Page 7 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 7
Pag. 3
¡65 ® DUMINICA, 2 DECEMBRIE 1979
| T I Ţ IX L SIMBOLUL AERO | I PREVEDERE
în termen, economice, de calitate ^ FACULTATIVA ? |
lntr-o zi înalta clin vara lor le închinăm 'de fapt a- \ Deşi a avut slcdrilit. să ţ
[E lui 1911, cu ocazia marilor ceaslă consemnare. \ efectueze o serie de lu- l
domici- Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Ftoe-Mezat: serbări ale Astrei — Aso- La 23 noiembrie 1918, | crări de modernizare în 7
ciaţiunea pentru cultura po pregătirile pentru Marca ! ferma zootehnică, care să \
porului român din Transil Adunare de la Alba lulia ţ contribuie la redresarea ţ
nlru co- vania — care se desfăşurau se aflau în toi. La Blaj era ţ economică a C.A.P. Ţebea,
*pin w , E-
la Blaj, Aurel Vlaicu a zbu o zi închisă, cu cer plum , conducerea unităţii a ta- >
rat cu aeroplanul lui în vă buriu. Cu văzduhul totuşi J răgănat inadmisibil reali- ţ
en zul şi în entuziasmul explo calm, ca înaintea marilor 1 zarea obiectivelor planifi- .
•ici
ziv a treizeci de mii de ro ninsori. Şi cînd nimeni nu 7 cate. La' termenul scadent ’
Cili mâni veniţi din toate col se aştepta, s-a auzit zum \ se mai găseau sub semnul )
ţurile Transilvaniei şi ale zetul aeroplanului. Apoi ţ întrebării extinderea capa- \
.C. Baia vechii Românii. „Cu o vi blăjcnii l-au şi văzut rolin-
Argeş •. citaţii de adăpostiră a a- i
». Trans- teză dc 90 km, a făcut dc du-se asupra oraşului şi ini ! nimalelor, construcţia ba- *
■ă de la trei ori ocolul Cîmpului Li mile lor au tresărit cu o ţ zinelor, platformei şi aleii ţ
bertăţii, vreme de 29 de imensă înfiorare cînd au re i de furajare. O f i crezînd i
maşina de forat la secţiune minute. Şi a aterizat ele cunoscut pe aripi însemnele
uiţa — ; consiliul de conducere că I
impiona- ® Constructorii hidrocentralei din Retezat, in 1930, vor plină, care urmează să ne gant, uşor, norocos...' . Aşa tricolorului românesc. Pe } realizarea acestor obiecti- \
1
rransmi- trebui să efectueze : 1 990 000 metri cufai excavaţii la su sosească.
i de la ţ ve este facultativă ? \
prafaţă, 112 915 metri cubi excavaţii în subteran, din Ing. MARCEL ZAHAN, Consemnări
,Timpuri care circa 4 737 metri liniari galerii, 850 000 metri cubi şantierul IV — aducţiunca ii LIPSA LA \
.il 2 umplutură, 47 000 metri cubi beton turnat. Productivitatea secundară: Extinderea acor
mtru cei \\ NUMĂRĂTOARE \
muncii va trebui să sporească cu 51,5 !a sută. dului global, cunoaşterea e- scrie o mărturie a timpu Cîmpia Libertăţii a răsunat
xactă de către fiecare for lui. Aeroplanul lui Vlaicu din nou entuziasmul mul V
ââîncu- maţie de lucru, de către devenise simbolul libertăţii ţimii. ^ Confruntînd datele din
taj TV Sînt obiective deosebit de DUMITRU AROTARITEI, scripte cu realitatea din i
¡cene ale fiecare om a ceea ce are de şi unităţii naţiunii române. Aeroplanul venea de la ţ fermele zootehnice, s-a ţ
mobilizatoare, la a căror şofer : Pentru autobascu executat zilnic sînt premi în altă vară, în 1913, ser Bacău şi era pilotat de lo
„Străi- înfăptuire sînt chemaţi să lante să se stabilească pro sele realizării ritmice a pla bările Astrei se ţineau la 1 constatat că la C.A.P. Ba- -ţ
ă tine“, pună umărul toţi construc grame şi norme de lucru nului. La aducţiunea se cotenentul Vasile Nicolescu. tiz 8 miei nu au mai avut J
iră. Pro- Oraştie. Vlaicu promisese, Prin pînza de lacrimi a ) şansa să ajungă... oi, iar \
diourilor torii. De curând, cînd au precise, pentru a evita stag cundară va trebui să ajun de data aceasta, că va veni bucuriei, cei de faţă l-au ţ la C.A.P. Tcbea 15 oi au ţ
