Page 79 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 79
Pag. 3
>883 ® DUMINICĂ, 23 DECEMBRIE 1979
1 Consemnări ZĂPEZILE DE ALTADATA 1 LITERATURA' ARTA'
ÜU.M
* Mai sini doar cileva zile aduce anul ce aduce ceasul, ţilor. Copiii cu nasurile în
:ă, \ pitici în toiul sărbătorilor de dar nu cred lotuşi ca, pînă roşite de ger şi flămînzi de
5R1E iarnă, dar, în ceasul cinci la răscrucea anilor, să ne atîta umblat şi cînlat din
ta dom! ci scriu aceste rînduri, vremea mai troienească zăpezile de casă în casă — de alită co
pare să fi uitat că rostul altădată. Evident, nu mai lindat — l-au diminulivat,
ei e să vremuiască, s-a lăi- sini iernile temeinice pe ca l-au îndulcit într-o clipă de
er citt şuie şi moale, sub un re le evocă nostalgic bătrî- fericită inspiraţie şi din
reutru co-
irpin. Epi- soare blînd, ca de sfîrşit de nji noştri şi din care am colindă au făcut colinduţă,
iarnă. S-o li stricai înlr-a- mai apucat şi noi doar vreo înmuind de lot inima ori
clevăr maşina lumii, cum cîleva. Au rămas în schimb cum darnică a gospodarului:
1Z1C11
triei bănuia încă demult Emi- datinile şi, dintre datinile „Colinduţă, colinduţă! Mă
nescu, cleşi pe vremea lui cele multe, întîi de toate uitai pe policuţă! Văzui
nical cuvinte ca nămeţi şi a vis colinda. Cuvînlul e stră coaste şi cîrnaţH 'Tot de a- Oh kein ti bice de iarnă
coli nu apucaseră încă să vechi, cu rădăcinile în lada
1 : Paul celea să ne daţi".
oducţie a alunece înspre tărîmul vor de zestre dăruită de romani, S-au dus zăpezile de al
franceze. belor uitate, erau încă vi în cuvînlul calcndae, care tădată, dar păstrăm colin- Ne mai despart doar cî Colinda gazdei, Colinda fe de Sus, Beriu, Boşorod, Geoa-
guroase şi umblau din gură însemna prima zi a lunii teva zile de no-ul an. Sînt tei, Colinda junelui, Colinda giu, Musariu ş.a. — căluşerii
pentru cei zile cu istoriile lor în culori vînătorului cu numeroasele care însoţesc colinda cu jo
în gură odată cu fiecare şi din care a derivat mai mereu proaspete despre cei zile dc duios freamăt sufle
nouă iarnă. Pe citul noi tîrziu şi vorba calendar. tesc la ceas de cumpănă a lor variante. Şi în momentul cul lor avîntat şi bărbătesc
platou Prin depărtările din care trei păcurărei, despre leul de faţă, ca şi în trecut, ca într-o bogată gamă dc dese
: „Braţele ne-am luat ginclul de la vis fabulos, despre ciudatele în timpului, cărora colectivitatea şi în toate actele culturii tra ne şi figuri coregrafice. Şi la
Premieră cole şi nămeţi şi ne-am vine, colindă c unul dintre umană le-a atribuit cu fie
e a Casei bucura chiar şi de o palmă cuviîilele noastre purtătoare tâmplări de undeva din care generaţie nimbul cald al diţionale, colinda nu sc în unii şi la alţii urarea da
ci munţi, de la nişte înalte rurilor rămînc un moment de
de zăpadă. Altfel sună clo de istorie, puţind servi şi ca vaţă prin memorizare, ci se
poţeii colindătorilor pe ză atestare a originii noastre curţi — toate vestigii greu tradiţiei, înglobîndu-le trai preia şi transmite din gene neuitat, de mare încărcătură
■MBRIE padă, alt gust au nuca, mă latine. Printr-o uşoară mo de evaluat ale unui milenar nic în patrimoniul dc aur al raţie în generaţie atît în cc emoţională, de voie bună cc
rul şi colacul, altă mireas dificare, pe care lingviştii trecut de muncă pricepută spiritualităţii sale. Deprin priveşte versul, cît şi melodia, dă strălucire acţiunii.
