Page 85 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 85

BERII!-             !g timpul prezent ,



                                                                                                Eveniment  de  covârşitoa­  sapa  alături  de  ceilalţi  să­  comunei au fost conjugate 0
                                                                                              re  importanţă  pentru  desti­  teni,  ba  dimpotrivă,  autori­  spre schimbarea cu adevă-
                                                                                                                                                                      (
                                                                                              nele  României  socialiste,  cel   tatea  lui  creşte,  iar  oamenii   ral a înfăţişării localităţii,
                                                                                              de  al  Xll-lea  Congres  al   nu mai privesc treburile co­  a vieţii locuitorilor.
                                                                                                                                                   Peste  80  la  sută  din  ca­
                                                                                              partidului,  al  întregului  po­  munei  ca  pe  nişte  probleme
                                                                                              por,  a  jalonat  în  mod  ştiin­  de  serviciu  ale  .primarului.   sele  în  care  trăiesc  cei  a-
                                                                                                                                                 proape  3  700  de  cetăţeni
                                                                                              ţific  noile  direcţii  de  dez­  Este un adevăr că primarul  sînt  noi  sau  renovate,  unele
                                                                                              voltare  a  ţării  şi,  în  acest                  cu  etaj.  Nimeni  nu  s-ar  fi
                                                                                              cadru,  al  satului  contempo­                     gîndit  cu  15—20  de  ani  în
                                                                                              ran.                      Itinerar socialist       urmă  că  în  această  comu­
                                                                                                — In această puternică e-                        nă'.  locuitorii  vor  beneficia
                                                                                              feivcsccnţă creatoare ne re­
                                                                                                                                                 de  obiective  social-cullurale
                                                                                              găsim  prin  tot  ceea  ce  fa­  nu  trebuie  să  stea  doar   la   moderne.  Numai  în  ultimii
                                                                                                                                            f
                                                                                               cem  —  ne  spune  primarul   sediu,  în  biroul  său,  ci  în   ani  au  fost  date  în  folosin­
                                                                                               din  Bcriu,  tovarăşul  Iosif   sat,  acolo  în  comună,  acolo   ţă  la  Beriu  o  şcoală  cu  16
                                                                                              Nistorcscu.  Noi,  cadrele  de   unde clocoteşte viaţa.  săli  de  clasă  şi  internat,
                                                                                               conducere,  trăim  viaţa  co­  Beriul  este  leagănul  co­  sală  de  sport,  grădiniţă,  un
                                                                                               munei,  a  satelor  iar  oame­  pilăriei  mele,  al  bunicilor  şi   dispensar veterinar şi ma-
                                                                                               nii  sini  deplin  angajaţi  în-   străbunicilor  mei,  continuă
               SI   Al  COIUSILIULUI              POPUUR          JUDEŢEAN                     tr-un  amplu  proces  revolu­  primarul.  Comuna  a  cunos­    V. PÂŢAN
                                                                                              ţionar.  Eu  socot  că  prima­  cut  prefaceri  deosebite  în
                                                                                              rului  nu-i  scade  cu  nimic   anii  socialismului,  cînd  e-
                                                                                              din prestigiu dacă dă cu  forturilc tuturor cetăţenilor  (Continuare în pag. a 3-a)
                Anul XXXI, nr. 6 885    Miercuri, 26 decembrie 1979   4 pagini — 30 bani



                                                                                                                                                      Geneza  „pădurilor  de
                       ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC                                                CA.P. Rapoltu Mare a obţinut 7032 kg              metal"  din  străfundurile
                                                                                                         porumb boabe ia hectar                     vetrei  de  lumină  a  Jiului
                                                                                                                                                    nu  trebuie  căutată  prin
                                 EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.                                                                                         memoria  erelor  geologice
                                                                                                                                                    deşi,  la  urma  urmei,  cam
                                                                                                     i recolta         bună, dar                    tot  pe  acolo  şi-ar  avea  o-
            ■   Sub   preşedinţia   tovarăşului   Nicolae   direcţie  au  acţionat  pentru  identificarea  şi                                       bîrşia.  Fenomenul  este  cît
            Ceauşescu,  secretar  general  al  Partidului   asigurarea   evidenţei   valorilor   cultural-ar-
            Comunist  Român,  marţi,  25  decembrie,  a   tistice  din  ţară  şi  străinătate,  care  repre­                                        se  poate  de  contemporan
            avut  loc  şedinţa  Comitetului  Politic  Exe­  zintă  bunuri  ce  aparţin  întregului  nostru   care poate fi  mult sporită            nouă.  „Pădurea"  purcede
            cutiv al C.C. al P.C.R.                 popor.                                                                                          dinspre  retorta  furnalelor
              Comitetul  Politic  Executiv  a  dezbătut  şi   Comitetul  Politic  Executiv  a  aprobat  măsu­                                       către  baia  clocotitoare  a
            aprobat  un  raport  privind  aplicarea  —  în-   rile  propuse  pentru  continuarea  lucrărilor  de   Un  important  obiectiv  sta­  kg  porumb  boabe  STAS  la   oţelăriilor şi „furcile cau­
            -cepînd  de  la  1  ianuarie  1980  —  a  preve­  inventariere  şi  bună  administrare  a  aces­  bilit  dc  Congresul  al  Xll-lea   hectar,  iar  în  acest  an  pro­  dine" ale laminoarelor.
