Page 74 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 74
D R U M U L SOCIALISML
Pag. 2
Botârîrile Congresului al XH-lea al F, C.-B.—
Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
~~program de acţiune ai întregului popor
cu privire la creşterea rohsiui Frontului Unităţii Socialiste
tv." I-'''.' - ' .
Ê
8,30 Tdcşco«
9,40 Curs de
CREŞTEREA MlViLUlUS DE TRÀ1 10.00 Curs de
Organizaţia de tineret se va manifesta
10,20 Roman
din Moi
ultimuli
(Urmare din pag. 1) rile alocate ocrotirii sănă vieţii — ca şi celelalte do şi In continuare ca 0 forţă activă 11.15 T ele cin (
tăţii, ca şi cele ce vor sluji cumente ale Congresului al 13.00 De la
ambiant. Toate aceste di dezvoltării artei, culturii, XH-lea al P.C.R. — parte 17.15 Clubul
ÎS,00 Sftp't&m!
recţii sînt privite şi consi sportului, asistenţei socia integrantă a Programului în Frontul Unităţii Socialiste 18.15 Baschet
derate într-un sistem uni le etc. făuririi societăţii socialiste Steaua •
cai
biul
tar, strîns legate una de în concordanţă cu creş multilateral dezvoltate şi ţ tonal).
nlta, în interdependenţă terea veniturilor directe ale înaintare a României spre (Urmare din pag. 1) cole din marile centre şi uni tineri pe aceste şantiere se 18,50 iooi de
dialectică. Se poate, totoda oamenilor muncii se vor comunism — demonstrează tăţi industriale, au încheiat, ridică la 72 milioane ici. A- 19.00 Telejun
19,25 Partidul
tă, observa, din chiar titu dezvolta desfacerile de convingător faptul că ridi antrenat un marc număr de încă la începutul anului, con prcciem însă că aportul tine un sing
latura documentului, că, în mărfuri către populaţie — carea standardului de viaţă utecişti şi neutecişti. întreaga tracte pentru executarea di rilor la îndeplinirea sarcini gură v<
ce priveşte considerarea ni într-un ritm mediu anual al naţiunii noastre este şi activitate a organizaţiei este feritelor lucrări, care, în pre lor în domeniul construcţiilor an cli el ă
velului de trai, a interve de 5,4—6,4 la sută, prevă- va fi o preocupare de e- subordonată educării comu zent, se află în fază de fina putea fi mai consistent dacă 19.40 Tel eon e
20.15 Film sc
nit un termen nou, cel de zîndu-se asigurarea unui senţă a partidului nostru, niste prin muncă şi pentru lizare, iar larga mişcare a s-ar fi realizat o mobilizare Compar
ridicare a calităţii vieţii. consum alimentar ştiinţific, în acelaşi timp, subliniază muncă a tineretului, partici creaţiei tehnico-ştiinţifice ce mai activă şi mai masivă, da whig. I
Rapsodi
Programul-directivă de creşterea ponderii articole că realizarea măreţelor pre pării active a tuturor tineri se desfăşoară în cadrul Fes că s-ar fi organizat mai bine 21.05 seara -
creştere a nivelului de trai lor de folosinţă îndelunga vederi depinde, în primul lor la îndeplinirea sarcinilor, tivalului naţional „Cîntarea această preocupare. zical-dis
şi de ridicare a calităţii tă etc. Prestările de servi rînd şi în măsură directă, organizării şi desfăşurării în României“ a antrenat peste Un loc de frunte în an 21.40 Teîejuri
vieţii prevede cifre concre cii către populaţie vor spori de munca noastră, de apor trecerii utecistc ca expresie a 15 000 de tineri muncitori, in samblul preocupărilor noastre
