Page 85 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 85
BERII!- !g timpul prezent ,
Eveniment de covârşitoa sapa alături de ceilalţi să comunei au fost conjugate 0
re importanţă pentru desti teni, ba dimpotrivă, autori spre schimbarea cu adevă-
(
nele României socialiste, cel tatea lui creşte, iar oamenii ral a înfăţişării localităţii,
de al Xll-lea Congres al nu mai privesc treburile co a vieţii locuitorilor.
Peste 80 la sută din ca
partidului, al întregului po munei ca pe nişte probleme
por, a jalonat în mod ştiin de serviciu ale .primarului. sele în care trăiesc cei a-
proape 3 700 de cetăţeni
ţific noile direcţii de dez Este un adevăr că primarul sînt noi sau renovate, unele
voltare a ţării şi, în acest cu etaj. Nimeni nu s-ar fi
cadru, al satului contempo gîndit cu 15—20 de ani în
ran. Itinerar socialist urmă că în această comu
— In această puternică e- nă'. locuitorii vor beneficia
feivcsccnţă creatoare ne re
de obiective social-cullurale
găsim prin tot ceea ce fa nu trebuie să stea doar la moderne. Numai în ultimii
f
cem — ne spune primarul sediu, în biroul său, ci în ani au fost date în folosin
din Bcriu, tovarăşul Iosif sat, acolo în comună, acolo ţă la Beriu o şcoală cu 16
Nistorcscu. Noi, cadrele de unde clocoteşte viaţa. săli de clasă şi internat,
conducere, trăim viaţa co Beriul este leagănul co sală de sport, grădiniţă, un
munei, a satelor iar oame pilăriei mele, al bunicilor şi dispensar veterinar şi ma-
nii sini deplin angajaţi în- străbunicilor mei, continuă
SI Al COIUSILIULUI POPUUR JUDEŢEAN tr-un amplu proces revolu primarul. Comuna a cunos V. PÂŢAN
ţionar. Eu socot că prima cut prefaceri deosebite în
rului nu-i scade cu nimic anii socialismului, cînd e-
din prestigiu dacă dă cu forturilc tuturor cetăţenilor (Continuare în pag. a 3-a)
Anul XXXI, nr. 6 885 Miercuri, 26 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani
Geneza „pădurilor de
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC CA.P. Rapoltu Mare a obţinut 7032 kg metal" din străfundurile
porumb boabe ia hectar vetrei de lumină a Jiului
nu trebuie căutată prin
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. memoria erelor geologice
deşi, la urma urmei, cam
i recolta bună, dar tot pe acolo şi-ar avea o-
■ Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae direcţie au acţionat pentru identificarea şi bîrşia. Fenomenul este cît
Ceauşescu, secretar general al Partidului asigurarea evidenţei valorilor cultural-ar-
Comunist Român, marţi, 25 decembrie, a tistice din ţară şi străinătate, care repre se poate de contemporan
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe zintă bunuri ce aparţin întregului nostru care poate fi mult sporită nouă. „Pădurea" purcede
cutiv al C.C. al P.C.R. popor. dinspre retorta furnalelor
Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi Comitetul Politic Executiv a aprobat măsu către baia clocotitoare a
aprobat un raport privind aplicarea — în- rile propuse pentru continuarea lucrărilor de Un important obiectiv sta kg porumb boabe STAS la oţelăriilor şi „furcile cau
-cepînd de la 1 ianuarie 1980 — a preve inventariere şi bună administrare a aces bilit dc Congresul al Xll-lea hectar, iar în acest an pro dine" ale laminoarelor.
derilor Legii beneficiilor în cooperativele tor valori ce aparţin patrimoniului cultu al partidului în domeniul a - ducţia realizată a fost de
agricole de producţie. Introducerea indica ral naţional şi a indicat să se ia şi în vii griculturii îl reprezintă spo 7 032 kg boabe la hectar.