            derilor  Legii  beneficiilor  în  cooperativele   tor  valori  ce  aparţin  patrimoniului  cultu­  al  partidului  în  domeniul  a  -   ducţia  realizată  a  fost  de
            agricole  de  producţie.  Introducerea  indica­  ral  naţional  şi  a  indicat  să  se  ia  şi  în  vii­  griculturii  îl  reprezintă  spo­  7 032 kg boabe la hectar.
            torului  „beneficii“  creează  pentru  unităţile   tor  măsuri  pentru  apărarea  şi  evitarea   rirea  producţiei  dc  cereale,   Experienţa   proprie   ne-a   „Pădurea
            agricole  cooperatiste  necesitatea  de  a-şi   oricăror  înstrăinări  sau  deteriorări  ale  va­  care,  în  cincinalul  următor,   demonstrat  că,  în  condiţiile
            concepe  şi  organiza  astfel  activitatea  incit   lorilor  culturale,  pentru  buna  lor  conser­  pe  ţară,  va  trebui  să  ajungă   specifice  unităţii  noastre,  cele   de metal“
            să-şi  acopere  cheltuielile  din  venituri,  să   vare,  valorificarea  ştiinţifică  şi  punerea,   la  27—28  milioane  tone  a-   mai  bune  rezultate  se  înre­
            obţină  beneficii  în  vederea  asigurării  re­  în  continuare,  în  circuitul  public  a  aces­  nual.  Fireşte,  pentru  realiza­  gistrează  folosind  sămînţă  din   a Vulcanului
            surselor   necesare   propriei   dezvoltări   şi,   tei  preţioase  avuţii  materiale  şi  spirituale   rea  acestei  producţii  fiecare   hibrizii  dubli  de  porumb  din
            totodată,  să  contribuie  la  constituirea  fon­  a poporului nostru.           unitate  agricolă  cooperatistă   grupa  200,  respectiv  208  şi
            durilor centralizate ale statului.        Comitetul  Politic  Executiv  a  dezbătut,   şi  de  stat  este  chemată  să-şi   220.  r
              Comitetul  Politic  Executiv  a  trasat  sar­  de  asemenea,  şi  a  stabilit  o  serie  de  mă­  aducă  o  contribuţie  însemna­  Aceşti  hibrizi  dau  recolte   Apoi  face  un  ultim  po­
            cini  Uniunii  Naţionale  a  Cooperativelor  A-   suri  privind  alegerile  de  deputaţi  în  Ma­  tă,  prin  valorificarea  mai  e-   sporite  în  condiţiile  cînd  se   pas  pe  la  Vulcan,  unde  o
            gricole  de  Producţie,  Ministerului  Agricul­  rea  Adunare  Naţională  şi  în  consiliile   ficientă  a  întregului  potenţial   face  o  fertilizare  corespunză­  mină  de  oameni  destoinici
            turii  ^i  Industriei  Alimentare,  Ministeru­  populare,  precum  şi  pregătirea  celui  de-al   productiv de care dispune.  toare  a  solului  cu  îngrăşă­  taie  cu  precizie  şi  mare
            lui  Finanţelor  şi  Băncii  pentru  Agricultu­  II-lca  Congres  al  Frontului  Unităţii  Socia­  Materializarea  acestui  dezi­  minte  chimice.  Doza  medie   ştiinţă  felurite  forme  de
            ră  şi  Industrie  Alimentară  să  sprijine  efec­  liste.  S-au  precizat  o  serie  de  criterii  şi   derat  reprezintă  o  preocupa­  de  îngrăşăminte  chimice  pe
            tiv  fiecare  unitate  agricolă  cooperatistă  pen­  norme  care  asigură  reprezentarea  judicioa­  re  principală  a  conducerii   bază  de  fosfor  şi  azot  apli­  „trunchiuri“,  care  vor  ţine
            tru  ca,  în  1980,  acestea  să  obţină  producţii   să  în  organele  puterii  de  stat  a  tuturor   C.A.P.  Rapoltu  Mare,  a  tutu­  cată  la  hectar  a  fost  dc  500   pe  creştetele  lor  greul  pă-
            tot  mai  mari  —  vegetale  şi  animale,  să  se  a-   categoriilor  de  oameni  ai  muncii,  a  femei­  ror  cooperatorilor  şi  mecani­  kg  substanţă  comercială.  O   mînlului.  Acestor  trun­
