Page 80 - Drumul_socialismului_1979_12

O.N.U. Dezbaterile Adunării Generale „s-au desfăşurat Camera Populară a dei naţionale — lira — in ^
R.D. Germane, întrunită la raport cu nouă devize vest- i
într-un spirit de lucru constructiv" Berlin în cea de-a X-a se­ europene şi cu dinarul ku- J
NAŢIUNILE UNITE 22 pe care comunitatea interna­ loace paşnice a conflictelor siune, a aprobat planul de weitian. ţ
(JAgerpres). — într-un intcr- ţională va trebui să le urmă­ existente, care ameninţă pa­ dezvoltare a economiei na­ Quito, capitala ţării. Noul 89 intr-un interviu acor- \
•vlu acordat agenţiei TASS, rească în viitorul deceniu, cea generală“, precum şi a- ţionale şi proiectul de bu­ port va concentra activită­ dat agenţiei naţionale de ţ
secretarul general al O.N.U., secretarul general al O.N.U. supra imperativului ca state­ get pe anul 1980. ţile de import-export din presă ANGOP, ministrul in- l
Kurt Waldheim, evaluînd re­ a evidenţiat, înainte de toa­ le lumii „să depună eforturi partea de nord a Ecuado­ dustriei petroliere, Jorge J
zultatele de ansamblu ale ce­ te, „necesitatea opririi şi serioase şi perseverente pen­ JH O delegaţie a Parti­ rului. Morais, a anunţat că pro- ţ
lei de-a 34-a sesiuni a Adu­ schimbării sensului cursei tru soluţionarea altor proble­ dului Comunist din Grecia, ducţia de petrol şi gaze 1
nării Generale a O.N.U., a distructive a înarmărilor şi a me globale“, între care a în frunte cu secretarul ge­ In R.S.F. Iugoslavia se naturale a Angolei va in- .
apreciat că dezbaterile aces­ concentrării atenţiei asupra menţionat la loc de frunte neral al C.C. al partidului, apropie de sfîrşit construc­ registra o puternică creşte- j
teia „s-au desfăşurat într-un modificării situaţiei actuale criza energetică. „Naţiunile Harilaos Florakis, a avut ţia unei importante con­ re în următorii cinci ani. ^
spirit dc lucru constructiv“. în care două treimi din ome­ Unite, a spus el în încheiere, convorbiri cu o delegaţie a ducte de petrol, avînd lun­ El a precizat, astfel, că, i
Rezoluţiile Adunării Generale nire trăiesc într-o sărăcie trebuie să servească drept P.M.S.U. în probleme lega­ gimea de 750 kilometri şi pină in 1985, producţia de ’
— a arătat Kurt Waldheim cronică“. „Aceste două pro­ for care să stimuleze adopta­ te de activitatea celor capacitatea de transport petrol va atinge 20 milioa- ţ
— vor constitui un punct de bleme sînt interdependente" rea unor hotărîri politice se­ două partide şi colabora­ pină la 34 milioane de to­ ne tone, o creştere impor- 1
plecare pentru acţiunile vii­ — a arătat el. Kurt Wald­ rioase şi fundamentale, care rea dintre ele, relatează a- ne de ţiţei pe an. Traseul tantă urmînd să inregistre- 1
toare în problemele majore heim a accentuat asupra ne­ să asigure pentru întreaga u- genţia MTI. Delegaţia a ei începe în Insula Krk, si­ ze şi producţia de gaze na- j
ale zilelor noastre. cesităţii dc a se acţiona „pen­ manitate un viitor mai sigur fost primită de Janos Ka- tuată în Marea Adriatică, turale. ^
Referindu-se la obiectivele tru reglementarea prin mij- şi mai plin de speranţe“. dar, prim-secretar al C.C. şi prin două ramificaţii se
al P.M.S.U. termină la rafinăria de la ¡2 Primul ministru al Ja- \
După acordurile tripartite privind reglementarea problemei rhodesiene SS Preşedintele Ecuadoru­ Pancevo, lingă Belgrad, şi poniei, Masayoshi Ohira, a ^
la rafinăria de la Lendava, cerut vineri guvernului său
lui, Jaime Roldos Aguilera, în apropiere de frontiera să elaboreze un plan vizind i '