dezbătut sarcinile anului nările în procesul de pro gem la 120—150 metri li în zbor direct de la Bucu văzut alcrizînd elegant, u- t dispărut fără urmă. Ase- 1
viitor, am reţinut din fră- ducţie. niari avansament pe lună. reşti, trecînd Carpaţii pe la şor, norocos. Misiunea sa ) menea dispariţii din avu- 1
mîntările şi gîndurile lor ing. AUREL DAN, şeful Pentru aceasta este nevoie Predeal. S-ar fi dovedit ast
(BRIE şantierului III — baraj : era să-l aducă pe căpitamd ) — _ i
nba ma- de acţiune în vederea fina- să fim dotaţi cu agregate fel încă o dală şi intr-un Victor l’recup, trimis de
zării exemplare a indica- 1930 este mai bine pregătit şi utilaje de mare randa mod cu totul insolit că Marele Cartier General Ro
-urilor anului care se apro din toate punctele de ve ment. munţii n-au puiuţ niciodată mân pentru a anunţa Con
pie, următoarele : dere. Indicatorii de plan Ing. VIOUEL DANILA, despărţi spiritualitatea ro
nică TV sînt mai bine corelaţi. Dacă siliul Naţional Român că
al Ing. TIBERIU MICU, şe directorul Grupului dc şan mânească, nefiind de fapt armata română va trece
îlodii — ful şantierului I — uzină : ne vom completa forţa de tiere Rîu Mare-Retezat: decît coloana vertebrală a Carpaţii îndată după Ma
încheiem anul cu rezultate muncă, ne vom face şi pla Pentru a ne îndeplini sar acestui neam, născut pe am
trebare ? nul. rea Adunare de la 1 De \ ţia obştească fiind inlole- ţ
n : „Cei slabe, care nu ne satisfac. cinile mari pe care 1980 le bele lor versante. în condi cembrie. Adică îndată după ţ rabile, firesc este ca vi- i-
Episo- La multe puncte de lucru PETRU PAVELONI, teh pune în faţa noastră mai ţiile de atunci însă, inten ce poporul însuşi va procla i novaţii să suporte pagu- J\
maiştrii nu se ridică la ni nician auto : Avem un parc întîi să pregătim temeinic ţia lui Vlaicu era din cale
velul cerinţelor, nu coordo auto puternic. Dar la înca noul an de muncă. în aşa afară dc temerară şi zborul ma Unirea cu Tara. > bele, să aducă în efectiv ţ|
nează cum trebuie lucrări drarea şoferilor cărora le în fel să organizăm fronturile lui s-a frînt înainte de a în toamna tîrzie a lui ţ alte animale în locul ce- ţ
le. Pentru 1980 ne-am sta credinţăm autovehiculele să incit toate utilajele, maşi deveni apoteotic. Simbolul 1918, cei doi ofiţeri români l lor găsite lipsă la numă- i
bilit concret ce avem de fă dovedim mai multă exigen nile, agregatele să poată aeroplanului a rămas însă eraţi primii care înfăptu- ^ rătoare. |
cut, întregul colectiv este ţă. Unii, slab pregătiţi pro funcţiona la indicii tehnici neştirbit în azur, iar nume iau Unirea trecînd Carpa
',00 Ra mobilizat în vederea finali fesional, cu un slab nivel planificaţi. Inginerii, maiş le lui Vlaicu, învăluit în ţii în zbor. Numele lor de j „TUNELUL TIMPULUI" ^
sta pre zării obiectivelor şi predă de conştiinţă muncitoreas patrioţi şi de temerari se ( PE ROŢI ^
ţuim cal; trii să nu mai lucreze după tandreţea unui întreg neam, cade să stea în aceste zile
:u toţi ; rii lor la montai, conform că, în cîteva săptămîni pun ureche, ci să-şi întocmească e păstrat de fiecare român
13,301 graficelor întocmite. pe butuci maşini noi, de grafice precise de execuţie, în încăperea caldă, tainică amintitoare alături de nu \ Ai urcat într-un auto- (
15 Unda Ing. DOREL BADEA, şe mare randament. mele de erou şi de genial ţ buz ce circulă pe traseul i
. Fran- a căror realizare să o ur şi sacră a inimii. i Hunedoara—Deva, ai in- J