torului „beneficii“ creează pentru unităţile tor măsuri pentru apărarea şi evitarea rirea producţiei dc cereale, Experienţa proprie ne-a „Pădurea
agricole cooperatiste necesitatea de a-şi oricăror înstrăinări sau deteriorări ale va care, în cincinalul următor, demonstrat că, în condiţiile
concepe şi organiza astfel activitatea incit lorilor culturale, pentru buna lor conser pe ţară, va trebui să ajungă specifice unităţii noastre, cele de metal“
să-şi acopere cheltuielile din venituri, să vare, valorificarea ştiinţifică şi punerea, la 27—28 milioane tone a- mai bune rezultate se înre
obţină beneficii în vederea asigurării re în continuare, în circuitul public a aces nual. Fireşte, pentru realiza gistrează folosind sămînţă din a Vulcanului
surselor necesare propriei dezvoltări şi, tei preţioase avuţii materiale şi spirituale rea acestei producţii fiecare hibrizii dubli de porumb din
totodată, să contribuie la constituirea fon a poporului nostru. unitate agricolă cooperatistă grupa 200, respectiv 208 şi
durilor centralizate ale statului. Comitetul Politic Executiv a dezbătut, şi de stat este chemată să-şi 220. r
Comitetul Politic Executiv a trasat sar de asemenea, şi a stabilit o serie de mă aducă o contribuţie însemna Aceşti hibrizi dau recolte Apoi face un ultim po
cini Uniunii Naţionale a Cooperativelor A- suri privind alegerile de deputaţi în Ma tă, prin valorificarea mai e- sporite în condiţiile cînd se pas pe la Vulcan, unde o
gricole de Producţie, Ministerului Agricul rea Adunare Naţională şi în consiliile ficientă a întregului potenţial face o fertilizare corespunză mină de oameni destoinici
turii ^i Industriei Alimentare, Ministeru populare, precum şi pregătirea celui de-al productiv de care dispune. toare a solului cu îngrăşă taie cu precizie şi mare
lui Finanţelor şi Băncii pentru Agricultu II-lca Congres al Frontului Unităţii Socia Materializarea acestui dezi minte chimice. Doza medie ştiinţă felurite forme de
ră şi Industrie Alimentară să sprijine efec liste. S-au precizat o serie de criterii şi derat reprezintă o preocupa de îngrăşăminte chimice pe
tiv fiecare unitate agricolă cooperatistă pen norme care asigură reprezentarea judicioa re principală a conducerii bază de fosfor şi azot apli „trunchiuri“, care vor ţine
tru ca, în 1980, acestea să obţină producţii să în organele puterii de stat a tuturor C.A.P. Rapoltu Mare, a tutu cată la hectar a fost dc 500 pe creştetele lor greul pă-
tot mai mari — vegetale şi animale, să se a- categoriilor de oameni ai muncii, a femei ror cooperatorilor şi mecani kg substanţă comercială. O mînlului. Acestor trun
sigure rentabilizarea, intr-un termen scurt, lor, precum şi a membrilor organizaţiilor zatorilor care, sub conduce atenţie deosebită am acordat chiuri, în termeni mai teh
a tuturor cooperativelor agricole de pro proprii ale Frontului Unităţii Socialiste. rea organizaţiei de partid, au respectării raportului de 1,5:1 nici li se spun stîlpi de
ducţie. In acest scop, se vor stabili progra Consiliile populare vor avea doi vicepre reuşit ca, în actualul cinci între azot şi fosfor. susţinere. Şi fiindcă inge
me de îmbunătăţire a activităţii economice şedinţi nescoşi din producţie, dintre care nal, în fiecare an să depă niozitatea omului n-a bă
a cooperativelor agricole de producţie, unul va fi membru al conducerii organi şească simţitor producţia de Una din lucrările care au tut pasul pe loc, bd~ chiar