REZOLUŢIA statelor membre şi agen­ cît ele „să poată profita a inaugurat modernul port
CONSILIULUI ţiilor specializate ale de noile posibilităţi pe maritim de la Esmeraldas, ungară. reducerea cu 7 in loc de \
DE SECURITATE O.N.U. să acorde ajutor care le creează pacea şi oraş la Pacific, situat la gg Guvernul turc a proce­ 5 la sută, cit se intenţio- i
DE RIDICARE Rhodesiei şi ţărilor afri­ securitatea“. 300 km nord-vest de dat la devalorizarea mone­ naşe iniţial, a consumului ,
A SANCŢIUNILOR cane din prima linie — de produse petroliere. i
ÎMPOTRIVA Angola, Botswana, Mozam- FRONTUL PATRIOTIC
RIIODESIEI bic, Tanzania şi Zambia — ZIMBABWE —
pentru reconstrucţia eco­ IN LEGALITATE
NAŢIUNILE UNITE 22 nomică şi repatrierea re­ din presa străina Anul acesta, la anul, altă dată
(Agerpres) — Consiliul de fugiaţilor. Secretarul gene­ SALISBURY 22 (Agez--
Securitate al O.N.U. a ral al O.N.U. a fost însăr­ pres). — în primul său în ciuda unor succese mente legislative pentru pregătită, iar avertismen­
adoptat, vineri, o rezoluţie cinat cu coordonarea şi or­ act oficial în calitate de în aplicarea primei faze ţările membre. De aceea, tele Marii Britanii au fost
prin care a hotărît ridica­ ganizarea imediată a aces­ guvernator britanic al a Sistemului Monetar pentru a intra cum tre­ că sînt puţine şanse de a
rea sancţiunilor împotriva tor programe de asistenţă. Rhodesiei, lordul Soames, (vest) European (S.M.E.), buie în cadrul ei, „cei se alătura acestui sistem
Rhodesiei. Aceste sancţiuni Marii Britanii, în cali­ a decretat vineri ridica­ care începuse cu opinteli, nou“ urmau să înceapă prea devreme.
au fost instituite prin re­ tate de putere adminis- rea interdicţiei impuse în cea de-a doua fază — şi încă de acum realizarea Se pare că Roy Jenkins
zoluţiile Consiliului de Se­ trantă, i se cere să expul­ 1965 asupra activităţii po­ mai ambiţioasă — pare complicatului mecanism, va fi nevoit să pună deo­
curitate din 1966 şi 1968, în zeze şi să ţină în afara litice a Frontului Patrio­ să se amîne. „Cei nouă“ în cadrul Comisiei C.E.E., camdată la gheaţă aceas­
scopul izolării pe plan inter­ teritoriului rhodesian pe tic Zimbabwe. Ca urmare, stabiliseră iniţial ca a Francois Xavier Ortoli, tă problemă, cel puţin
doua fază să înceapă „cel
naţional a regimului mino­ toţi mercenarii străini şi copreşedinţii Joshua Nko- mai tîrziu într-un inter­ însărcinat cu probleme pînă la primăvară cînd
ritar rasist de laSalisbury, toate trupele sud-africane mo şi Robert Mugabe se val de doi ani“, după în­ („THE ECONOMIST“) problema ar urma să fie
care a proclamat în mod aflate în Rhodesia. pot întoarce în ţară pentru cheierea primei faze, a- abordată la o reuniune
ilegal independenţa Rhode­ într-o declaraţie făcută a participa la campania dică la începutul lunii economice şi financiare, la nivel înalt a celor
siei la 11 noiembrie 1965. în Consiliul de Securitate, electorală. martie 1981. Planul pre­ s-a opus oricăror acţiuni nouă. Dealtfel, preşedin­
, Luînd în considerare a- secretarul general al O.N.U. în baza acordului de în­ vedea crearea unui Fond pregătitoare a fazei a tele Franţei, Valery Gis-
cordurile tripartite de la a salutat adoptarea acestei cetare a focului, forţele Monetar (vest) European doua. în situaţia dată, card d’Estaing. a arătat
Londra privind reglemen­ rezoluţii, subliniind impor­ guvernamentale rhodesiene finanţat din contribuţiile Roy Jenkins, preşedintele că, atunci, va fi perioada
tarea problemei rhodesie­ tanţa prevederilor ei pri­ vor începe operaţiunile de concertate scoase din re­ Comisiei C.E.E., care cea mai potrivită pen­
