Page 78 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
(Urmare din pag. 1) finitivarea bugetelor de ve pări şi măsuri energice la liniat cu obiectivitate şi jus timp de la istoricul Congres bleme ce s-au repercutat în
nituri şi cheltuieli. Totodată, toate nivelurile. teţe că nu peste tot domneş a'l Partidului Comunist Ro însăşi viaţa socială a locuito
se impune acţionat mai ferm Acţionînd plenar, cu toată te o bună organizare şi o mân şi sub puternica impre rilor judeţului.
plină a capacităţilor de pro în privinţa ridicării continue abnegaţia şi dăruirea patrio desăvîrşită disciplină a mun
ducţie, forţei de muncă şi sie a însufleţitoarclor obiec în continuare, vorbitorul
timpului efectiv de lucru, de a calităţii şi fiabilităţii pro tică, în lumina sarcinilor şi cii. Multe absenţe de la pro tive adoptate de înaltul fo s-a referit la sarcinile de D
calitatea necorespunzătoare a duselor, asigurării de comenzi obiectivelor stabilite de Con gram, neutilizarca integrală a rum comunist — care vor plan ce revin judeţului nos
unor revizii şi reparaţii; de şi contracte cu piaţa externă. gresul al XH-lea al parti timpului efectiv de lucru şi trebui să ne fie un perma tru în anul 1980, sarcini 2?;
aprovizionarea defectuoasă cu In domeniul agriculturii, si dului, a indicaţiilor şi orien a capacităţilor de producţie, nent _ îndreptar în întreaga deosebit de mobilizatoare, 8,45 Glmr
materii prime şi materiale, tuaţia nu este de natură să tărilor date de secretarul ge nerespcctarca riguroasă a teh activitate. Primul secretar al dar posibil de realizat, sar liu
de calitatea unor produse. mulţumească. Se înregistrea neral al partidului, tovarăşul nologiilor de lucru şi a nor Comitetului judeţean de cini dezbătute şi aprobate 8,00 Tot
9,25 Şoim
ză restanţe la producţia de Nicolae Ceauşescu, oamenii melor de protecţia muncii, re
Aceste lipsuri şi neajunsuri cereale, legume şi fructe, la muncii hunedoreni au capaci paraţii de slabă calitate şi partid a apreciat că în acest an ' în adunările generale specia 9,35 Film
pii:
s-au datorat şi slabei activi producţia de carne şi lapte, tatea să materializeze exem nu la termenele planificate — marea majoritate a colooti- le ale oamenilor munoii. soclul
tăţi desfăşurate de unele or la asigurarea fondului de plar prevederile de plan pe iată carenţe care puteau fi velor de muncă din judeţ au Este necesar să se ia mă 10.00 Viaţa
gane şi organizaţii de partid, stat. Au existat şi mai exis anul 1980, angajamentele a- soluţionate în cadrul colecti depus eforturi stăruitoare în suri ferme pentru contracta 11.45 Bucu
care nu au, acţionat cu toa tă neajunsuri în folosirea u- sumate în întrecerea socialis velor de muncă. Mai există producţie, reuşind să obţină rea integrală şi cît mai 12.30 De s
13.00 Teici
tă exigenţa şi răspunderea tilajelor şi a forţei de mun tă, adueîndu-şi contribuţia la risipă de materiale, calitate rezultate bune, însemnate de grabnică a bazei tehnico-ma- 13.05 Albu:
pentru mobilizarea energică că, în mobilizarea cetăţenilor înfăptuirea Programului de slabă a unor produse, mai păşiri de plan. teriale şi a producţiei atât 16.00 Teles
a colectivelor la activitate pentru piaţa internă, cît şi 17.50 Film
Gaug
susţinută, fructuoasă, nu au pentru export, să se acţione . sludi'
folosit mai insistent toate for ze insistent pentru diminua Episo
mele şi mijloacele muncii rea importurilor prin lărgi 18.45 Micul
mici
politice în sprijinul îndepli rea gamei de înlocuitori, rc- 19.00 Telcj
nirii prevederilor de plan. PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN conditionarea pieselor de 19.20 Varie
în continuare, în raport 20.05 Film
Afroc
s-au făcut referiri" la sarci schimb, reproiectarea unor TV.
