le  cea  de-a  23-a  edi­  ţii“,   dedicat   luptătorilor                                                                    ^ cele două gospodării ba cu 4
       iGIU-   ţie.  Acest  act  cultural  are   antifascişti de la Moisei.
        Don                                                                                                                                         i  o  zburătoare  a  sărit  gar-  i
       tură);   loc  în  zilele  cînd  cinema­  „Festivalul   filmului   la                                                Expoziţie judeţeană      1  dul.De  aici  se  nasc injurii »•
       ¡erjile   tografia   românească   ani­  sate“,  în  afara  faptului  că                                                                      ţ  calomnii,  jigniri.  Din  cau-  ţi
       I : O   versează  împlinirea  a  trei­                          ©  Comitetul  municipal  al  U.T.C.  organizează  cu  ti­
        CA-                             prilejuieşte   unele   judecăţi                                                        de preparate         l  za  comportării  uneia  faţă  l
        a de   zeci  de  ani  de  la  realizarea   de   valoare   asupra   celor   nerii,  din  întreprinderi  şi  şcoli,  vizionarea  expoziţiei   /  de  alta,  familiile  celor  doi  }
       :uloa-   primului  film  artistic  so­  mai   recente   realizări   ale   deschisă  în  holul  casei  de  cultură  pe  tema  „Propagan­  culinare  ţ  au  ajuns  de  pomină  în  \
        ; si-                                                        da  vizuală  —  mijloc  important  de  mobilizare  a  oame­
       belor   cialist,  „Răsună  valea“.  în­  cinematografiei   româneşti,                                                                        ţ  Vălişoara  şi  în  împreju-  ţ
       şui) ;   ceputul  de  drum  de  acum   îşi  propune  şi  organizarea   nilor muncii la realizarea sarcinilor de plan“.  La  restaurantul  „Cor­  i riini.           }
        văd   trei   decenii   (sărbătorit   unor  acţiuni  politico-educa-   ®  Organizaţia  de  partid  nr.  7,  din  Gojdu,  a  luat  ini­  vinul“   din   municipiul   j   ŢÎFNOSUL   1
        Dia-                                                         ţiativa  —  în  cadrul  unei  adunări  cetăţeneşti  —  de  a
       rul) ;   prin  cele  30  de  premiere   tive.   Astfel,   în   perioada                                            Hunedoara   s-a   des­
       >r în  cinematografice   din   acest   desfăşurării   festivalului   (2   trece  la  o  susţinută  campanie  de  colectare  a  deşeurilor   chis  Expoziţia  judeţea­  t  Lui  Alexandru  Szekely,  t
             an)  este  jalonat  mobiliza­  decembrie  1979  —  31  ia­  de  hîrtie  şi  ţesături,  iar  banii  rezultaţi  să-i  depună  în   nă  de  artă  culinară  şi   / ospătar la „Crama daci- ?
                                                                    contul  comisiei  de  femei.  Acţiunea  se  desfăşoară  sub
             tor  în  documentele  Con­  nuarie  1980)  în  cadrul  aşe­                                                  dc  produse  de  patiserie   1  lor"  din  Deva,  nu-i  place,  1
             gresului  al  XlI-lea  al  parti­  zămintelor  culturale  vor  fi   îndrumarea  inimosului  secretar  al  acestei  organizaţii,   şi   cofetărie.   Expoziţia,   ţ  probabil,  profesia  ce  o  ţ
                                                                    pensionarul Constantin Radu.
             dului  :  atingerea  unui  ni­  organizate   montaje   literar-                                              organizată  cu  prilejul  în­  (  prestează,  altfel  nu  se  ex-  i
             vel  de  50—60  filme  anual   cinematografice  pe  margi­  ©  Bogat  program  competiţional  astăzi,  la  Sala  spor­  cheierii  •  „Lunii  prepara­  a  plică  de  ce  îşi  face  mun-  >
             pînă în anul 1985 !                                    turilor.  Volei,  divizia  B.  Corvinul  Dacia  Deva  —  Con­                   )  ca  în  silă.  Serveşte  încet,  ţ
        aitru                           nea  unor  filme  cu  subiect   structorul  Arad,  la  orele  9,30  ;  baschet,  divizia  de  ju­  telor  culinare“,  se  con­
       Vre-   Cum  era  şi  firesc,  mări­  patriotic,  dezbateri  pe  te­                                                stituie  ca  un  moment  de   i  stă  mult  prin  bucătăria  1
        leral                                                       niori,  fete,  C.S.Ş.  Deva  —  C.S.Ş.  Satu  Mare,  la  orele                  7  localului,  vorbeşte  dur  cu  7
       tem-   rea  spectaculoasă  a  numă­  me  de  etică  şi  echitate  so­  8,30  ;  tenis  de  masă,  campionatul  judeţean,  Voinţa  De­  vîrf  al  multiplelor  ac­  1  clienţii,  iar  dacă  cineva  ]
        plol   rului  de  filme  a  permis   cialistă,  procese  cinemato­  va  —  Constructorul  Hunedoara,  masculin  şi  feminin,   ţiuni  ce  au  avut  loc  in
       Vîn-   o  largă  deschidere  temati­                                                                               luna   noiembrie   şi   se   ţ  îi  adresează  o  observaţie  ţ
        ode-                            grafice,  mese  rotunde  pe   orele  10,00.  Fotbal.  Minerul  Deva  —  C.F.R.  Simeria,                    i  îi  sare  repede  muştarul,  i
       ?em-'   că  cu  corolarul  ei  —  creş­  marginea  unor  pelicule  do­  orele 11,00.                               bucură   de   participarea   1  Dealtfel,  numele  şi  com-  J
        cu-   terea  ponderii  filmului  de   cumentare   agrozootehnice,   ©  Aviz  amatorilor  !  Filiala  Deva  a  Automobil  Clu­  celor  mai  buni  bucătari
        ade,   actualitate.  Ne  referim  la                                                                                                        ţ  portamenlul  lui  A.  S.  sînt  ţ
        i 14   filme  ca  „Ora  zero“,  „Cum­  organizarea  unor  „zile  ale   bului  Român  a  început  înscrierile  pentru  excursia  or­  şi  cofetari  din  judeţul   1  consemnate  şi  în  condica  l
        nala                            filmului",  recitaluri  de  ver­  ganizată  la  Craiova,  în  12  decembrie,  cu  vizionarea   nostru.  Vor  fi  expuse   7  de  sugestii  şi  reclamaţii.  7
             păna“,  „Omul  care  ne  tre­  suri,   expoziţii,   matinee   meciului  Universitatea  Craiova  —  Borussia  Moeti-   cele  mai  reuşite  creaţii
        aldă  buie“,  „Mireasa  din  tren",   pentru şcolari ş.a.   >                                                                               1  Ar  fi, deci,  firesc ca omul V
        Vor                                                         chengladbach din Cupa U.E.F.A.                        ale  specialiştilor  in  arta   ţ  să  fie  ajutat  să-şi  găseas-  ţ
        :âle.  „Nişte  ţărani“.  Vor  rula,’                                                                              culinară,  cele  mai  noi   i  că  un  loc  de  muncă  pe  l
        ten-  de  asemenea,  filme  care  a-   Prof. EMERIC HOROVITZ                      Rubrică realizată de            realizări   din   domeniul   J măsură.            J
       m/h   duc  un  omagiu  luptători­    directorul întreprinderii                    DOINA COJOCARU                   alimentaţiei publice.
            lor pentru libertate naţio-     cinematografice judeţene               cu sprijinul corespondenţilor voluntari
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12