ne, rezoluţia adoptată vind acordarea de asistenţă dezangajare. zervele naţionale de aur împărtăşeşte alte păreri, tru abordarea problemei
vineri de Consiliul de Se­ internaţională către Rho­ Pe de altă parte, Minis­ şi dolari şi să se folo­ a trebuit să renunţe la respective. Dar se pare
curitate invită toate sta­ desia şi statele africane terul Informaţiei' a anun­ sească drepturile specia­ lansarea campaniei încă că Franţa nu va face ni­
tele membre „să înceteze din prima linie. El a adre­ ţat că firma „British le de tragere ca unităţi din această toamnă. Ar­ mic în această privinţă
măsurile adoptate împotri­ sat un apel comunităţii Airways“ va relua zboru­ de rezervă, iar nu de gumentul lui Ortoli este pînă după alegerile pre­
va Rhodesiei“ şi hotărăşte internaţionale să acorde rile între Londra şi Salis- calcul. în plus, faza a că a merge prea rapid pe zidenţiale programate în
desfiinţarea Comitetului „o asistenţă masivă" aces­ bury ]a începutul lunii doua trebuia să ducă la această cale, înseamnă a 1901.
pentru sancţiuni al Consi­ tor state pentru refacerea ianuarie, după o întrerupe­ instituirea de noi regula­ găsi Marea Britanie ne­ (Agerpres).
liului. Ea cere guvernelor economiilor lor, astfel în- re de 14 ani.

FERICIRE Dată din inimă ! — Scrii­ Stare sufletească în care Mat în trei mutări :
SCĂDERE PUTERNICA cení, de arheologul Serghei tor italian (1265—1321) omul este fericit — Scrii­
Cap în oglindă ! 4. Termen
A TEMPERATURII Vasilccnko, din Kiev. ORIZONTAL : 1. Stare tor contemporan, autorul Controlul poziţiei. Alb :
volumului „Pe drumul fe­
în limpid unor săpături de fericire deplină.' 2. Naş­ de adresare (abr.) — Arta
I asii lulele meteorologice efectuate la unele morminte tere fericită — Fericirea înşine! —Una din fiicele ricirii". 11. Locaşul ferici­ Rhl, Dgl, Ne 6.
anunţa o scădere puterni- scitice, cercetătorul kievean cultivatorului. 3. Pe firul lui Barbu Şt. Delavrancea. 5. rii legendare — Scriitor Negru : Re 8, Nh 6, Ca 8,
că a temperaturii în Euro­ a descoperit că unele dintre undei ! —Scriitor iluminist Imn (înv.) — „.... dansa de francez (1864—1910). Pe 7.
pa dc vest. In mai multe ele care au aparţinui unor francez (1694—1778). 4. fericire“, arie din opereta Dicţionar : Eur — Obe —
conducători de osii sau u- Merge cu capra — Silvia „Silvia“ — Ars în carne Roro — Icos — Uet — Irir.
ţări s-au semnalat ninsori REZOLVAREA
abundente, care au pertur­ nor oameni înstăriţi, au Dumitrescu — Fotoliul fe- vie. 6. Semn grafic — Rînd PETRU PARDĂU PROBLEMEI DIN
bat serios traficul rutier, iar fost vizitate... de boli. Fo­ , ricirii. 5. Sprijin priete­ de cărămidă dispus ori­ Hunedoara NUMĂRUL 6 877
poleiul a fost cauza prin­ losind metode moderne de nesc — Posedă. 6. A te zontal într-o construcţie. 1. Cel — d3 Rd5 — d4 +
investigaţii, Vasilccnko a bizui — Vînt de răsărit
cipala a numeroaselor ac­ stabilit că profanatorii să­ (pop.). 7. La capătul pă- 7. Vuiet (reg.) —......... ferici­ 2. Cd3 — c5 Rd4 — d5
cidente de automobil din pau galerii subterane pină mîntului ! — „Ferice“ din rii“ ’ piesă de dramatur­ REZOLVAREA CAREULUI 3. D16 — d8 + mat
Anglia, R.F.G. şi Franţa. gul Aurel Baranga. 8. Nu DIN NUMĂRUL 6 877 : 1. Cel — d3 Rd5 — e4 +
la camera mortuară, furau Bihor — Subdiviziune a
In acelaşi timp, în nordul de acolo podoabele şi îm­ triburilor spartane. 8. crede în existenţa şi feri­ 1. Păsări, Dis. 2. Ene, 2. Rb5 — c4 Te5 — f5
Europei se semnalează tem­ Mioara-i dragă — Compo­ cirea vieţii de apoi — Cu­ înnopta. 3. Tîrg, Sas, Ob. 3. Df6 — d4 + mat.