nile ce revin economici ju DE PARTID, LĂRGITĂ CU ACTIVUL produse, prin alte măsuri. Se dc Fi
deţului în anul 1980 şi care impune cu maximă stringen 21.45 Telcji
marchează o creştere de 2,6 ţă utilizarea mai raţională a LUNI, :
miliarde lei faţă de acest an, materiilor prime şi materia
sporuri considerabile de pro lelor, reducerea pe toate căi 16.00 Emisi
magii
ducţie fiind prevăzute la la activitate susţinută, îndeo dezvoltare multilaterală a pa există rutină şi automulţu- Cu toate acestea, trebuie le a consumurilor de com 18.50 1001 •
fontă, cocs, oţel, laminate, e- sebi în perioada campaniilor triei şi înaintare spre comu mire. să spunem că în activitatea bustibil convenţional şi ener 19.00 Telcji
nergie electrică, prefabricate agricole. nism. Sarcinile pe 1980 sînt im cconomico-socială a judeţului gie electrică, utilizarea mai 19.20 Conic
din beton, cărbune etc. Tră- în referat s-au subliniat în continuarea lucrărilor portante şi mobilizatoare — au existat încă o serie de bună a capacităţilor de pro zaţiilc
taţii
gînd învăţăminte din „proble multiplele greutăţi şi neajun plenarei au fost prezentate au fost unanimi în aprecieri greutăţi, de lipsuri şi neajun ducţie, efectuarea la timp şi 19.30 1979 :
mele“ acestui an, producţia suri din domeniul investiţii celelalte materiale înscrise vorbitorii. îndeplinirea lor suri, care au determinat ne- de cea mai bună calitate a mică
' de sii
lui 1980 trebuie pregătită cît lor, unde s-au acumulat, de pe ordinea de zi. exemplară, integrală din pri realizări la o serie de indi reviziilor şi reparaţiilor. 19.50 Cadra
mai bine sub toate aspectele, la începutul anului, un apre La dezbateri au luat parte mele luni impune în primul catori fizici şi de eficienţă. O atenţie cu totul deose 20,10 Orizoi
între preocupările de baza ciabil volum de restanţe, tovarăşii : Dan Ottp Surules- rînd ordine şi bună organi Neintrarea la termen în func bită se cere acordată inves 20,40 Roma
se impun afirmarea deplină multe obiective neintrînd în cu, Cornelia Iloiu, Leru Cir- zare. în fiecare unitate exis tiţiilor, al căror volum este tav d
a s
a revoluţiei tchnico-ştiinţificc funcţiune la termenele plani co, Aurel Doboş, Constantin tă programe clare, concrete, ţiune a unor obiective la considerabil sporit faţă de R.F.G
în toate domeniile de activi ficate, altele fiind întârziate. Petre, Antoniu Iuga, Viorel de măsuri şi acţiuni. Ele tre I.V. Călan, I.M.C. Bîrcea şi ,40 Telcju
tate, realizarea integrală şi Activitatea din investiţii a Păcuraru, Viorel Doda, Ma- buie însă traduse neabătut în I.L. Deva, datorate şi unor acest an. Accentul trebuie
în cele mai bune condiţiuni fost grevată şi de unele nea ria Medrea, Stelian Popescu, viaţă. Organizaţiile de partid, cauze obiective, au grevat rea pus pe asigurarea din timp
a programelor de asimilări junsuri obiective — nclivra- Viorel Dănilă, Sabin Faur. consiliile oamenilor muncii, lizarea planului producţiei in a amplasamentelor şi proiec
de produse noi şi reproiecta- rca la timp a unor utilaje, Vorbitorii, au relevat unele organizaţiile de sindicat, de dustriale, ca şi pregătirea telor, pe deschiderea finan
rea celor existente, recupe instalaţii şi echipamente, a- rezultate bune pe care colec tineret şi ale F.U.S. trebuie condiţiilor optime pentru pla ţărilor, pe contractarea ma BUCURE!