            sigure  rentabilizarea,  intr-un  termen  scurt,   lor,  precum  şi  a  membrilor  organizaţiilor   zatorilor  care,  sub  conduce­  atenţie  deosebită  am  acordat   chiuri, în termeni mai teh­
            a  tuturor  cooperativelor  agricole  de  pro­  proprii  ale  Frontului  Unităţii  Socialiste.   rea  organizaţiei  de  partid,  au   respectării  raportului  de  1,5:1   nici  li  se  spun  stîlpi  de
            ducţie.  In  acest  scop,  se  vor  stabili  progra­  Consiliile  populare  vor  avea  doi  vicepre­  reuşit  ca,  în  actualul  cinci­  între azot şi fosfor.  susţinere.  Şi  fiindcă  inge­
            me  de  îmbunătăţire  a  activităţii  economice   şedinţi  nescoşi  din  producţie,  dintre  care   nal,  în  fiecare  an  să  depă­    niozitatea  omului  n-a  bă­
            a   cooperativelor   agricole   de   producţie,   unul  va  fi  membru  al  conducerii  organi­  şească  simţitor  producţia  de   Una  din  lucrările  care  au   tut pasul pe loc, bd~ chiar
            pentru  creşterea  producţiei,  folosirea  cu   zaţiei  locale  a  F.U.S.  S-a  stabilit  să  se  de­  cereale  planificată,  rezultate   avut  un  rol  decisiv  în  ob­  omul  a  căutat  în  perma­
            eficienţă  sporită  a  pămîntului,  extinderea   pună  mai  multe  candidaturi  într-un  nu­  superioare  înregistrînd  îndeo­  ţinerea  de  recolte  superioare   nenţă  noi  soluţii  care  să-i
            mecanizării   lucrărilor   agricole,   folosirea   măr  sporit  de  circumscripţii  electorale,  la   sebi  la  cultura  porumbului,   este şi erbicidarea culturii po­  vină  în  ajutor  spre  a-şi
            judicioasă  a  forţei  de  muncă,  diversifica­  consiliile  populare  comunale  ajungîndu-se   în  complexul  de  factori  care   rumbului.  Prin  aplicarea  a
            rea  activităţilor  cu  caracter  industrial,  a   pînă  la  95  la  sută  din  totalul  deputaţilor   au  influenţat  hotărîtor  soar­  cîte  5  kg  Gesaprim  la  hectar   spori  rezultatele  muncii,
            prestărilor  de  servicii,  a  cooperării  cu  uni­  ce vor fi aleşi.            ta  recoltei,  un  loc  de  seamă   s-a  asigurat  eliminarea  pra-   spre  a-şi  uşura  lucrul,  s-a
                                                                                                                                                    gîndit  că  este  şi  mai  bi­
            tăţile de stat şi cooperatiste etc.                                              l-a  ocupat  stabilirea  şi  apli­  şilelor manuale, la a căror e-
              in  cadrul  şedinţei.  Comitetul  Politic  Exe­  Comitetul  Politic  Executiv  a  subliniat  cu   carea  cu  stricteţe  a  unei  teh­  ne  dacă  aceşti  stîlpi  ar  fi
                                                                                                                                                    acţionaţi  hidraulic.  Aşa  an
            cutiv  a  dezbătut,  de  asemenea,  un  raport   satisfacţie  ecoul  larg  şi  interesul  deosebit   nologii  care  să  ne  asigure   CORNEL TĂRĂPOANCĂ  apărut  stîlpii  hidraulici
            privind  rezultatele  acţiunii  de  identificare   pe  care  propunerile  tovarăşului  Nicolae   obţinerea  unor  randamente  cît   inginer şef  de  susţinere.  In  faţa  lor
            şi  inventariere  a  bunurilor  de  valoare  deo­  Ceauşescu  de  creere  a  organizaţiilor  pro­               la C.A.P. Rapoltu Mare  lemnul  din  trunchi  de
            sebită  din  ţară  şi  străinătate  aparţinînd   prii  ale  Frontului  Unităţii  Socialiste  le-au   mai  ridicate  la  unitatea  de
            poporului român.                        găsit  în  rîndul  maselor  de  oameni  ai  mun­  suprafaţă.  Ca  urmare  a  fost               brad  a  bătut  în  retragere.