i limba derea de a saluta cu mare Ca un corolar, în anul a-
mă sarmaua, ca să nu mai o numesc rolacizare — adi şi paşnică, din care s-a năs costumaţia şi desfăşurarea
vorbim că nămeţii cit gar că prin transformarea lui l cut una dintre cele mai vas bucurie venirea anului nou, dramatică a obiceiurilor. ccsta, în cadrul Festivalului
dul — dfic-ar fi — în ciu în r — cuvînlul a rămas te şi mai originale culturi de a-1 întîmpina cu urări, Cetele dc dubaşi care sc obiceiurilor laice dc iarnă
orgam- da gerului, ar ţine de cald şi ca nume propriu de fa populare. daruri, petreceri, cîntece şi sînt prezentate în toate co
ului Uni- perindă din casă în casă sînt munele hunedorene bogate
c sufletului, milie — Colinda — răispîn- jocuri este străveche şi cu însoţite de un instrumentist
a econo- O vorbă veche zice că nu dit îndeosebi în Ţara Mo RADU CIOBANU (taragot, clarinet) sau chiar programe de colinzi laice cc
Emisiune noscută, dealtfel, dc toate vor culmina cu reuniunea din
popoarele. Caracterul esen dc o formaţie muzicală con ziua de 6 ianuarie a noului
ial ţial al sărbătorii este bucuria stituită, care le anunţă sosi
Un motiv muzical în colindele hunedorene şi încrederea cu care omul rea şi care în finalul lungu an, cînd locuitorii Devei voi
trăi bucuria reîntâlnirii cv
Colindele au păstrat pînă mers treptat, ceea ce confe lor aparţine sistemului ,,gius- întîmpină trecerea de la a- lui lor drum, participă la ho cele mai bune formaţii d»
rele ce se organizează cu
astăzi una dintre cele mai ră colindelor un echilibru ar to silabic", ceea ce denotă nul vechi la anul nou, înce participarea tuturor locuitori colindători din judeţ.
vechi forme al melosului hitectonic de o reală frumu că nu întîmplător, uneori, rit putul unei noi perioade dc
popular românesc. Desăvîrşi- seţe. mul este susţinut şi amplifi vegetaţie, al unei noi etape lor satului. MINEL BODEA
rea lor ca formă s-a petre- ' De obicei, motivele muzi cat de bătăile de dube. Per în viaţa lui şi a semenilor Formaţiilor de dubaşi con directorul Centrului
cut, fără îndoială, de-a lun cale ale colindelor excelează sistenţa ritmică a unor for săi. stituite în special pc Valea judeţean de îndrumare
gul veacurilor, la nivelul în printr-o suprafaţă sonoră re mule are un farmec aparte Mureşului inferior li sc adau a creaţiei populare
tregii comunităţi. dusă, unde apar aceleaşi u- în desfăşurare, ca urmare .a Meleagurile hunedorene, gă în alte localităţi ale ju şi a mişcării artistice
Deşi se cîntă în grup, co nităţi şi formule aduse sub izoritmiei perfecte. vatră a zămislirii limbii şi deţului — Romos, Orăştioara de masă
lindele se interpretează la diferite variante. poporului român, sînt păstră
unison fiind însoţite, în une Metrica si ritmica colinde Prof. VASILE MOLODET toarele unor bogate şi fru
le cazuri, de ritmul dubelor, moase obiceiuri de iarnă ce
iar altele primind o interpre TALIANA, fata dalbă cuprind colindele de copii,
tare antifonică. J-se colindele de ceată efectuate
Ambitusul colindelor nu P P - I 7 Z Stănceşti-Ohaba de feciori şi bărbaţi pînă la
este prea mare, întinderea o anumită vîrstă şi uneori
'materialului sonor fiind, de StPiP -T3| I MjŞ
cele mai multe ori, mai mică S chiar de femei, cum ar fi la
de o octavă. Liniile melodice Ba - te vîn-tu/ cam de-a-li-nu Ta - ti - a - nS Valea Lungă (Ilia), urările
au, în general, un profil bol de belşug şi recoltă bogată
tit, cu salturi ascendente că cu pluguşorul, urarea cu sor
rora li se contrapun cam a- cova, cerbul, ţurca, căluşerul