rarea resurselor secundare şi provizionarea defectuoasă cu tivele lor de muncă le-au ob să acţioneze mai energic în nul anului viitor. Au exis terialelor, utilajelor şi echi lctin de şt
reintroducerea lor în circui materii, inexistenţa unei do ţinut în acest an şi pe patru rîndul maselor, să ia măsuri tat însă multe neajunsuri pamentelor, pe înzestrarea tul «limine
în 60 de î
tul economic, reducerea con tări tehnice corespunzătoare ani ai cincinalului. în ace operative pentru soluţionarea privind organizarea temeini tehnică a tuturor şantierelor diojumal;
sumurilor de combustibil şi pe şantierele de construcţii — laşi timp au adus în atenţie, eventualelor stări de lucruri că a producţiei, disciplina şi pentru toate genurile de sei; 7,45 I
rutieră; 8,0
energie, creşterea gradului de dar s-au perpetuat şi multe în spirit critic şi autocritic, negative. riguroasă de producţie, uti lucrări. Sarcini mobilizatoare mul satelo
prelucrare şi de valorilicare carenţe de natură subiectivă. lipsurile şi neajunsurile cu Vorbitorii au făcut o scrie lizarea integrală a capacită se pun şi în agricultură, în duminical;
a materiilor prime, recupera Slaba organizare a activităţii care s-au confruntat şi care de propuneri pentru înlătura ţilor de producţie, forţei de comerţ şi cooperaţie, în pentru toţi
rea şi recondiţionarca piese pe şantiere, indisciplina, ne- le-au grevat sensibil activita rea lipsurilor şi neajunsurilor muncă şi timpului efectiv toate sferele vieţii economice nai; 13,15
ale orcht
lor de schimb uzate. S-a re utilizarea deplină a maşinilor tea productivă. Unele dintre care mai persistă în activita de lucru. Unele comitete şi sociale. uşoară a 1
comandat să se intensifice şi utilajelor, a forţei de mun acestea se referă la nepune- tea colectivelor de muncă, municipale şi orăşeneşti de Adresînd felicitări pentru 13.30 Discot
acţiunile de contractare a ba că şi timpului efectiv de lu rca la timp în funcţiune a u- pentru pregătirea intensă, te partid, unele organizaţii de rezultatele obţinute în acest sele; 14,00 I
nistic Ion
zei tchnico-materiale şi a cru, ncrespectarca riguroasă nor capacităţi, care au con meinică a producţiei anului partid şi conduceri de în an, primul secretar al Comi Top G -!■- n
produselor destinate desface a tehnologiilor — iată lip dus la înregistrarea unor res viitor şi s-au angajat să facă treprinderi nu au -mobili tetului judeţean de partid 14,45 Efigii
rii, de asigurare a stocurilor suri care puteau fi preîntîm- tanţe la producţia globală şi totul pentru îndeplinirea sar zat mai energic oamenii la şi-a exprimat convingerea că 15.00 Clubu
16.00
Albi
de iarnă la nivelul planului, pinate, înlăturate la timpul la producţia fizică, altele vi cinilor de plan pe 1980. activitate, ba mai mult, s-au oamenii muncii hunedoreni Noi inregis
db pregătire temeinică, sub potrivit. Avîndu-se în vedere zează aprovizionarea nerit mulţumit să înregistreze pro vor face totul pentru înde-\ populară; 1
toate aspectele a dotării teh că volumul de investiţii al mică şi în cantităţi insufi în problemele analizate, plinirea exemplară a preve citate; 20,OC
20,15
Cîntei
nice. judeţului în anul 1980 este ciente cu materii prime şi plenara a adoptat măsuri co blemele şi să le transmită derilor de plan pe anul 1980, Ileana Sări
Există încă neajunsuri pe considerabil sporit faţă de a- materiale — I.M.C. Deva, respunzătoare, cu termene şi organelor ierarhic superioa asigurînd o bază solidă în neul melod
lim.\ fundamentării măsuri cest an, că trebuie să intre Fabrica de încălţăminte Hu responsabilităţi concrete. re în loc să le soluţioneze o- 21.30 Consei
ră de rom
lor pentru creşterea producti în funcţiune mai multe ca nedoara, întreprinderile de în încheierea lucrărilor ple perativ în funcţie de fiecare făptuirii •măreţelor obiective diojumal;
vităţii muncii şi reducerea pacităţi economice importan tricotaje de la Petroşani şi narei, a luat cuvîntul tova situaţie în parte. Asemenea trasate dc Congresul al XII- sportiv;
cheltuielilor materiale la te, care să asigure îndeplini Hunedoara —, dar foarte răşul Ion Ciucu. Vorbitorul carenţe s-au manifestat şi în lea al Partidului Comunist Ro dans; 24,00
0,05—5,00 Ni
1000 lei producţie marfă, rea integrală a producţiei in multe probleme sînt subiec a arătat că Plenara Comite agricultură, în investiţii, în mân, Ic-a urat noi şi im nocturn. (I
pentru asigurarea şi stabili dustrialele ansamblul jude tive, aparţin unităţilor. Par tului judeţean de partid Hu domeniul cooperaţiei meşte portante succcsc în viitor şi la orele 2,(
zarea efectivelor, pentru de ţului. sini necesare preocu ticipanţii la dezbateri au sub nedoara are loc la puţin şugăreşti şi de consum, pro tradiţionalul „La mulţi ani !“.