te de dezvoltare în fiecare cu 54 la sută în întregul tul fiecăruia dintre noi la contribuţiei tineretului la în gineri, subingineri, maiştri şi îl ocupă educarea polit ico-
domeniu. Astfel, vor fi cincinal. Se va dezvolta ac înfăptuirea luminoaselor o- deplinirea sarcinilor cc revin tehnicieni. Sub această formă idcologică şi cultural-profe- IBCA^
create circa 930 000 locuri tivitatea de turism şi de a- biective ale dezvoltării vii colectivelor hunedorene din în ultimii doi ani comisiile sională a tineretului pentru
de muncă noi, ponderea grement. In perioada 1981— toare a patriei. în Româ Programul adoptat de Con profesional-ştiinţifice au pre formarea lor în spiritul exi BUCUHKŞ1
populaţiei ocupate ajungînd 1985 se vor construi nia — reiese cu putere din gresul al Xl-lea şi Conferin luat spre rezolvare un număr genţelor documentelor parti dioprogramu
în 1985 la circa 48,1 la 1 100 000 apartamente, vor Raportul prezentat de se ţa Naţională ale partidului, de 287 teme vizînd reduce dului şi ale organizaţiei noas Radiojurnal
presei ; 8,10
sută din totalul populaţiei. fi alocate sume însemnate cretarul general al partidu din orientările şi indicaţiile rea cheltuielilor materiale, a tre, în scopul amplificării diilor; 9,00 I
In paralel, vor creşte retri pentru dezvoltarea edilita lui, tovarăşul Nicolae date dc tovarăşul Nicolae importului, creşterea exportu continue a participării la în 9.05 Audienţ
buţia nominală a persona ră a localităţilor, un număr Ceauşescu în faţa marelui Ceauşescu. lui şi a beneficiilor. deplinirea sarcinilor ce revin govişte ; 10.
ştiri ; 10,05
lului muncitor — cu 25,1 de 140 de localităţi rurale forum al comuniştilor — în cursul acestui an au fost Considerăm că o contribu judeţului Hunedoara în ac radio ; 10,40
la sută, veniturile ţărăni vor deveni oraşe. Se va socialismul se construieşte declanşate şi s-au desfăşurat ţie importantă au adus tine tualul cincinal. — balade ş
mii cooperatiste — eu 20— trece la etapa a doua a re de către oameni pentru oa cu rezultate bune zile, săptă- rii la realizarea unor lucrări Activitatea organizaţiilor lare : 11,00 l
11.05
Atlas
25 la sută, ale ţăranilor cu ducerii săptămînii de lu meni. Această idee limpe mîni, decade ale recordurilor de investiţii-construcţii pe a- noastre în cadrul Frontului Discoteca „1
gospodărie individuală — cru, aceasta ajungînd, în de şi de profund umanism în producţie, un mare număr menajarca hidroenergetică Rîu Unităţii Socialiste a dat re premieră ra
cu peste 26 la sută, pensiile 1985, de 44 de ore. Obiec cucereşte inimile şi con dc acţiuni în sprijinul pro Marc-Rctezat, plantaţia dc zultate bune, rezultate care Buletin de s
de asigurări sociale — în tive importante sînt înscri ştiinţele comuniştilor, tutu ducţiei industriale şi agrico pomi fructiferi de la C.A.P. puteau fi şi mai bune prin- compozitori,
preti : 12,20
medie cu 23 la sută, aloca se în domeniul protecţiei şi ror oamenilor muncii din le, pe şantierele marilor o- Deva, complexul agrozooteh tr-o conlucrare mai sistema te ; 12,45 Mi
ţiile de stat pentru copii — ameliorării mediului încon judeţul Hunedoara, unanim bicctive industriale şi pe cele nic llia, la construcţia de lo tică, mai bine organizată. nadă ; 13,00
