Page 75 - Drumul_socialismului_1979_12

SIR. 6882 © SÏMBÀTÀ, 22 DECEMBRIE 1979 Paq. 3

flagraţii mondiale intere­
Mia Cofliăneri-cea mai bună sportivi română sează spectatorii în cel mai
înalt grad. Este foarte va­
labil şi în cazul acestui
tcle europene (Fraga, Ceho­ film, turnat, in 1978, că. în
slovacia), campioană abso­ ION STANCIU : poetică cristalizata, matură. ultimă instanţă, nu recon­
jermană lută a Europei, aur la pa­ („Arheologie“, Fiinţa con­ stituirea documentarist ică e
spaniolă ralele, argint la sărituri ; FIINŢA CONCRETA cretă“, „Constelaţia mires­ ■importantă, ci reconstituirea
v Cei 1978 — Campionatele mon­
teluarca mei“). „Elegia antirăzboini­ atmosferei, combustionalc, in
a diale (Strasbourg, Franţa), „Cartea Românească“ a- că“ dă o ciudată imagine care oamenii îşi asumau e-
aur la bîrnă, argint la să­ duce în librării o lucrare li­ a „Gucrnicii“ lui Picasso,
infinit rituri ; 1979 — Campiona­ rică de poezie adevărată, prinlr-un imagism sfîrlccat,. norme riscuri pentru a dis­
ui truge forţele malefice ale
tică tele europene (Copenhaga, semnată de tînărul poet bra­ sugerînd spectrul războiului, fascismului german.
ulin 5 Danemarca), campioană eu­ şovean Ion Stanciu. Carte mutilarea, oroarea inumanu­
no (lier­ ropeană absolută, medalii de substanţă poetică evident lui. Acţiunea filmului se pe­
ai ui na- filosofică, „Fiinţa concretă“ trece în anul fierbinte 1948,
i a II-a de aur la sărituri şi sol, cu­ Rari sînt poeţii care, lu- cînd luptele atinseseră un
cereşte definitiv „Cupa Eu­ îşi mărturiseşte credoul li­ crînd îndelung pe cuvînt,
ropei“ ; Cupa mondială ric încă din primul poem, vorbesc la persoana întîi fă­ prag decisiv şi cînd nici un
jorul — sacrificiu nu părea prea
, o sin- ('Tokio, Japonia) medalii de „Prefaţă“. Dealtfel, volumul ră să cadă în lamentaţie ori v\are pentru atingerea sco­
eportaj- aur la sărituri şi sol, argint este o suită de arte poeti­ în paradă de fraze bombas­
la bîrnă ; campioană balca­ ce, reluînd mereu ipostaza tice. pului: victoria asupra na­
nică şi campioană mondia­ poeziei în faţa ei însăşi, La calitatea cărţii credem zismului. Credem că virtu­
allas — tea escn(ială a filmului „U- |
•lieră E- lă, cu echipa, recent la redefimnd ceea ce Ion că are merite arhitecturale,
17 Fort Worth, în S.U.A. Stanciu numeşte fiinţa con­ prin excelenta dozare şi pu­ raganul vine de la Navaro-
simbătâ Tînăra sportivă Erou al cretă, fiinţa poetică umană. nere în pagină a titlurilor, ne“, dincolo de acţiunea sa
«ie mu- trepidantă, este aceea că
Muncii Socialiste este cetă­ Poezie a germinaţiilor, a redactorul Mircea Ciobanii.
ţean al oraşului Deva din umbrelor, izvorîrllor, în ca­ EUGEN EVU narează cu decentă despre
1978 ; din aprilie 1979 lup­ re Mireasma, ca simbol, re­ eroismul unui mic coman­
tă sub culorile C.S.Ş. „Ce­ vine obsedant, iile al stră- URAGANUL VINE do englez, angajat într-o
tatea“ Deva şi noi, toţi hu- vezimilor fiinţei şi naturii, DE LA NAVARONE periculoasă misiune.
