Page 81 - Drumul_socialismului_1979_12

%

PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ ?

Operatorii Maria Marc«
şi Xoan Lobonţ sini doi Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului
dintre muncitorii Termo­
centralei Mintia care ziua NICOLAE CEMIŞESCU cu privire la creşterea
Anul XXXI, nr. 6 884 Maiţi, 25 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani ori noaptea supraveghează
procesul de producţie.
rolului Frontului Unităţii Socialiste

Hotărîrile Ctonggesului al Xll-lea al P« C. R.. Efieriilfî creatoare ale Mmm
o
oamenilor—strîrss unite în Stelârîrsa

de a coiitribyâ m dăruire la
Foosirea integrală a capacităţilor Cooperaţia de consum şi de credit propăşirea socialistă a patriei

de producţie - un pas hotărlior în faţa exigenţilor Prograrmifui — CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI
directivă de creştere a nivelului MUNICIPALE HUNEDOARA A F.U.S.
ne
de tras şi ridicare a calităţii vieţii Prin atmosfera însufleţită Congresului al Xll-lea al
în care s-a desfăşurat, Con- P.C.R. Pe primul loc al a-
1979 1 ! 1980 lerinţa municipală Hunedoa­ cestci strădanii pline dc dă­
însufleţirea şi dinamismul
finalizat exemplar | pregătit temeinic emanate de hotărârile Con­ printre primele pe ţară în ce ra a Frontului Unităţii So­ ruire se situează membrii
priveşte suprafaţa comercia­
merituosului colectiv al com­
cialiste poale fi considerată
gresului al Xll-lea al P.C.R. lă raportată la 1000 de lo­ ca un moment de aleasă binatului siderurgic, urmat
au cuprins întregul popor, şi cuitori, care sînt aprovizio­ semnificaţie pentru gânduri­ îndeaproape dc colectivele
Cerinţele creşterii eficien­ acest indice abia dacă era în mod firesc, şi întreaga naţi prin reţeaua cooperaţiei
tei economice impun folosi­ dc 68 la sută. Nc confrun­ masă dc oameni ai muncii le şi simţămintele cc-i animă I.C.S.H., ale fabricii
rea raţională a tuturor mij­ tam cu foarte multe proble­ de consum. Numai în acest an pe toţi cetăţenii localităţii,’ de tricotaje ş.a.m.d. Subliniind
loacelor de muncă. Pentru a me la acest capitol. Am luat care lucrează în cooperative­ au fost date în exploatare 12 în această perioadă de puter­ acest fapt, darea dc scamă pre­
influenţa creşterea produc­ însă asemenea măsuri prin le de consum şi dc credit din noi magazine, iar 22 au fost nică efervescenţă politică de­ zentată în faţa conferinţei a
ţiei şi obţinerea unur benefi­ care am redus la minimum judeţul nostru. Ei au întîm- modernizate. în aceeaşi pe­ terminată de Congresul al înfăţişat tabloul unor impor­
cii. oamenii muncii de la mijloacele inactive. Pur şi pinat acest eveniment dc im­ rioadă au intrat în funcţiu­ Xll-lea al partidului, de tante succese obţinute în via­
l.M.M.R. Simeria acţionează simplu ne-am debarasat dc portanţă istorică cu rezultate ne şi un număr dc 62. secţii transpunerea în viaţă a pro­ ta economică, în cea socială
pe diverse căi în vederea ele. Sc credea că n-o să nc meritorii reflectate în reali­ prestatoare de servicii către punerilor secretarului gene­ şi culturală. Spicuim cîtcva