celeaşi intervale, în sens in fs - fS ds!- bă Cdrn de-d-Hn fe-ciori ve - nin~du ş.a. Ceea ce dă specific apar
vers, în răsturnare sau în te colindatului în judeţul nos
tru (deschizînd ciclul celor
Studioul experimental: „Excepţie şi regulă“ douăsprezece zile ale sărbăto
rilor de iarnă), sînt bătăile
dc dubă ce-1 însoţesc perma
Coincidenţa a făcut ca, în nerea acestor eseuri drama vasta hamalului) şi Alexan
perioada deschiderii noii sta tice. Scrisă în 1930, Excepţie dru Codreanu (judecătorul) nent. Amintim aici cetele dc
giuni 1979—1980, teatrul mi şi regulă devine cu adevărat s-au străduit, fără să reu dubaşi — cunoscute în în
nerilor din Petroşani să-şi în deschisă, stimulatoare pentru şească întotdeauna, să fie cît treaga ţară — dc la Almaş
scrie în repertoriu o piesă de gîndire, iar realizarea unui mai aproape de tonul piesei, Sălişte, Pojoga, Godineşti,
Bertolt Brecht, care a mar spectacol cu o asemenea lu să transmită spectatorilor sen Tisa, Gurasada, Stănceşti-
cat (şi e bine I) inaugurarea crare nu poate fi decît lău surile grave ale întîmplării Ohaba, Răduleşti, Lăpugiu de
(în fostul local al C.M.V.J., dabilă. dramatice. Sus ş.a.
viitor sediu al teatrului) mult Cum spuneam, alegerea c în ansamblu însă, Excep
„visatului“ stadion experimen bună pentru conţinutul poli ţie şi regulă reprezintă un în dorinţa ■ sinceră dc a
vine de tal, deşi cam neaşteptată op tic al lucrării şi pentru ca important punct cîştigat de păstra nealterat acest dar de
•iile I-II preţ al creaţiei populare, Cu
ii Harry ţiunea conducerii teatrului racterul sintetic al tratării Teatrul dc stat Valea Jiului.
tA : In pentru „un început şi un ex dramatice. Versiunea petro- Un început promiţător pen mai bine dc 10 ani în urmă,
(Flacă- periment“ cu EXCEPŢIE ŞI şăneană oferită de regizoarea tru studioul experimental, fi în judeţul nostru a fost ini
eşarfă
miliaf- REGULĂ; piesă cunoscută la Muşata Mucenic — un debut reşte, continuînd o veche tra ţiat Festivalul dubaşilor, al
(Con- noi din repertoriile altor sta în teatrul minerilor — nu diţie Brecht, începută aici în obiceiurilor laice dc iarnă.
OŞANI : giuni. Alegerea e judicioasă, reuşeşte întotdeauna să pună urmă cu cîteva stagiuni, şi „oţelar“ <ie Hie Schon.
c (Uni pentru conţinutul politic al Aceasta a dus la afirmarea a
ţi NO- în valoare cadenţele severe un cîştig profesional cert, ca noi formaţii de dubaşi, de
5 revol- lucrării şi pentru caracterul ale verbului brechtian, tonul orice contact cu teatrul lui in îoc de cronică plastică
UPENI: de sinteză al tratării, piesa şi adresa lui agitatorică. Poa Brccht, cu imperativele lui colindători în general. Festi
(Cultu- valul a evidenţiat numărul
ipricorn reprezentînd un capitol cheie te că un cuvînt şi-a spus şi estetice şi comandamentele mare dc colinzi laice existent
(Munci- din dramaturgia lui Bertolt graba. Mircca Pânişoară (o- ideologice, cristalizate unitar
Omul Brecht, cînd problemele so- mul dc afaceri), Vaier Don- într-un text dramatic. în repertoriul cetelor dc co Un tiu al Hundsiim în Capitală
oresc) ; lindători. Amintim aici doar
Atlanti- cial-politicc acute îl solici ca (călăuza), Ilie Ştefan (ha
TRILA : tau cu precădere în compu- malul), Violeta Ţurcanu (ne DUMITRU DEM IONAŞCU cîteva asemenea giuyacre:
isc); A- Născut la Lupeni, măr Pentru ilustrarea valorii
ji liber turisit şi în lucrările sale lucrărilor expuse menţionez
ICANI : ca fiu al Hunedoarei, llie părerea profesorului său,
>i re-