nedorenii, ne mîndrirn cu ca şi susurul, lumina, aburii Guy Hamilton ştie să
marile sale succese, la fel vegetali ai unici spaţiu -vizi­ După romanul lui Alistair conducă acţiunea cu abili­
>,00 Ra-
eţii; 7,00 cum eleva Comăneci, din bil transilvănean. Ocolind MacLean, scenaristul Robiţi tate, să distribuie accentele
Revista clasa a XlI-a, este mîndră forme prozodice clasice. Ion Chapman şi regizorul Guy dramatice în aşa fel ca ten­
ii mclo­ Stanciu îşi dezvăluie virtu­ Hamilton au realizat un siunea să rămînă constan­
ci e ştiri; Sigur, dară am lua în Şi, jiresc: din 1975 în­ că trăieşte şi munceşte în­
la Tîr- coace Nadia domină toate tre vrednicii oameni ai mun­ ţile încântătorii, talentul li­ film captivant, care întru­ tă. Un film curat făcut, de­
efcin ele considerare doar rezultatele cii hunedoreni. Aceeaşi mîn- nei rostiri clare, nesofisti­ neşte toate calităţile de a notând meşteşug, aceasta e
literară recentei anchete a Asocia­ competiţiile internaţionale cate, iar ducă e sâ-i găsim deveni un incontestabil suc­ impresia produsă dc „Ura­
ă şi dor ţiei presei sportive, Nadia de gimnastică. Iată acest drie şi pentru echipa re­
i popu- — marea sportivă a zilelor strălucit palmares deţinui prezentativă de gimnastică, afiliaţii, îl regăsim sub ri­ ces de public. Nu e greu ganul vine de la Navaro-
de ştiri; cea mai bună formaţie gorile nu formale ci idea­ de ghicit că avem de-a face ne", în care evoluează re­
; 11,25 noastre. gimnasta care a de cea mai tînără mare tice ale lui Rilke şi Trakl, cu o peliculă de acţiune, a- marcabil Robert Shaw, Ilar-
5 Avan- uimit lumea — este deţi­ sportivă a ţării: 1975 — sportivă a anului 1979, care implicit ale lui Lucian Bla- flată în vagi relaţii cu rison Ford, Edward Fox şi
; 12,00 nătoarea titlului de cea mai Campionatele europene trăieşte şi se pregăteşte la
a
,05 Mari Deva. Dar, să nu uităm că £ - „Tunurile de la Nuvarone“. — intr-un rol negativ —
i n ter- bună sportivă română a a- (Skien, Norvegia), campioa­ Poezia lui se succede în- care hi riadul său demon­ excelentul Franco Ncro.
ub licita- nului 1979. Dar, cum Na­ nă absolută a Europei şi marile succese ale Nadiei tr-un imagism elevat, suges­ strase faptul că evenimen­
prome- dia domină gimnastica pe trei medalii de aur, la să­ şi gimnasticii feminine au
11a 3; fost dobîndite cu excepţio­ tiv, trudind o conştiinţă tele celei dc-a doua con- AL. COVACI
; 10,00 mapamond de la Montreal rituri, paralele şi sol; 1976 nala contribuţie în muncă,
Radio- încoace, de la acea strălu­ — Jocurile Olimpice (Mon­
•le serii: cită victorie românească la treal, Canada), triplă cam­ pasiune, competenţă şi dra­
nlece şl goste a antrenorilor emeriţi
de; 20,30 suprema competiţie, conside­ pioană olimpică — absolu­ 1
>0,40 Ca- răm just titlul nostru : Na­ tă, paralele şi bîrnă, meda­ Maria şi Bela Karolyi. Tu­
» Radin- dia este cea mai hună, cea lie de argint cu echipa turor felicitări şi frumoase mm
ieă de gînduri pentru viitor.