30 CIu- ful Iotului priză-baraj : Ga Ing. ION RADU, şeful mărească cu toată răspun Altor temerari le-a fost cutezător al lui Aurel
,30 Mu ranţia realizării cerinţelor lotului Vaiea Jurii ; Indis derea. dat să împlinească visul Vlaicu. V trat în „tunelul timpului“. \
ţi; 20,00 atfului viitor ? Completarea ciplina este o cauză a ne- în lumina istoricelor ho- ţ In aceste autobuze, în spe- î
l’op 6 ; zburătorului din Binţinţi şi RADU CIOBANU l cial în cele „articulate“, i
oflvilor ; formaţiilor de lucru în sub realizării indicatorilor de tăr.îri adoptate de Congre
emnări; teran, pentru a mări avan- plan. Cum avem în faţă o- sul al XlI-lea al partidului, ) pierzi noţiunea spaţiului »
;urs de samentele la galeriile ce le biective complexe de reali constructorilor din Retezat I şi timpului. Miracolul este ^
ema de ^ cit se poate de pămîntean l
1070 ; avem de executat. zat, ne îndreptăm atenţi.a le revin obligaţii de mare
!,10 Pa- Ing. ALEXANDRU DU cu prioritate spre mărirea însemnătate. Va trebui ca i şi dovedeşte în aceeaşi ’
30 Ring DUCA, şeful Iotului meca avansamentelor în subteran fiecare om al muncii să do I măsură o crasă neglijenţă \
;in de nizare tic la şantierul II — şi deschiderea de noi fron ţ din partea celor ce se o- i
•n stop vedească mai multă hotă
aducţiunca principală : în turi de lucru. Este vorba rî re, combativitate şi exi [ cupă de curăţenia mijloa- i
treţinerea şi exploatarea a- despre frontul de betoane genţă faţă de lipsuri şi ne / celor de transport în co- \
gregatelor şi utilajelor, re de la Netiş, şi atacarea pu ajunsuri, pentru a urgenta ţ mim dc la HI.A. Hune- ţ
pararea lor se cer făcute cu ţului de aici, drumul de realizarea acestui obiectiv, 1 doara. in exteriorul lor, t
i^spundere. Muncitorii, ca- acces la captare şi puţul care va contribui la creşte ! să nu mai vorbim de iute- J
„reje de conducere să ac Valea Mare, un alt front de rea potenţialului energetic i rior, autobuzele sînt „gla- )
i din ţ zurate“ cu noroi de la cap i
facanţă ţioneze ferm pentru preve betoane la Valea Mare, al ţării noastre.
EDOA- nirea deficienţelor care mai două caverne pe galeriile l la coadă, de la roţi la a- J
e (Fla- sînt în sectorul mecanizare. de la Valea Mare, pentru / coperiş, iar geamurile cx- i
înainte GH. I. NEGREA 1 celează prin opacitate. ţ
ale cu-
Arta) ;
(Con- | DE POMINA |
ŞANI :
lirea) ; 2 decembrie 1979 — 31 ianuarie 1980 V Partenie Muntean şi -
morţii
21 (Rc- i Glicorghe Muntean din \
: La O imagine de sezon : 1 Vălişoara sînt rude apro- I
[Cultu- ţ piate şi vecini, fapt ce }
egăsită „Festivalul l>e fundalul singuratic
oncito- al piscurilor, capra nea t nu-i împiedică să se certe I
Vlarmă 7 mereu, şi încă de mulţi ţ
I; LO- gră străjuieşte Munţii 7 ani, să se tîrască unul pe l'
it (Mi- filmului la sate“ Retezatului. * altul la comisia de in- 7-
Pre-
iresc); I fluenţarc obştească, pe la ţ
>rul şl ^ •judecătorie. Pentru ce pri- i
resc) ; Astăzi, în 180 de unităţi nală şi socială : „Speran i cini ? Foarte diverse. Ba !
ioiem-
1 car- cinematografice din comu ţă“ — o pagină a începu f că animalul unuia a rupt i
(Stea- nele şi satele judeţului turilor activităţii revoluţio ) o gură de iarbă din tere- ţ
RZA : nostru se deschide tradi nare a proletariatului din l nul celuilalt, ba că un 1
•Iar de
ŞTIE : ţionala manifestare „Festi România —, sau filmul 7 porc a călcat un pas din- )
(Pa- valul filmului la sate“, a- „Ultima frontieră a mor 1 colo de linia ce desparte 1
î oa- flată le cea de-a 23-a edi ţii“, dedicat luptătorilor ^ cele două gospodării ba cu 4
iGIU- ţie. Acest act cultural are antifascişti de la Moisei.