BRAD : 0 reuşită a artelor plastice hunedorene: Schon, printre altele autorul reputatul artist Gheorghe
v sie) ; 1:3- unui tablou inspirat din Şam, care arată că „picto
Ii .muri ! Illllliillllllllil luptele minerilor din Valea
::
nerul) ; lilililllliP 3 E: •AB,":.; - AAB ( :BA rul utilizează ca sursă de
rile lui Jiului din ¡029, este cunos inspiraţie realitatea imedia
iile I-II Expoziţia sculptorului loan Şeu A ■ ■ ABA .BB'" cut în lumea artelor ca pic tă, căreia îi conferă însă o
(Flacă- :: :
: Iarna ■iBllÄÄf BA: : ; - ■ ; tor, grafician, ilustrator de încărcătură afectivă pe care
cultu- AA:v AB Ai^ABBB; % cărţi, autor de afişe politice o transmite prin sincerita
e Afro- Ultima dată am scris arte, devine la Ioan Şeu şi mărci poştale. Cel caic
3RAZI : S> ssRW *¥>>•>• A'SR ' Ş >>. \ s tea actului artistic“, lucră
lantida; despre sculptorul Ioan o deviză a creaţiei : lem B i '.............. _■ trimitea, prin 1930, din rile sale „impuinndu-sc prin
;
le lui Şeu în 1975, cu prilejul nul prinde viaţă, forţă, Valea Jiului la revista „Cu bogăţia colorislică încadra
iile I-II expunerii „Strigării peste desprindere din lumea tă în forme de o marc ex
lu, tu şi vînt ul liber" desena protes
; SI- sat“ — ansamblu plastic materială. Limbajul de tatare, în care prezenta via presivitate realistă, fiind
îreşul) ; al unui cunoscut motiv exprimare al artistului in ţa grea a minerilor din pătrunse dc dragoste pentru
icercşte folcloric al acestor melea vită la meditaţie. Fiecare
i; TE- acea vreme şi lua atitudine om, pentru preocupările lui
•u un guri transilvane. Semna lucrare (dar mai ales împotriva războiului şi fas şi mediul în care îşi desfă
II (Mi- lam atunci viguroasa apa „Flacără“, „Statornicie“, cismului, exigent cu sine şoară munca“.
Alear- riţie a unui artist în cîm- „Perenitate“, „Detaşare“,
să te însuşi, s-a prezentai în să Am notat în loc de în
pul artelor frumoase hu „Cu faţa spre soare“), lile Căminului Artei din cheiere şi părerea altui spe
nedorene, înclinat spre cu parcă respiră fiorul liric Capitală, la cea de a doua cialist, Marin Mihalache,
prinderea unor teme am al Mioriţei ; incizia sobră, expoziţie personală. Alese care subliniază că „in toate
ESSîE! ple, spre o sinteză brân- discretă, relevînd mesajul aceste lucrări (din expozi
cuşiană a formelor pure. de optimism, necontenita cu grijă, lucrările sale în ţia amintită), llie Schön ne
ulei sînt în majoritatea lor
Iată că după patru ani, intenţie de zbor înalt. portrete, peisaje din dife apare ca un artist călăuzit
Ioan Şeu expune la Ga Un caiet program, la
pentru rite colţuri ale ţării şi na de o înaltă conştiinţă civi
e: Vre- leriile de artă ale fondu fel de sobru, cu o prezen turi statice cu [lori sau că şi profesională, care îşi
iuroasă lui plastic din Deva 13 lu tare semnată de profeso
ntul va rii Ion Sterea şi Viorel fructe. Un loc aparte îl o- pune cu seriozitate proble
i tem- crări care reţin atenţia Manolescu, completează a- cupă grafica, desenele în mele creaţiei plastice, apre-
sudic. tocmai prin consecvenţa cărbune şi tuş, toate inspi ciihdu-i rolul educativ în
fi cu- stilului, prin simplitate şi ceastă frumoasă reuşită a rata din viaţa oamenilor
minus sculptorului devean Ioan formarea personalităţii u-
ir ziua profunzime. Simplitate .şi >%V. ‘ --s ss s .%% w A> 'R Hunedoarei — oţelari şi mane".
local profunzime — această re Şeu.
i ceaţă laţie majoră a oricărei C. DROZD IOAN ŞEU — ,¿Călăreţul trac“. (Sculptură In lemn). furnalişti, mineri, construc
tori ai zilelor noastre. IRIMIE STRÄUT