realizării acestui deziderat. facem planul, lată însă că şi populaţie. ral al P.G.R„ tovarăşul dintre acestea. Valoarea pro­
Unul dintre multiplele as­ cu utilaje mai puţine ni-1 zarea şi depăşirea—producţiei Anul viitor sc vor pune La Nicolae Ceauşescu, privind ducţiei globale industriale
pecte este acela al întrebuin­ facem, îl depăşim şi nici ma­ globale şi marfă, a produc­ dispoziţia populaţiei un nu­ creşterea rolului F.U.S. în planificată pc trei ani şi 11
ţării la întreaga capacitate a ţiei nete, în depăşirea pla­ măr crescând dc magazine viaţa politică şi economico- luni a lost depăşită cu 1,5
maşinilor şi utilajelor din şinile nu mai stau sub praf. nului la achiziţii, la desface­ socială a patriei. Conferinţa miliarde Ici. depăşire cc se
dotare. Prin măsurile luate, — Apoi ? rea cu amănuntul, la export comerciale, de alimentaţie pu- a reliefat, atîf în darea de concretizează în realizarea
de la un trimestru la altul, — Au urmat, firesc, alte mă­ şi la beneficii. Gu aceste ni­ bl ică şi prestatoare de servi­ seamă cît şi în cuvîntul par­ peste plan a 84 700 tone cocs
indicele de utilizare a ma- suri : folosirea extensivă a veluri dc realizare ne an­ cii, iar altele vor fi moder­ ticipanţilor la dezbateri, e- metalurgic, 314 200 lone fon­
şinilor-unelte a crescut. I,a utilajelor în funcţiune, prin gajăm să încheiem anul 1979. nizate. mulaţia cu care oamenii din tă, 189 500 tone oţel. 185 300
finele lunii martie se înre­ înlăturarea opririlor mai Baza materială care nc per­ Concomitent cu dezvoltarea municipiul marii cetăţi side­ tone laminate etc.
gistra un indice de 87,4 la mari, folosirea intensivă a mite să continuăm rezultatele şi modernizarea bazei mate- rurgice muncesc pentru a Cetăţenii municipiului, mo­
sută. ca apoi, la sfârşitul tri­ utilajelor în cadrul schimbu­ cu care am întâmpinat Con­ da viaţă sarcinilor ce le re­ bilizaţi de deputaţi, au e-
mestrului 111, utilizarea ma­ rilor. creşterea productivităţii gresul al Xll-lea a fost crea­ AUREL BULGĂREA vin din Programul de fău­ fectuat în anii J978 şi 1979
şinilor şi utilajelor să ajun­ muncii, policalificarea mun­ tă şi dezvoltată în timp. în preşedintele U.J.C.C. rire a societăţii socialiste muncă patriotică în valoare
gă la 88.2 la sută din timpul citorilor şi poliservirea maşi­ anii actualului cincinal, vo­ Hunedoara-Deva multilateral dezvoltate şi de 68 milioane lei. în cursul
disponibil dc lucru. Cum a nilor. lumul investiţiilor sc ridică înaintare a României spre co­ anului 1979 echipele dc control
lost posibilă atingerea aces­ — Ultimele două sini cele la peste 60 milioane lei, fapt munism. traducerii în viaţă
tor parametri ? Răspunsul mai recente soluţii care vi­ care situează judeţul nostru (Continuare în pag. a 2-a) a istoricelor hotărâri ale (Continuare în pag. a 2-a)
zează creşterea gradului de
l-am primit din partea to­
varăşului Nicolae Capră, utilizare a maşinilor şi uti-
tehnician La biroul organiza­ DORIN CORPADE A
rea muncii din cadrul între­
prinderii In munţi trăiesc şi muncesc forestierii.
— Nu mai departe decît
cu patru-cinci ani în urmă- (Continuare în pag. a 2-a)
Ce se întreprinde pentru îmbunătăţea

