Page 86 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. f
|¡§
Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ë Congrestüm al XXt-lea ai F. CX R,-
iT elevi;
cu privire la creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste program de acţiune al întregului popor
16,00 Telex
Participare la viaţa politică — participare (Urmare din pag. 1) 16,30 Matineu ile
16,05 Elevii intre:
claliştii răsj
la înfăptuirea prevederilor de dezvoltare „Pădurea de metal“ xecutare s-a constatat că se 17,00 Din muzica
diminuează densitatea plante
rile popoar-
lor la hectar, ceea ce duce
samblul „
Esphana“
la scăderea producţiei. în
şi modernizare a activităţii a Vulcanu medie, am avut în vedere să 17,15 Coresponder
transmit...
realizăm încă de la semănat
o densitate de 70 000—72 000 17.30 Intermezzo
coregrafic
Consecvenţa cu care se în la care s-a referit darea de ţei — a polarizat interesul (Urmare din pag. 1) mare posibilitate de depla plante la hectar. 17,55 Itinerare tu
făptuiesc în municipiul De seamă. tuturor participanţilor la dez sare în frontul de lucru. Ca lucrări de întreţinere 18,20 Tragerea p
Oamenii aceştia minunaţi
va propunerile tovarăşului Organizaţie componentă a bateri. Cu toţii au subliniat înguste. Puteau fi adaptaţi au fost aplicate două praşile 18.30 Căsuţa poş
Nicolae Ceauşescu cu privi F.U.S., organizaţia municipa că participarea la viaţa po la nevoie, la qele mai di de la Secţia de susţineri mecanice, care s-au efectuat 18,50 1001 de set
hidraulice Vulcan fie că
re la creşterea rolului Fron lă de Cruce roşie a adus o litică, la conducere, în ca ferite dimensiuni şi recupe la timpul optim şi cu deose 19,00 Telejurnal
tului Unităţii Socialiste este contribuţie bună la menţine drul unei democraţii largi şi raţi după terminarea lucră poartă numele de Ghcor- bită atenţie pentru a nu pro- 19,20 Conferinţele
ghe Brindan şi este strun
exprimată pregnant de faptul rea stării de sănătate a aprofundate, prin Frontul U- rilor în abataje. gar specialist, fie Marin ţiilor Fronti
că la nivelul municipiului populaţiei, la educaţia sani nităţii. Socialiste, înseamnă Producţia a crescut me Lazăr, fie că lucrează în Socialiste -
s-au constituit un număr de tară a sa. Despre această deopotrivă participare la rea reu. Anul acesta s-au con brigada de montaj a lui ăn gaj are
217 organizaţii proprii ale contribuţie, tovarăşul Mihai lizarea prevederilor de dez fecţionat 24 000 de stîlpi Mihai Matiuş, şi toţi ceilalţi rea progrnr
F.U.S., incluzînd un număr Cimbru, preşedintele Comite voltare a municipiului, de de susţinere hidraulică, în- dului
de 8 787 membri din rîndul tului municipal de Cruce ro modernizare a activităţii. tr-o duzină de tipodimen- au ecorţomisit în patru ani 0 recoltă bună, 19,30 Noi, femeii
oamenilor muncii, al cetăţe şie spunea : „Cei 19 mii de în cuvîntul său, tovarăşul siuni. Dar, cu siguranţă, nu ai cincinalului 300 tone de dar care poate 20,00 Dosarul en.
nilor de cele mai diverse pro membri ai organizaţiei mu inginer Ion Şolea, preşedinte va rămîne consemnată drept oţel din care pot fi con 20,10 Telecinemat Cr
lodiile
fesii şi ocupaţii, români, ma nicipale de Cruce roşie îşi le comitetului organizaţiei cea mai mare producţie. fecţionaţi vreo 2 000 de Producţie ;
ghiari, germani şi de alte desfăşoară activitatea sub proprii a. F.U.S. de la Şan Cantitatea de cărbune ex stîlpi hidraulici. fi mult sporită lor america
naţionalităţi. semnul -împlinirii politicii de tierul I al T.C.H. Deva, a- tras din vale creşte de la Ce poate fî mai îndrăz 21,45 Telejurnal.