              In   scopul   aplicării   prevederilor   Legii   cii,  al  femeilor,  aceasta  exprimînd  dorinţa   posibil  ca  în  anul  trecut  să   Pădurea  —  pădure  se
            privind   ocrotirea   patrimoniului   cultural   celor  ce  nu  sînt  membri  ai  partidului  de   obţinem, în medie, peste 6 000  (Continuare in pag. a 2-a)  pregătea  de  acum  pentru
            naţional,  a  ansamblului  de  măsuri  stabili­  a  participa  activ,  în  cadru  organizat,  la                                        alte rosturi. Dar noile pă­
            te  pentru  acest  domeniu  de  conducerea   viaţa  politică  a  ţării,  la  înfăptuirea  Pro­                                          duri  trebuiau  „crescute".
            partidului  şi  statului,  Comisia  centrală  de   gramului Partidului Comunist Român.                                                  Locul  cel  mai  potrivii  —
            stat  a  patrimoniului  cultural  naţional,  or­  Comitetul  Politic  Executiv  a  soluţionat,                                          Vulcanul,  secţia  de  susţi­
            ganele  de-  stat  în  atribuţia  cărora  intră   de  asemenea,  probleme  ale  .activităţii  cu­                                       neri hidraulice. Cine îşi mai
            înfăptuirea prevederilor legale în această  rente de partid şi de stat.                                                                 aminteşte  ce  se  înlîmpla
                                                                                                                                                    în  urmă  cu  un  deceniu  pe
                                                                                                                                                    la  această  secţie  mai  că
                                          Asiotimpyi                   IN INTERIORUL                                                                nu  crede  ce  vede  acum
                                       pomicultorilor                    ZIARULUI                                                                   începutul  a  fost  timid,  ca
                                                                                                                                                    orice  început.  într-un  an
               Dacă vrem să avem o re­  desfundatul  unei  suprafeţe   @  Dosarul  energiei                                                         se  confecţionaţi  6  000  de
              coltă  bună  de  fructe,  nu  de  24  hictare,  care  este                                                                            asemenea  stîlpi.  Cu  tim­
             trebuie  sa  lăsăm  niciodată  destinată  înfiinţării  unei  noi   ©  Educarea  materialist-                                           pul,  minerii  au  începui
             livezile  singure  —  se  des­  livezi.  Cu  aceeaşi  răspun­  ştiinţifică  a  elevilor.                                               să-i  solicite  din  ce  în  ce
             tăinuia  într-un  dialog  şeful  dere  şi  dăruire  se  pregă­  Fiecare  disciplină  —                                                 mai  mult.  Stîlpii  erau
             echipei  pomicole  de  la  teşte  soarta  recoltei  de   un  loc  unde  se  să­                                                        buni,  practici,  uşor  de
             C.A.P.  Geoagiu,  Ion  Gîrjob.  fructe  din  anul  1980  şi  din                                                                       manevrat.  Se  putea  pă­
             Mai  ales  în  anotimpul  de  viitorul  cincinal  la  C.A.P.   desc  germenii  convin­                                                 trunde cu ei în locuri
             iarnă  plantaţiile  „cer“  să  Sintandrei,   unde   prinde   gerilor  comuniste                                                           DORIN CORPADE
             fie  îngrijite  şi  ocrotite.  Sînt  contur  o  livadă  intensivă  şi               I.V.   Călău,   atelierul   mecanic.   Strungarul   Şoş   Tiberiu   se
             atîtea  lucrări  de  făcut  in­  superintensivă  pe  mai  mult   @  Deva  —  Actualităţi   ocupă   cu   seriozitate   de   iniţierea   in   meserie   a   practicantului   (Continuare
             cit  cu  greu  pot  fi  cuprinse  de  100  hectare,  la  I.A.S.   ® Semnal       Eugen Văcaru.                                              in pag. a 2-a)
             doar  de  cei  cîteva  zeci  de  Simeria  şi  în  alte  unităţi                                                   Foto : VIRGIL ONOIU
             pomicullori  din  fermă.  Ob­  unde  pomicultorii  au  înţeles
             ţinerea  a  peste  600  tone  că  prin  acţiunile  de  acum
             fructe  în  anul  viitor  ’  ne  se  asigură  bazele  obţinerii
             obligă  să  facem  la  timp  unor producţii bogate.                              loan   Cleju,   Teodor   Codrii».   (proză),   Gheorghe   Sima   (tex­  ELEVI ÎN EXCURSIE
                                                                                              (Ing.