15.00 Mcridi.
eu 27 la sută. în acelaşi jurător în ce priveşte păs hotărîţi să-şi închine toată ale construcţiilor de locuin cuinţe şi cămine dc nefami- Noul cadru democratic cc Radiojurnal
timp, cheltuielile social-cul- trarea purităţii apelor, ae puterea minţii şi braţelor, ţe, prin care s-a realizat peste 1 işti în Deva, Hunedoara, Pe se va crea prin materializa recording ; )
turale suportate de stat vor rului, naturii în general, în traducerii în viaţă a ho- un milion de lei din troşani, Lupeni, Vulcan, Pe- rea propunerilor secretarului 20.00 Rom:
fi, în 1985, cu 37 la sută viziunea unor cuceriri ştiin tărîrilor Congresului al planul economic finanţat al trila, Brad, Călan, Haţeg. La general al partidului, tovară melodii inşi
Azi, Iu Rom
mai mari ca în 1980, reve ţifice dintre cele mai re XH-lea, spre continua pro organizaţiei judeţene. De a- asemenea lucrări a participat şul Nicolae Ceauşescu, va pu denţe sonor
nind 14 200 lei pe familie. cente. păşire a patriei, spre creş semenea, o bună parte dintre o masă de peste 12 000 ti ne conlucrarea organizaţiilor jurnal ; 22,3
Vor spori cu 36 la sută Programul-directivă de terea bunăstării şi fericirii organizaţiile noastre, mai ales neri. Lucrările efectuate dc componente ale Frontului U- dans ; 24,0i
ştiri ; 0,05—i
cheltuielile pentru învăţă- creştere a nivelului de trai în viaţa fiecărei familii din muzical nor
mînt, cu 32 la sută fondu şi de ridicare a calităţii România socialistă. Puternic catalizator ai energiilor nităţii Socialiste pe baze noi,
ceea ce va stimula şi mai pu
ternic participarea tinerilor
şi capacităţilor naţiunii noastre la înfăptuirea obiectivelor şi :£|NI
(Urmare clin pag. 1) ştient şi organizat la condu sarcinilor stabilite de cel
cerea vieţii localităţilor, a de al Xll-lea Congres al Ia DEVA : U
Navaronc
te şi ea presupune mobiliza vieţii ţării în general. Noul partidului. Prin vigoarea şi (Patria); in
rea puternică a capacităţii cadru permite fiecărui om entuziasmul ce îi caracterizea (Arta); liU)
creatoare, a inteligenţelor na să-şi spună liber părerea în ză, tinerii din judeţul nostru numele Par
ra); Cil ÎS re
ţiunii noastre într-un singur legătură cu viaţa politică, e- sînt hotărîţi ca, folosindu-se alba © Net
şuvoi. Crearea organizaţiilor conomică, socială, să contri de orientările date de partid, dar (Arta);
proprii ale F.U.S. realizează buie cu gîndirca şi fapta sa dc îndemnurile părinteşti ale structorul); cîin
Mihail,
tocmai acest deziderat de ma la progresul tuturor domenii tovarăşului Nicolae Ceauşescu. rea) ; Frate
re importanţă actuală, ştiut lor de activitate. în acest să se afirme şi în continuare iembrie) ;
fiind că în noile organizaţii fol, Frontul Unităţii Socia ca o forţă activă şi energi tâ (Kepubli
g
Jachetele
sînt primiţi, în general, ne- liste devine un puternic ca că în cadrul Frontului Unită ral); Te o
membri de partid. în acest talizator al energiilor şi ca ţii Socialiste, pentru creşterea (Muncitores
fel, fiecare cetăţean al pa pacităţilor poporului punîn- continuă a forţei economice Omul pala
resc) ; LON
triei arc posibilitatea, indife du-lc în slujba înfloririi con a patriei şi ridicarea ci pc tlanlidei (tv
rent dacă este comunist sau tinue şi multilaterale a Româ noi trepte de civilizaţie şi NOASA : ■
nu, să participe efectiv, con- niei socialiste. progres. (.Muncitores
Substituirea
BRAD: Roc
şie); ORAŞ
Brigadierul Dumitru Bomoiu şi ortacii săi, de Ia mina lui Mark T
Uricani, îşi depăşesc lună de lună sarcinile de plan la pro mm LEMNOASA EXPLOATATĂ RAŢIONAL, VALORIFICATĂ SUPERIOR
(Patria) ; C
ducţia de cărbune. De la începutul tuiului, ei au extras su ra) ; GEOA
plimentar mai mult de 12U0 tone de cărbune cocsificabil. în anul 1978, Sectorul fo restanţe la buşteni gater fag, loacele tehnice şi de trans integral. Aş dori să mai sub bobocilor (
Foto : M. OLTEANU restier de exploatare Haţeg buşteni gater stejar, lemn port, instalaţiile dc scos-apro- liniez hărnicia şi dăruirea în ră); HAŢEC
(Popu
ditei
s-a confruntat cu o scrie de mină răşinoasc. Cauzele sînt piat, am montat funicularele, muncă a unor lucrători pe Hercule cuc
greutăţi şi neajunsuri. Pe lin mai multe şi în cea mai ma am amenajat în bună mă care am contat în mod deo CALAN :
gă acestea, aici s-au comis şi re parte ne aparţin. Aşa cum sură drumurile, căile dc ac sebit în ultimii ani, pc care Mark Twaii
do
(Casa
Minerii din Lupeni unde erori, raportări fictive, spuneam, insuficienta pregă rat deja materialele antide contăm şi la anul : maiştrii MERIA : Ş;
ces în parchete, nc-am asigu
care s-au repercutat negativ
tire a tuturor condiţiilor încă
Ştefan Enăşoiu şi Constantin
:
Hei
ILIA
asupra îndeplinirii planului de la sfîrşitul anului trecut, rapante — zgură, sare, lan Dodu, tractoriştii Pantilie Atlantida : Al:
LIUC
muncesc în contul dc producţie, fiind necesare organizarea defectuoasă a ţuri —, am pus la punct ca Grămadă şi Ion Nica, funi- prieten —
măsuri organizatorice, care au
culariştii Ion Rogoveanu şi
muncii în unele parchete şi
banele pentru perioada de
ncrul).