in de mai mare sportivă a tării României, medalia de bronz
a stop noastre ! la sol; 1977 — Campiona- N1COLAE STANCIU
MASĂ ROTUNDĂ @ „Uniţi sub tricolor". Ciclul de manifestări dedicate PETRECEREA DE LA 1
MIEZUL NOPŢII... i
Cei mai buni sportivi hunedoreni Anului Internaţional al Copilului s-a încheiat la Grădiniţa
Manifestările clin cadrul cu program prelungit nr. 6 T.C.H. Deva cu o acţiune Nu ştim dacă a fost în
1
vine cie ai anului 1979 „Festivalului filmului la sate“ politico-educativă intitulată „Copilărie fericită — viitor schimb ieri dimineaţă Uio-
Mile I-II au prilejuit, la căminul cul­ luminos", organizată cu grupa mare a şoimilor patriei. rel A dam, din Deva, car­
îl Harry tural din Sitneria Veche, o In cadrul acesteia, tovarăşa Ileana Bârţan, preşedinta
TA : In 1. NADIA COMĂNECI (C.S.Ş. „Cetatea" Deva) — Comitetului judeţean al femeilor, a vorbit micuţilor despre tierul Bejan, blocul 44, a-
(Flaca- gimnastica — campioana mondialei, triplă campioană eu­ masă rotundă pe marginea partamentul 26. Ştim însă
eşarfă filmului românesc „Regăsi­ viitorul luminos al copiilor din patria noastră deschis de precis că în noaptea dc 19
miliar- ropeană şi balcanică. documentele celui de-al Xll-lea Congres al partidului
i (Con- 2. Elena Atlori (C.S.Ş. „Cetatea" Deva) — atletism — re", producţie a casei de fil­ spre 20 decembrie a.c., la
.OŞANI : campioană balcanică de junioare la lungime. me Unu. La acţiunea care a Montajul literar-artistic „Uniţi sub tricolor" a încheiat ora 1, cheful în aparta- '
re (Uni- 3. Mircea Ortelecan (As. sp. Ştiinţa Petroşani) — contribuit la popularizarea emoţionant manifestarea. meniul său era în toi. iar I
t (7 No- © ¡n cele 14 unităţi din municipiu ale I.J.L.F. au somnul vecinilor alungat, i
;e revol- component al echipei naţionale de rugbi, vicecampioană principiilor şi normelor eticii
jUPENI : europeană. şi echităţii socialiste, au co­ intrat in ultima perioadă circa 3 000 de brazi pentru pomul Luminile ardeau puternic
(Cultu- 4. Csaszar Frédéric (C.S. Jiul Petroşani) — modelism laborat prof. Cornelia Vasile, de iarnă. In acelaşi timp, unităţile sint aprovizionate cu în toate camerele, dansul I
trăieşti cantităţi îndestulătoare de produse —• cartofi, legume şi ritmai şi vorbele tari, con- |
ULCAN : — multiplu campion naţional. preşedintele Comitetului oră­ fructe. Zilele următoare, vor mai fi puse la dispoziţia
Muncit o - 5. Adrian Marcu (As. Constructorul Hunedoara) — şenesc de cultură şi educaţie tradictorii, se auzeau uşor
urnea A- tenis de cîmp — dublu campion naţional de juniori. socialistă Simeria, înv. Floa­ cumpărătorilor mere — din abundenţă, 5 tone de pere piuă la etajul IU la scă­
; ANI- rea Stăncioiu, directorul că­ şi... 10 tone de struguri. rile vecine. Şi — după I
i liber 6. Michael Klein (F.C. Corvinul Hunedoara) — fotbal ® Mîine ¡şi deschide porţile orăşelul copiilor. Bătrînul
RICANI : •— component al echipei naţionale de tineret. minului cultural din Cărpiniş, cum ne spuneau cîţiva ve­
iembrie); 7. Marieta llcu (C.S.Ş. „Cetatea" Deva) — atletism înv. Florica Mihuţ, directorul parc de sub Cetate se pregăteşte pentru a-şi primi, mîine, cini ai petrecăreţului —
eaiia ro- cumulului cultural din Vroi începînd de la orele 10,00, micii oaspeţi. Alei ale basme­ asemenea momente „festi-
1
venturile —- vicecampioană balcanică de junioare. lor, felurite jucării, programe artistice ş.a. ii vor întîmpina
ariile I-II 8. Dorina Damian (As. sp. Minerul Aninoasa) — tir şi înv. Ion Berea, operator ve“, prelungite piuă lîrziu ,
i (Flacă- cu arcul — dublă campioană naţională de senioare. proiecţionist la Simeria Ve­ cu frumuseţile lor. Aşadar, mîine, bun sosit in orăşelul în noapte, au loc mai
I : Iarna che, iniţiatorul acţiunii. Ase­ bucuriilo ! mult decît n dată pe lună.
e cult ii- 9. Mircea Risipitu (As. sp. Jiul Petrila) — lupte —
cle Afro- campion naţional de juniori. menea acţiuni vor fi Organi­ Rubrică realizată de Asociaţia de locatari are
BRAZI : 10. Veronica Proteasa (Radioclubul judeţean) — ra­ zate în timpul desfăşurării DOiNA COJOCARU for(a legala să intervină.
atlantida; cu sprijinul corespondenţilor voluntari
rile lui dioamatorism — campioană naţională de radiogoniométrie. Festivalului filmului la sate LA COAFOR
riile I-II şi la Rapoltu Mare şi Turdaş.