condiţiilor lor de muncă şi viată ?
Trofeele
Bh iNiiYi __3 Exploatările forestiere, du­ ploatare Haţeg aii I.F.E.T. cum ne spunea tovarăşul in­
bat. hainele de şut şi s-au pă cum sc ştie, sînt aşezate are răspândiţi în Munţii 0- giner Cornel Adămoni, şeful
Pr I el ele lor înnegrite de întors dc la baia caldă, to­ în locuri izolate. Cu toate a- răştiei şi Munţii Retezat pe­ sectorului, trei cabane pc Va­
cărbune se citea mulţumi­ nifiantă, intr-o sală fru­ ceastă aparentă izolare, mun­ ste 350 dc oameni. Sezonieri lea Boşorodului, două la 'Gu­
rea. An muncit bine Lot moasă. bucuria li s-a am­ ca şi viaţa aici nu pot fi lip­ sau cu contract permanent
unul, s-au întrecut pe ei plificat. pe chipuri. Era site de atributele civilizaţiei. dc muncă, în cele mai multe ra Apei, una la .Zeicâni, două
înşişi hi abataje şi iată, a- momentul în care unui nu­ Şi, intr-adevăr, pentru ca cazuri oamenii aceştia trăiesc la Valea Fierului. .10 vggoa-
cm/i. erau felicitaţi, întim- măr de 15 şefi (le brigăzi munca şi viaţa muncitorilor departe de familiile lor. Ei ne-dormitor completează spa­
,pina\i cu muzică şi flori, cu şi formalii. — cele mai ba­ forestieri să nu fie lipsite pe trăiesc şi muncesc după re­ ţiul de cazare necesar accs-
urări (le noi succese şi să­ nc în muncă şi în realizări cât se poate dc atributele a- guli statornicite dc însuşi
nătate. „Noroc bun !“, ..No­ pe acest an — li s-au în­ cestcia, se cheltuiesc sume modul acesta dc viaţă, intr-o ION CIOCLEI
roc bun „Noroc bun !“. miim t frumoase trofee mi­ importante. organizare interioară proprie. Maria Jurcu — —.. u.mre
mum-cilioarele
fruntaşe
7 radii ionului salul, mineresc nereşti. l-am văzul. îmbu­ Sectorul forestier dc ex­ La dispoziţia lor stau, după (Continuare în pag. a 3-a) tăţii (le bunuri metalice Brad. ale uni­
era rostit cu satisfacţie de­ joraţi de emoţie pe Con­
plină. 67 000 tone de căr­ stantin Lupvlescu. Kacso
bune cocsificabil peste plan. loan, Vid ar Butnarii, Ion
adică aproape dc trei ori apoi o perioadă de 8 luni ■de prestări servicii. Este SPECTACOL,
Rotarii, Mihai Nistor. Ion pentru practică. vorba de o unitate unde se
mai mult fată de angaja­ Circa, Simian 'Ţicu. Balinl fac înregistrări dc ¿muzică pe FOLCLORIC
mentul. anual asumat, dc mi­ Adcilberl. Ghcorghc Fonia, benzi de magnetofon şi ca­ Ansamblul de cintecc si
nerii de la Imperii la în­ Ilaralumbie livrea, loan PUNTE PESTE .1IU sete. Secţia este situată pe •dansuri al Casei de cultură
strada Tudor Vladimirescu.
ceputul anului, cînd i-au Racolja, Victor Rusan, A- CURS DE PREGĂTIRE din I-Iaţeg a sus ţi put dumi­
La Pe irita, ţn dreptul car­
chemat la întrecere pe or­ vram Ni cala, Antonia Du­ PENTRU tierului 8 Martie, a început nică, în Taţii sătenilor din
tacii lor din întreaga jară blin primind frumosul sim­ MECANIZATORI construcţia unei noi punţi STUDENŢI ÎN TABERE Lunca Cornii dc Sus, spec­
de
— acesta era raportul dat bol moral al. preţuirii mun­ peste Jiul (le Kst. Puntea va tacolul folcloric „La poale reuşit
In
Ketezat“,
acest
locui­
în fata partidului. ,.Şi piuă cii lor, al aprecierii reali­ înlesni legătura între „Luminii“, spectacol au evoluat soliştii
torii
străzilor
Tlia
La
S.M.A.
stu­
Un
mare
la 31 decembrie mai sînt zărilor obţinute în produc­ , I ză un curs <le scurtă durată funeţionea- „Mesteacănului“, „Traian Vu­ denţi dintre număr mai de meri­ vocali şi formaţia de dansuri,
cei
cîleva zile bane de produc­ ţia de cărbune a minei Lu­ I pentru pregătirea în meseria ia“ şi altele cu oraşul. tuoşi dc la I.M. Petroşani acompaniaţi de orchestra de
ţie" — releva cu subînţeles peni. , de mecanizator. La această îşi petrec binemeritata va­ muzică populară.
Dumitru Făiniş, preşedinte­ La anul şi la mulţi ani, ( formă de pregătire sini cu­ PENTItU IUBITORII canţă de iarnă în taberele
le comitetului sindicatului cît mai multe asemenea prinşi peste 130 cursanţi ca- DE MUZICA organizate pentru ei la Bra­
Oradea,
pe mina Lupeni. trofee ! J I re, acum, sub îndrumarea în oraşul Haţeg s-a des­ şov, Sibiu, Buşteni, in Izvorul
cadrelor de specialitate, îşi
Mureşului,
pe­
După puţin timp, vreme , însuşesc, timp de 3 luni, cu- chis, sub egida •cooperativei rioada 23 decenibrie 1079 —
în care minerii şi-au schim­ •DAN VRiNCEANU ţ noş tintele teoretice, nrmind „lîeiezativî'“, r> nouă secţie 3 ianuarie 1080.