şi fost luate. Cu toate aces o slabă disciplină de produc iarnă. Vaier Drăghin, lăcătuşul me
anului viitor tea, s-a intrat în anul 1979 ţie, neutilizarea la capacitate — Ce măsuri aţi întreprins canic Ion Iovănescu, sorlato-
cu restanţe, producţia aces rul Lcon Isăconi, fasonatorul
(Urmare din pag. 1) roc bun“, i-au felicitai pen tui an a fost pregătită în mecanic Nicolae Boboc, şefii
tru realizările lor in pro mod necorespunzător, sub toa 1979 ""..... i C 1980 de brigadă Ivănic Ion-Ruja,
ducţie, le-au oferit fru te aspectele. Măsurile şi ac finalizat exemplar, | pregfttit temeinic Ion Glodcanu şi Toader Flu- Rezultate
ra minei, care a cînlal şi moase garoafe roşii şi albe, ţiunile întreprinse pe par ţâr. în concluzie, aş vrea să 21 decemb
la ieşirea minerilor din le-au urat noi succese în cursul anului au stimulat des spun că anul 1980 este bine
Extr.
schimburile anterioare, pen muncă. în continuare, pio făşurarea activităţii, însă nu a dotării tehnice existente. în vederea creşterii producti pregătit la S.F.E. Haţeg, că 57, 4G, I :
tru hărnicia lor în muncă, nierii au oferit asistentei au reuşit să compenseze nea De asemenea, fluctuaţia pro vităţii muncii ? există voinţa şi hotărîrea în 44,
pentru excelentele rezultate un reuşit program artistic. junsurile, să asigure îndepli nunţată a forţei de muncă a- — în primul rînd aş sub tregului colectiv să ne înde Extr. a
obţinute în acest an. nirea ritmică, integrală a pre proape pe tot parcursul anu linia că avem încă personal plinim şi să nc depăşim in 73, 10, 60,
In cadrul festivităţii, unui vederilor de plan anuale. lui şi lipsa unor piese de tegral sarcinile dc plan şi an
In numele comitetului de număr de 15 brigăzi şi for — După ultimde noastre schimb pentru utilajele me muncitor deficitar la capito gajamentele asumate. Fond de <
partid, consiliului oameni malii fruntaşe în producţie calcule — ne spunea ingine canizate au fost alte cauze lul disciplină şi organizare, lei.