pentru creşterea producţiei, folosirea cu zaţiei locale a F.U.S. S-a stabilit să se de cereale planificată, rezultate avut un rol decisiv în ob omul a căutat în perma
eficienţă sporită a pămîntului, extinderea pună mai multe candidaturi într-un nu superioare înregistrînd îndeo ţinerea de recolte superioare nenţă noi soluţii care să-i
mecanizării lucrărilor agricole, folosirea măr sporit de circumscripţii electorale, la sebi la cultura porumbului, este şi erbicidarea culturii po vină în ajutor spre a-şi
judicioasă a forţei de muncă, diversifica consiliile populare comunale ajungîndu-se în complexul de factori care rumbului. Prin aplicarea a
rea activităţilor cu caracter industrial, a pînă la 95 la sută din totalul deputaţilor au influenţat hotărîtor soar cîte 5 kg Gesaprim la hectar spori rezultatele muncii,
prestărilor de servicii, a cooperării cu uni ce vor fi aleşi. ta recoltei, un loc de seamă s-a asigurat eliminarea pra- spre a-şi uşura lucrul, s-a
gîndit că este şi mai bi
tăţile de stat şi cooperatiste etc. l-a ocupat stabilirea şi apli şilelor manuale, la a căror e-
in cadrul şedinţei. Comitetul Politic Exe Comitetul Politic Executiv a subliniat cu carea cu stricteţe a unei teh ne dacă aceşti stîlpi ar fi
acţionaţi hidraulic. Aşa an
cutiv a dezbătut, de asemenea, un raport satisfacţie ecoul larg şi interesul deosebit nologii care să ne asigure CORNEL TĂRĂPOANCĂ apărut stîlpii hidraulici
privind rezultatele acţiunii de identificare pe care propunerile tovarăşului Nicolae obţinerea unor randamente cît inginer şef de susţinere. In faţa lor
şi inventariere a bunurilor de valoare deo Ceauşescu de creere a organizaţiilor pro la C.A.P. Rapoltu Mare lemnul din trunchi de
sebită din ţară şi străinătate aparţinînd prii ale Frontului Unităţii Socialiste le-au mai ridicate la unitatea de
poporului român. găsit în rîndul maselor de oameni ai mun suprafaţă. Ca urmare a fost brad a bătut în retragere.
In scopul aplicării prevederilor Legii cii, al femeilor, aceasta exprimînd dorinţa posibil ca în anul trecut să Pădurea — pădure se
privind ocrotirea patrimoniului cultural celor ce nu sînt membri ai partidului de obţinem, în medie, peste 6 000 (Continuare in pag. a 2-a) pregătea de acum pentru
naţional, a ansamblului de măsuri stabili a participa activ, în cadru organizat, la alte rosturi. Dar noile pă
te pentru acest domeniu de conducerea viaţa politică a ţării, la înfăptuirea Pro duri trebuiau „crescute".
partidului şi statului, Comisia centrală de gramului Partidului Comunist Român. Locul cel mai potrivii —
stat a patrimoniului cultural naţional, or Comitetul Politic Executiv a soluţionat, Vulcanul, secţia de susţi
ganele de- stat în atribuţia cărora intră de asemenea, probleme ale .activităţii cu neri hidraulice. Cine îşi mai
înfăptuirea prevederilor legale în această rente de partid şi de stat. aminteşte ce se înlîmpla
în urmă cu un deceniu pe
la această secţie mai că
Asiotimpyi IN INTERIORUL nu crede ce vede acum
pomicultorilor ZIARULUI începutul a fost timid, ca
orice început. într-un an
Dacă vrem să avem o re desfundatul unei suprafeţe @ Dosarul energiei se confecţionaţi 6 000 de
coltă bună de fructe, nu de 24 hictare, care este asemenea stîlpi. Cu tim
trebuie sa lăsăm niciodată destinată înfiinţării unei noi © Educarea materialist- pul, minerii au începui