SSP—H332E2I
Sesiunea Consiliului papular judeţean EtwdE&SS
DEVA ; l
la Navaron
(Urmare clin pag. l) în încheierea lucrărilor (Patria); Ir
sesiunii a luat cuvîntul to (Arta); HU
Pai
rilor şi au făcut propuneri varăşul ion Ciucu, prim-se- numele Călări
ra);
de îmbunătăţire substanţia cretar al Comitetului jude © In faţa meşteşugarilor de la secţia de tîmplârie. a albă 0 Ne
lă a activităţii din anul ţean Hunedoara al P.C.R., cooperativei „Mureşul", un lector al Universităţii cultural- dar (Arta);
1980 în toate domeniile. preşedintele Comitetului e- ştiinţlfice din cadrul casei de cultură a prezentat zilele structorul); clin
Mihail,
Totodată, cei care au luat xecutiv al Consiliului popu trecute o interesantă expunere pe marginea documentelor rea) ; Frate
cuvîntul au arătat că pla lar judeţean, care a apre adoptate de Congresul al Xll-lea al partidului. iembrie) ; 1
(Republi
tă
nul pe anul 1980 este mo ciat nivelul ridicat al dez © Formaţia vocal-instrumentală „Star 2000", condusă Jachetele g
bilizator şi s-au angajat să baterilor din sesiune, spiri de Petre Geambaşu, se află în Deva, la invitaţia Teatrului ral) ; Mis
depună toate eforturile, să tul critic şi autocritic, res de estradă din localitate. Astăzi, sala „Arta" va găzdui unu — seri
toresc) ; VI
ia toate măsurile pentru în ponsabilitatea şi hotă- două spectacole (de la orele 17 şi 20) în care vor evolua păianjen
făptuire" şi depăşirea pre rîrea in înfăptuirea sar cunoscuţii solişti vocali Marius Ţeicu, Olimpia Panciu, Mi- LONEA; 1
vederilor sale. cinilor pentru anul 1980. haela Păsărin, Stela Enache, Petre Geambaşu. Regia ar dei (Mineri
Vorbitorii s-au referit, de Vorbitorul a adresat, în în I.V. Cillan, atelierul de mecanic. Maistrul care Izidor Dregocscu tistică a spectacolului aparţine lui Ion Mustaţă. Aquarele (IV
NINOASA :
strungari
grup
mijlocul
cu
discută
despre
unui
asemenea, la celelalte do numele Biroului Comitetu aplicarea unor noutăţi în operaţia de strunjlre. © Suplimentarea unor garnituri de trenuri. In vederea (Muncitorest
cumente supuse dezbaterii lui judeţean de partid şi al Foto : VIRGIL ONOIU desfăşurării în bune condiţiuni a călătoriilor pe C.F.R. în In numeli
sesiunii, făcînd propuneri Comitetului executiv al această perioadă, a sărbătorilor de Iarnă şi a vacanţei ge (7 Ncie
Rodeo (S
de îmbunătăţire a activi Consiliului popular jude şcolare, '-au luat măsuri de suplimentare a unor garnituri GURABARZ
tăţii. ţean, calde felicitări depu de trenuri de călători. Astfel, trenurile 241—242 şi 243— în cumpă:
Sesiunea a aprobat ho- taţilor şi invitaţilor la se Concurs pe teme de protecţia muncii 244, Deva — Bucureşti şl Bucureşti — Deva, se suplimen ORAŞTIE :
Mark Twa
tărîrile privind adoptarea siune, tuturor locuitorilor In’ organizarea biroului unităţi metalurgice. In urma tează pe perioada 21 decembrie — 4 ianuarie, cu cîte un (Patria) ; Ct
planului de dezvoltare eco- judeţului Hunedoara pentru pentru protecţia muncii de unei pasionante întreceri, vagon, respectiv două. Suplimentări de vagoane mai au în ra) ; GEOAt
peste
in
nomico-soclală a judeţului rezultatele obţinute în 1979 la întreprinderea „Victoria” • din desfăşurata spectatori, faţa pe a primele aceste zile trenurile 25—26, 225—226, 745—746. bobocilor (
la
de
casa
cultură
ră); HAŢEG
300
Călan,
Hunedoara şi a bugetului şi le-a urat, cu prilejul A- oraş a avut loc un concurs locuri s-au situat in ordine : ditei (Popul
local pe anul 1980 şi a a- nului. nou 1980, noi şi în pe teme de protecţia muncii biroul C.T.C. laboratoare, Rubrică realizată de Hercule cuci
doptat măsuri în celelalte semnate succese în muncă, la care a participat persona- secţiilo turnătorie I, cocse- DOINA COJOCARI) CALAN :
probleme dezbătute. multă fericire şi sănătate. lul TESA din cadru] marii rie, energetică şi furnale. cu sprijinul corespondenţilor voluntari Mark Twaii
(Casa de cu
Ovidlu (11
(Urmare din pag. I) Eforturi stăruitoare, ho- MERIA : Şi
Predarea tuturor apartamentelor tărîre unanimă : aparta ILIA : Her
Atlantida
mentele Hunedoarei vor fi LIUC : Aii
lici, Costache Anastasie, — Am 70 de meseriaşi ieC'tele nu sînt corelate cu predate! Aici converg prieten — •
Ion Găinuţă • sînt ciţiva pe bloc — arăta maistrul posibilităţile de execuţie — cărămidă. Muncă, timp în materialelor de construcţie toate acţiunile. Iar munca nerul); GH
plus...