                                                                                                   MIRCEA
                                                                                                                                            loan
             stropirile,  fertilizările,  ară­  Iată  de  ce  se  cuvine  ca                  respondent).  OPRIŞA,   co­  te   de  şi  brigadă   artistică),   (de­
                                                                                                                       Barb
                                                                                                                                      Ispas
                                                                                                                               Mlliaela
                                                                                                                                                                  de
             turile,  să  apărăm  pomii   pomicultorilor,  tuturor  ce­                                                but).                     de  In   la  aceste   zile,  de  90  chimie   elevi   J
                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                       liceele
             împotriva rozătoarelor.  lor care se îngrijesc perma­                                 ANIVERSARE                                    „Aurel   Vlaicu“   din   Orăştie   J
               Pentru  ca  investiţiile  în  nent  să  avem  o  producţie   MUNCA patriotica   Cenaclul   „Radu   Stanca“     3« DE ANI          s-au   aflat   în   excursie   în   ju-   ^
             pomicultură  să  fie  eficiente  îndestulătoare  de  fructe,  să                 di»»   Câlan   şi-a   aniversat   5   LA CĂRBUNE   deţele   ce  Timiş   şi   Caraş-Severin.   ^  I
                                                                                                                                                         au
                                                                                                                                                            vizitat
                                                                                                                                                 După
                                                                                                                                                                  unele
                                                                                                                                                                       o-
             ne  preocupăm  să  realizăm   le  aducem,  acum,  în  prag   Peste   400   de   cooperatori   de   ani   dc   activitate.   Şedinţa   biecrive   turistice   din   zonă,   j.
                                                                                  au
             într-un  timp  cit  mai  scurt   de  an  nou,  cuvinte  de  lau­  la   C.A.P.  la   Brad   amplă  participat   festivă   a   prilejuit   o   privire   Minerul   Andrei   Smul   a   ei au -petrecut clipe de ne-
                                                                                       acţiu­
                                                                    duminică
                                                                               o
                                                                                                           activităţii
                                                                                                       a
                                                                                                                  ce­
                                                                                              retrospectivă
             întreg  volumul  de  lucrări   dă  şi  preţuire  pentru  efor­  ne   de   muncă   patriotică   in   naclului,   a   contribuţiei   lui   la   Lonea,   dintre  de  care  ani  23  la   la  mina   uitat în   pitorescul peisaj   s &
                                                                                                                       muncit
                                                                                                                             3S
                                                                                                                                             a-
                                                                                                                                                 montan de la Poiana Măru-
                                                                                                    culturală
             de  modernizare  stabilit  —  turile  ce  le  depun  şi  hărni­  ferma   zootehnică   din   locali­  viaţa   s-au   citit   a   oraşului.   cela.şi   sector.   Cu   prilejul   ie­  lui.
                                                                                              Apoi
                                                                                                                   de
                                                                                                            scrisorile
             a  continuat  ideea  inginerul  cia  ce  o  dovedesc  în  mun­  tate.   Au   fost   efectuate   lu­  salut   ale   unor   membri   dc   o-   şirii   Ia   pensie,   ortacii   l-au
             şef  al  C.A.P.  Orăştie,  Se­  că,  în  vederea  creşterii  po­  crări   de   reamenajare,   ordine   noare   şi   s-au   Înmânat   premii   înconjurat   cu   aleasă   stimă   şi
             ver  Mischie.  De  aceea,  tenţialului  productiv  al  li­  şi   curăţire.   S-au   evidenţiat   simbolice   iui   Ionel   Amăriu-   preţuire,   pionierii   l-au   oferit
             chiar  şi  acum,  iarna,  cînd  vezilor.               echipele   conduse   de   Adam   ţel   (poezie),   Ion   Marinescu   flori,   urindu-1   viaţă   lungă   şi
                                                                    Suciu, Constantin Corinda,
             timpul permite, lucrăm la            N. TÎRCOB                                   (fabule), Nicolina Mthăilâ  multă sănătate.
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90