livezile singure — se des livezi. Cu aceeaşi răspun ştiinţifică a elevilor. să-i solicite din ce în ce
tăinuia într-un dialog şeful dere şi dăruire se pregă Fiecare disciplină — mai mult. Stîlpii erau
echipei pomicole de la teşte soarta recoltei de un loc unde se să buni, practici, uşor de
C.A.P. Geoagiu, Ion Gîrjob. fructe din anul 1980 şi din manevrat. Se putea pă
Mai ales în anotimpul de viitorul cincinal la C.A.P. desc germenii convin trunde cu ei în locuri
iarnă plantaţiile „cer“ să Sintandrei, unde prinde gerilor comuniste DORIN CORPADE
fie îngrijite şi ocrotite. Sînt contur o livadă intensivă şi I.V. Călău, atelierul mecanic. Strungarul Şoş Tiberiu se
atîtea lucrări de făcut in superintensivă pe mai mult @ Deva — Actualităţi ocupă cu seriozitate de iniţierea in meserie a practicantului (Continuare
cit cu greu pot fi cuprinse de 100 hectare, la I.A.S. ® Semnal Eugen Văcaru. in pag. a 2-a)
doar de cei cîteva zeci de Simeria şi în alte unităţi Foto : VIRGIL ONOIU
pomicullori din fermă. Ob unde pomicultorii au înţeles
ţinerea a peste 600 tone că prin acţiunile de acum
fructe în anul viitor ’ ne se asigură bazele obţinerii
obligă să facem la timp unor producţii bogate. loan Cleju, Teodor Codrii». (proză), Gheorghe Sima (tex ELEVI ÎN EXCURSIE
(Ing.
MIRCEA
loan
stropirile, fertilizările, ară Iată de ce se cuvine ca respondent). OPRIŞA, co te de şi brigadă artistică), (de
Barb
Ispas
Mlliaela
de
turile, să apărăm pomii pomicultorilor, tuturor ce but). de In la aceste zile, de 90 chimie elevi J
şi
liceele
împotriva rozătoarelor. lor care se îngrijesc perma ANIVERSARE „Aurel Vlaicu“ din Orăştie J
Pentru ca investiţiile în nent să avem o producţie MUNCA patriotica Cenaclul „Radu Stanca“ 3« DE ANI s-au aflat în excursie în ju- ^
pomicultură să fie eficiente îndestulătoare de fructe, să di»» Câlan şi-a aniversat 5 LA CĂRBUNE deţele ce Timiş şi Caraş-Severin. ^ I
au
vizitat
După
unele
o-
ne preocupăm să realizăm le aducem, acum, în prag Peste 400 de cooperatori de ani dc activitate. Şedinţa biecrive turistice din zonă, j.
au
într-un timp cit mai scurt de an nou, cuvinte de lau la C.A.P. la Brad amplă participat festivă a prilejuit o privire Minerul Andrei Smul a ei au -petrecut clipe de ne-
acţiu
duminică
o
activităţii
a
ce
retrospectivă
întreg volumul de lucrări dă şi preţuire pentru efor ne de muncă patriotică in naclului, a contribuţiei lui la Lonea, dintre de care ani 23 la la mina uitat în pitorescul peisaj s &
muncit
3S
a-
montan de la Poiana Măru-
culturală
de modernizare stabilit — turile ce le depun şi hărni ferma zootehnică din locali viaţa s-au citit a oraşului. cela.şi sector. Cu prilejul ie lui.
Apoi
de
scrisorile
a continuat ideea inginerul cia ce o dovedesc în mun tate. Au fost efectuate lu salut ale unor membri dc o- şirii Ia pensie, ortacii l-au
şef al C.A.P. Orăştie, Se că, în vederea creşterii po crări de reamenajare, ordine noare şi s-au Înmânat premii înconjurat cu aleasă stimă şi
ver Mischie. De aceea, tenţialului productiv al li şi curăţire. S-au evidenţiat simbolice iui Ionel Amăriu- preţuire, pionierii l-au oferit
chiar şi acum, iarna, cînd vezilor. echipele conduse de Adam ţel (poezie), Ion Marinescu flori, urindu-1 viaţă lungă şi
Suciu, Constantin Corinda,
timpul permite, lucrăm la N. TÎRCOB (fabule), Nicolina Mthăilâ multă sănătate.