brăcămintea mortului, ie­
peraturi neobişnuit de ridi­ prins de braţ | 9. Rîu în 4. R, Ion, Ştiri. 5. Ec, Roi, 1. Cel — dl? Te 5 — e6
şeau din mormînt şi astu­ zitor român, autorul melo­ Brazilia — N-a cunoscut
cate pentru această perioa­ pau cu grijă galeria, astfel diei „La un pas de feri­ Oz, N. 6. Shakespeare. 2. Cdl — C3 !-Rd5 — d6
dă a anului. în Norvegia, incit ea să nu mai poată cire“. 9. Vals în măsură fericirea — Maurois André 7. Citi, Tiv, Ut. 8. Una, 3. DfO — d8 + mat
de pildă, vineri s-au sem­ fi observată. Prin cerceta­ 3/4 ! — Sculptoriţă din ţara (1885—1967) scriitor fran­ Moaşa, E. 9. Uşier, Kim. 1. Cel — d3 Te5 — e4
nalat plus 12 grade Ccl- noastră, autoarea lucrării cez, autorul romanului 10. Or, Clipitor. 11. Fi­ 2. Df6 — c6 Rd5 — d4
rea scheletelor s-a putut
sius, ceea ce constituie o „Copilărie fericită“ — Ne­ „Instinctul fericirii“ ! 10. ricel, Asa. 3. Dc6 — d6- 4-mat.
deduce că profanarea mor­
temperatură record pentru mintelor se făcea curînd fericită (fig. mold.). . 10.
a treia decadă a lunii de­ după ceremonia funerară, Cuprinsă de fericirea dra­ 4 2 3 A 56 7 & î> 40 U
cembrie. întrucîl poziţia scheletelor gostei (fem.) — Fructul...
era cea firească. nefericirii (leg.). 11. Poet
ŞPIŢII Scheletelor le lipseşte mi­ român (1881—1938) — Scrii­
:
ŞI PROFANATORII na dreaptă ; cercetătorii au toare franceză (1804—1876),
DE MORMINTE dedus că, după profanare, militantă a emancipării so­
bolii le tăiau morţilor mi­ ciale a femeii, autoarea
Hcrodot, care nu conte­ na dreaptă pentru ca a- reflecţiei „Avem toţi drep­
nea să lunile cultul sciţilor ceşti să nu se mai poată— tul de a fi fericiţi“.
pentru strămoşi, ar fi ră­ răzbuna. VERTICAL : 1. Autorul
mas consternat dacă ar fi poeziei „Fericirea n-o cu­
aflat că in rindurile sciţi­ POPULAŢIA NORVEGIEI nosc prea bine“, din volu­
lor au existai veritabile mul de versuri „Mărul de
bande de profanatori de Populaţia Norvegiei a lingă drum“ — Compozitor
ajuns la 4 0S0 000 locuitori,
morminte Aceste bande ac­ român, autorul piesei co­
ţionau atit de prudent. în- în ultimele 12 luni ea a rale „Fericire“ (Tiberiu).
cît urmele activităţii lor au marcat un spor de 14 000 2. Concepţie etică care
fost descoperite abia... re- de persoane.
pune la baza moralei nă­
zuinţa spre fericire. 3.
COLEGIUl DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei. Tiberiu Istrale (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae lircob.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din
2700 Deva srr Dt. Petru Groza nr. 35 1 eleloane : 1 1275 11585. 20708 întreprinderi şi instituţii.
IU*ARUL: Tipografia Deva. str 23 August, nr. 257 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 Ici (un an).