lor muncii, comitetelor sin pe acest an li s-au oferit rul Cornel Adamoni, şeful care ne-au grevat derularea iar dotarea tehnică corespun Cu aceste asigurări am vi
dicatului şi U.T.C. şi al or tradiţionalele trofee mine S.F.E. Haţeg, estimăm să în optimă a activităţii de pro zătoare trebuie folosită mai zitat cîteva puncte de lucru
ganizaţiei proprii a Fron reşti. deplinim planul la producţia ducţie. La nerealizarea buş bine, mai raţional. de la gurile de exploatare
tului Unităţii Socialiste, to globală şi marfă, să-l depă tenilor gater fag nc-a pus De asemenea, subliniez că Gînţaga-Balomir şi Valea Bo-
varăşul inginer Ghcorghe Cu satisfacţia datoriei îm şim cu 5 la sută la producţia probleme repararea podului S.F.E. Haţeg se numără prin şorodulul. Vorbind în numele
Marchiş, directorul I.M. Lu plinite întipărită pe chipuri, netă şi cu aproape 50 000 lei de la Densuş. tre cele cinci sectoare fores colegilor săi, muncitorul A- Timpul p
peni, i-a felicitat pe mineri minerii din Lupeni — emo la export. — Avînd în vedere greută tiere de exploatare din ţară lexandru Macovei — din bri ziua de 22
şi, prin ci, întregul colectiv ţionaţi de frumosul moment ţile anului trecut şi desfăşu care au experimentat noua gada maistrului Valentin Bu- me caldă
Pe alocuri
de muncă al întreprinderii, festiv ce le-a fost pregătit . în ce priveşte planul fizic, rarea anevoioasă a muncii în tehnologie de lucru de con rulca (destoinică brigadă de Vintul va
pentru munca depusă şi — s-au angajai să munceas din cele 22 de sortimente de acest an — cu înregistrarea centrare a activităţii forţei de năsăudeni —, mecanicul auto cu intensii 1
că mai mult şi mai bine, masă lemnoasă pe care le ex muncă şi utilajelor în par Dorel Vlaiconi, funicularistul km/oră. i
pentru realizările dnbîndite unor restanţe care nu au da sectorul su
în acest an. le-a ural noi să îndeplinească exemplar ploatăm, nc îndeplinim şi de rul să mulţumească — cum chete — metodă care asigură Gheorghe Bota şi muncito Temperaţi
tntr.
prinse
şi importante succese în şi în 19S0 mobilizatoarele păşim planul doar la jumă aţi pregătit producţia anului ocuparea optimă a oamenilor rul Ion Onu — din brigada ziua, izolat
tate, între care la buşteni ga
lui Ivănic Ion-Ruja (briga
viitor, sănătate şi fericire sarcini de plan ce le revin ter răşinoasc, buşteni gater viitor ? în producţie, creşterea consi Intre 1 şi (
şi tradiţionalul „I.a mulţi la extracţia de cărbune coc diverse specii tari, buşteni dc — Mult mai bine din toa derabilă a productivităţii dă de maramureşeni, la fel
de harnică) — apreciau că
ani !“, căci minerii de la sificabil, să înfăptuiască te punctele de vedere. In muncii, reducerea cheltuieli Timpul p
23 şi 24 t
Lupeni au sărbătorii în a- neabătut obiectivele celui rulaj, celuloză fag cojită pen toate parchetele — Valea Bo- lor materiale şi creşterea efi au muncit bine şi în acest mea va fi
cest an revelionul în data de-al Xll-lea Congres al tru export, mangal bocşă, cienţei economice. an şi au cîştigat „bani fru la inceputu
de 21 decembrie. Partidului Comunist Român. produse semifabricate — sor şorodului, Gînţaga-Balomir, — în ce stadii vă aflaţi cu moşi", dar că sînt hotărîţi alocuri vor
timente importante, cu mare Rîu Mare-Retezat, Zeicani, contractarea producţiei pen cu toţii ca 1980 să fie un an ţii sub fort
Un grup de pionieri de la Le adresăm şi noi sincere pondere în producţia secto Valea Floruşului, Valea Fie tru 1980 ? mai rodnic, să-şi îndeplineas
La munlt
Şcoala generală nr. , / din felicitări bravilor mineri de rului. rului —, ca şi în depozitele — Ne cunoaştem bine sar că lună de lună sarcinile, să neral caldă
localitate le-au adresat mi la Lupeni şi le dorim noi — La ce sortimente nu vă dc prcindustrializare de Ia cinile, ne cunoaştem bine şi obţină depăşiri la toate sorti rar noros.
nerilor un fierbinte salut şi importante succese în realizaţi planul şi din ce Cîrneşti şi Călan, ne-am pla beneficiarii. Altfel spus, pro mentele de masă lemnoasă. precipitaţii
pionieresc, salutul de „No muncii. cauză ? sat colective, corespunzătoare, ducţia S.F.E. Haţeg pentru sub formă
— între altele, rămîncm cu ne-ain pregătit cu grijă mij- anul viitor este contractată DAN VRÎNCEANU