1) ; SI-
fureşul) ; Dacă dori(i să apelaţi
cucereşte la serviciile unităţii de
\ ) ; TE- coafură din cartierul Goj-
tru un 0 conştiinţă
[-II (Mi- A modela continuu oamenii du, complex Kogălniceanu,
3 Deva, înarmaţi-vă cu
multă răbdare. Asta nu
„...Am absolvit Liceul I-e cunosc bine, le simt Cutreieram zilele trecute al aceluiaşi oraş, pe care împlini încă vîrsta ma­
„Deccbal“ din Deva în anul „pulsul“. Ajunse din nou la străzile Cloşca şi Crişan din să-l numim loan Tică, deşi joratului. S-a stal însă pentru că nu se munceşte
1948 Prins cu toată fiinţa Simeria, le refacem astfel ca Oruştic, minunîndu-ne de. în­ ar putea să poarte oricare alt de vorbă în repetate rîn- conştiincios. Dimpotrivă.
mea în opera reconstrucţiei ele să poală circula, să ducă noirile care au avut loc şi nume. Piuă la un punct, dru­ duri cu părinţii săi pentru Cauza e alta : din cele 14
din acei ani, m-am calificat mai departe dintr-un colţ în aici în ultimii ani. La. una mul lui a fost comun cu al u-i determina să se ocupe cuşti cu care e dotat ate­
ierii din în meseria de sudor, ştiind altul al ţării roadele muncii din clădiri, un muncitor re­ generaţiei - din care face par­ mai mult de educaţia fiului lierul, doar 5 sînt în stare
de funcţionare, 3 merg
că drumul cel mai bun în oamenilor. Fără noi, fără media nişte stricăciuni produ­ te. Apoi, încetul cu încetul, lor, pentru a-l îndrepta. Z.a- foarte slab, iar celelalte
viaţă este cel al muncii pc ■munca noastră, roadele mun­ se în noaptea de 15 spre 16 a apucat-o pe căi tot mai în­ darnic. Aceştia nu reuşesc să
3, 26, 45, cii lor n-ar putea ajunge la decembrie de cîţiva vagabonzi tortocheate, călcînd alături de mai aibă nici o influenţă a- 6... deloc. Conducerea coo­
care o începi de la rosturile timp la destinaţie“. turmentaţi, care asemenea u- drumul unei activităţi utile supra lui loan Tică. (Şi ce perativei „Mureşul“ a
ei de bază. La atelierele de fost sesizată de acest ne­
7, 06, 4, L-am lăsat pe Ion Pirvu, nor vandali, au spart în nu­ societăţii. influenţă ar putea avea din
reparat vagoane din Simeria maistru şef de secţie la sec­ mai cîleva minute geamurile Sesizînd această alunecare, moment ce tânărul nostru a ajuns atât de către coafe­
mi-am aşezat existenţa cro- ze cit şi prin condica do
: «70 480 torul vagoane al I.M.M.R. şi au deteriorat, fără motiv, oamenii, organizaţia orăşe­ „preluat“ cile ceva şi din a-
inclu-mi un drum pc al cărui Simeria, să-şi depene istoria jaluzelele a peste 20 de lo- nească a tineretului au cău- pucăturile tatălui său, pe ca­ sugestii şi sesizări. Măsu­
parcurs am avut parte de re colectivul I.S.C.l.P. Orăş- rile întîrzie însă...
multe bucurii. Cele mai mul­ tie l-a condamnat cu aspri­
te au fost cele ale muncii Conîmutări, etice m Confruntări etice me atunci cînd acesta a sus­ CIT E BLOCUL
împlinite. tras de aici linele cantităţi DE FRUMOS ?