gă după m
dintre ei. loan Ti m purei. Zugravi, intervine Vasile Ciurbă, pe care le primim de la prind (Mum
— Constructori absenţi mozaicari, zidari, parche- montor prefabricate, se — Afirm cu toată răs I.M.C. Deva—Bîrcea nu de fiecare zi a unor con
de la lucru, greutăţi, astăzi, tari, vopsitori, geamgii. cretarul organizaţiei de punderea că puteam reali este întotdeauna cea mai structori de bază în şantier
de pildă, aveţi ? Nici un om lipsă de la partid a lotului. Exemplu : za mai mult anul acesta. bună. Pe tema aceasta aş este o garanţie în acest
— De luni de zile nu a lucru. Dar necazuri şi lucrul la două scări ale Ne-au împiedicat cîteva propune o întîlnire-dezba- sens. Numim doar ciţiva
lipsit nimeni nemotivat, greutăţi care ne trag lu blocului 41 stagnează din lucruri : prefabricatele nu tere între noi, constructorii dintre ei : Ilie Păsărelu,
în rest am tot ce-mi tre crul înapoi mai avem. La lipsa prefabricatelor speci vin întotdeauna în ordinea şi lucrătorii de la I.M.C. Ioan Licel, Vasile Faur, Timpul
buie pentru ca lucrul să panourile exterioare de cerută de fluxul firesc de Bitum, linoleum, terasit, Iosif Bordi, Ioan Buzeşan, ziua de 23 i
meargă bine. ficate în proiect, prefabri montaj. Or, în zadar vin covor P.V.C., prenadez Ştefan Fira, Gheorghe Su- mea se mei
la I.M.C. Deva—Bîrcea nu cate care nu se produc şi cele pentru etajul 5, cînd ne-au lipsit mult. Stăm cu cerul vai
MICRO 5 : Forfotă de se montează întotdeauna va trebui schimbată solu pentru parter încă nu le uneori cu apartamentele ciu, Gheorghe Tulic, Cor sufla cu in
muncă, specifică punctelor tîmplăria. înseamnă pen ţia. De asemenea, în pro avem — sublinia maistrul terminate, dar nu le pu nel Toropoc, Victor Ţîrvu- porare din
de lucru bine organizate. în tru noi lucru în plus, în iecte se precizează că vor Anton Constantinidis, se tem preda deoarece lipsesc lea, Simion Napău. Dar Temperaturi
mod deosebit este în aten târzieri. Aşteptăm adese veni cabine spaţiale pen cretarul comitetului de asemenea materiale mă prinse noap
unu şi 4 j
ţie blocul 41 cu termen de ori după bitum, chit de tru băi. Dar nu se exe partid de la şantierul IV runte, fără de care, însă, lista constructorilor de între 8 şi 1
predare la cheie pînă la cuţit, ţnozaic. cută aşa ceva. Trebuie să — construcţii al I.C.S. Hu nu se poate finaliza o locuinţe de la Hunedoara, mai ridica
sfîrşitul anului. — în multe cazuri pro- ie facem tot din ziduri de nedoara, Apoi, calitatea casă. fruntaşi în muncă, este dimineaţa.
mult mai lungă.