Don i o zburătoare a sărit gar- i
tură); loc în zilele cînd cinema „Festivalul filmului la Expoziţie judeţeană 1 dul.De aici se nasc injurii »•
¡erjile tografia românească ani sate“, în afara faptului că ţ calomnii, jigniri. Din cau- ţi
I : O versează împlinirea a trei © Comitetul municipal al U.T.C. organizează cu ti
CA- prilejuieşte unele judecăţi de preparate l za comportării uneia faţă l
a de zeci de ani de la realizarea de valoare asupra celor nerii, din întreprinderi şi şcoli, vizionarea expoziţiei / de alta, familiile celor doi }
:uloa- primului film artistic so mai recente realizări ale deschisă în holul casei de cultură pe tema „Propagan culinare ţ au ajuns de pomină în \
; si- da vizuală — mijloc important de mobilizare a oame
belor cialist, „Răsună valea“. în cinematografiei româneşti, ţ Vălişoara şi în împreju- ţ
şui) ; ceputul de drum de acum îşi propune şi organizarea nilor muncii la realizarea sarcinilor de plan“. La restaurantul „Cor i riini. }
văd trei decenii (sărbătorit unor acţiuni politico-educa- ® Organizaţia de partid nr. 7, din Gojdu, a luat ini vinul“ din municipiul j ŢÎFNOSUL 1
Dia- ţiativa — în cadrul unei adunări cetăţeneşti — de a
rul) ; prin cele 30 de premiere tive. Astfel, în perioada Hunedoara s-a des
>r în cinematografice din acest desfăşurării festivalului (2 trece la o susţinută campanie de colectare a deşeurilor chis Expoziţia judeţea t Lui Alexandru Szekely, t
an) este jalonat mobiliza decembrie 1979 — 31 ia de hîrtie şi ţesături, iar banii rezultaţi să-i depună în nă de artă culinară şi / ospătar la „Crama daci- ?
contul comisiei de femei. Acţiunea se desfăşoară sub
tor în documentele Con nuarie 1980) în cadrul aşe dc produse de patiserie 1 lor" din Deva, nu-i place, 1
gresului al XlI-lea al parti zămintelor culturale vor fi îndrumarea inimosului secretar al acestei organizaţii, şi cofetărie. Expoziţia, ţ probabil, profesia ce o ţ
pensionarul Constantin Radu.
dului : atingerea unui ni organizate montaje literar- organizată cu prilejul în ( prestează, altfel nu se ex- i
vel de 50—60 filme anual cinematografice pe margi © Bogat program competiţional astăzi, la Sala spor cheierii • „Lunii prepara a plică de ce îşi face mun- >
pînă în anul 1985 ! turilor. Volei, divizia B. Corvinul Dacia Deva — Con ) ca în silă. Serveşte încet, ţ
aitru nea unor filme cu subiect structorul Arad, la orele 9,30 ; baschet, divizia de ju telor culinare“, se con
Vre- Cum era şi firesc, mări patriotic, dezbateri pe te stituie ca un moment de i stă mult prin bucătăria 1
leral niori, fete, C.S.Ş. Deva — C.S.Ş. Satu Mare, la orele 7 localului, vorbeşte dur cu 7
tem- rea spectaculoasă a numă me de etică şi echitate so 8,30 ; tenis de masă, campionatul judeţean, Voinţa De vîrf al multiplelor ac 1 clienţii, iar dacă cineva ]
plol rului de filme a permis cialistă, procese cinemato va — Constructorul Hunedoara, masculin şi feminin, ţiuni ce au avut loc in
Vîn- o largă deschidere temati luna noiembrie şi se ţ îi adresează o observaţie ţ
ode- grafice, mese rotunde pe orele 10,00. Fotbal. Minerul Deva — C.F.R. Simeria, i îi sare repede muştarul, i
?em-' că cu corolarul ei — creş marginea unor pelicule do orele 11,00. bucură de participarea 1 Dealtfel, numele şi com- J
cu- terea ponderii filmului de cumentare agrozootehnice, © Aviz amatorilor ! Filiala Deva a Automobil Clu celor mai buni bucătari
ade, actualitate. Ne referim la ţ portamenlul lui A. S. sînt ţ
i 14 filme ca „Ora zero“, „Cum organizarea unor „zile ale bului Român a început înscrierile pentru excursia or şi cofetari din judeţul 1 consemnate şi în condica l
nala filmului", recitaluri de ver ganizată la Craiova, în 12 decembrie, cu vizionarea nostru. Vor fi expuse 7 de sugestii şi reclamaţii. 7
păna“, „Omul care ne tre suri, expoziţii, matinee meciului Universitatea Craiova — Borussia Moeti- cele mai reuşite creaţii
aldă buie“, „Mireasa din tren", pentru şcolari ş.a. > 1 Ar fi, deci, firesc ca omul V
Vor chengladbach din Cupa U.E.F.A. ale specialiştilor in arta ţ să fie ajutat să-şi găseas- ţ
:âle. „Nişte ţărani“. Vor rula,’ culinară, cele mai noi i că un loc de muncă pe l
ten- de asemenea, filme care a- Prof. EMERIC HOROVITZ Rubrică realizată de realizări din domeniul J măsură. J
m/h duc un omagiu luptători directorul întreprinderii DOINA COJOCARU alimentaţiei publice.
lor pentru libertate naţio- cinematografice judeţene cu sprijinul corespondenţilor voluntari