După ce am ajuns să stă- de furaje concentrate...). în noul centru al ora­
pinesc bine meseria, am fost Se continuă însă cu răb­ şului Brad, constructorii
pentru devenirii lui. Este istoria edi­ cuinţe. Se străduia omul să tal să-l ajute. 1 s-au ofe­
•ic : Vre- recomandai pentru şcoala de ficării unei conştiinţe mun­ îndrepte pata ruşinoasă a u- rit multe locuri de muncă, dare pentru recuperarea lui au ridicat un bloc modern
variabil. maiştri. Pregătit ca maistru, loan Tică. Această preocupa­ şi elegant. Dar cil e de
>ua slab. citoreşti, a unei conştiinţe nor semeni ai săi. Dîndu-şi pe care le-a părăsit, unele
moderat, mi s-a încredinţat conduce­ care nu ştie să dea înapoi seama că i-am observat tru­ chiar înainte de a le cu­ re face parte din complexita­ arătos are şi necazurile
nft la 50 rea a peste 70 de oameni şi în faţa greutăţilor. Sînt multe da, a rostit mai mult ca noaşte. tea activităţii şi eforturilor lui. Deşi au trecut cîteva
nînd din luni bune de la mutarea
sarcina de a repara împreu­ asemenea conştiinţe la noi în pentru sine: „Ce să facem ? A continuat şi continuă în­ de modelare a comportamen­
>r îl eu- nă vagoane. Am tot reparai România. Prin ele, prin e- Trebuie să modelăm oame­ să „activitatea“ : furturi din tului oamenilor, aşa cum a- locatarilor, constructorii
13 grade nii“. Cîteva cuvinte care magazinele cu autoservire ale mintea muncitorul care încer­ n-au remediat defecţiunile
idicate şi ani la rină, iar cină a fost xemplul lor de dăruire s-au ne-au rămas întipărite în me­ oraşului, din cabinele băilor ca cu trudă să înlocuiască ja­ pe care le-au lăsat în ur- -
noaptea. nevoie, mi-am suflecat mâne­ împlinit cu rigurozitate pre­ Gcoagiu, din şcoli, de Ia ma­ luzelele deteriorate de nişte ma lor. Nu le numim aici 1
cile şi am lucrat cot la cot morie, cu toată greutatea con­
pentru vederile partidului de edifi­ ţinutului lor în adevăr. Pen­ gazinul Ulpia din Deva, a- semeni ai lui — nepedepsiţi pentru că le ştiu dumnea­
ie : Vre- cu ai mei, ca treaba să mear­ care a unei Românii moder­ tru că, a modela oamenii jungînd şi în alte locali­ încă, dar care nu vor scăpa lor foarte bine din gura
mai ales gă- locatarilor, din alte sur­
ilului. Pe ne, aşa cum o cunoaştem as­ este mult, mai dificil decît în tăţi ale ţării. Ultima sa de pedeapsa ce li se cuvine.
preciplta- Din 1971 lucrez ca şef de tăzi, cum o dorim înfăptuind cazul creării oricărei alte va­ „bravură“ a fost săvîrşită O preocupare pe care socie­ se. Noi doar îi invităm să
ploale. seefie în sectorul vagoane da lori, cu toate condiţiile favo­ tocmai la Constanţa unde, or­ tatea nu o poate declara în­ treacă pe la blocul nr. 6,
marfă. Cu vagoanele pc care prevederile celui de al Xll- ganele locale ale miliţiei sur- cheiată atîla timp cit scopul iar în urma lor să lase
ie în ge- lea Congres al partidului. rabile oferite de societate. Iar
r tempo- le-am reparat intr-o viaţă aş rebuturile în acest domeniu pnnzîndu-l asupra unui furt nu este integral atins. numai lucrări remediate,
semnala putea înconjura o bună parte cînlăresc destul de greu în din avutul obştesc l-au trimis dc cca mai bună calitate.
mai ales VICTOR MIHĂILESCU Şi vor primi mulţumirile
de. din tară. Unele revin la tioi balanţa colectivităţii. miliţiei din localitatea de Cpt. IANCU FLOREA
in mai multe cicluri de re­ tehnician, Să luăm bunăoară cazul baştină, loan Tică n-a fost. Miliţia oraşului Orăstie multor locatari... »
paraţii. În orice caz sini mii. I.M.M.R. Simeria unui tinăr, dintr-un cartier condamnai pentru că nu a V. PÂJAN