Larga cuprindere a orga sănătate şi\ demografice a răta : „Cu ocazia constituirii un an la altul. Necesitatea neţ pentru muncitorii sec
nizaţiilor proprii exprimă a- partidului". organizaţiilor proprii, în ca independenţei energetice a ţiei din Vulcan decît să
deziunea deplină de care se Pe tărîmul educaţiei juri drul şantierului au fost scoa României îşi are şi aici fi spună curajos că s-au în IE ADIO
bucură în rîndul tuturor ca dice a acţionat cu bune re- se în evidenţă o serie de ne loane bogate. căpăţînat şi prin tot ce au voca goluri în cultură prin
tegoriilor de cetăţeni propu ajunsuri în activitatea noas făcut au redus efortul va tăierea plantelor. Iată de ce
nerile secretarului general. tră. Ne-am propus ca, elimi- Alte bătălii cu timpul, cu lutar cu vreo 98 de pro răspunderea pentru executa BUCUREŞTI I
Este dovada faptului că ro CONFERINŢA nîndu-le, să realizăm în vii ei înşişi, trebuie să poarte cente. rea lucrării respective este în dioprogramul di:
oamenii. Altele, pentru că
Radiojurnal ;
8
lul sporit al F.U.S., aşa cum ORGANIZAŢIEI tor o mobilizare mal intensă Nu ştiu cît de simple i credinţată unor mecanizatori presei; 8,10 • Cur
l-a conceput tovarăşul Nicolae MUNICIPALE DEVA a oamenilor muncii la înde de la înfiinţarea unicei sec s-ar părea unui nespecialist cu experienţă şi cu o bună diilor; 9,00 Bulei
Ceauşescu oferă reale posi A F.U.S. plinirea planului fizic de a- ţii cu asemenea profil din toate acestea. Cert este că pregătire profesională. 9.05 Răspundem
bilităţi de participare la via partamente“. în numele oa Valea Jiului au dat curs tînărul colectiv de aici Avînd angajată cultura în lor; 10,00 Buleti
10.05
De la doii
ţa politică a ţării, unor ma menilor muncii de la I.M.C. altor şi altor bătălii. S-au acord global cu cooperatorii la cintecul co
se largi de oameni. zultate şi Asociaţia juriştilor, Bîrcea, constituiţi în organi luptat cu inerţia, vechiul, (abia de depăşeşte cu vreo şi mecanizatorii, toate lucră 10,30 Din ţările
Conferinţa organizaţiei mu de asemenea componentă a zaţia proprie a F.U.S., tova rutina şi risipa. Din toate patru ani vîrsta majoratu rile, începînd de la arat şi 10,45 Premiere i
Ijuletin de
11.00
nicipale a Frontului Unităţii F.U.S. Au fost organizate un răşul Iosif Nicoară rostea un au ieşit învingători. Aveau lui) n-a ...economisit nici pînă la recoltare, au fost fă Microfonul pion:
Socialiste — în cadrul că mare număr de acţiuni pen angajament ferm la mbbili- de partea lor o armă teri un efort pentru a traduce cute în perioadele optime şi Avanpremieră
reia s-a constituit organiza tru popularizarea legislaţiei, zarca susţinută a acestora bilă : dorul de nou, aureo în fapte indicaţiile Mineru de calitate, astfel reuşind să 12.00 Buletin de
Din comoara
ţia proprie şi s-au ales co arăta în cuvîntul său tovară pentru realizarea în anul vii lat de inteligenţa tehnică. lui de onoare al Văii Jiu evităm pierderile din pro nostru; 12,45 D<
mitetul acesteia şi consiliul şul Nicolae Stănculescu, pre tor a tuturor indicatorilor de 'Treptele spre astăzi, lui, tovarăşul Nicolae ducţie. de ţară — cint
organizaţiei municipale — a şedintele Judecătoriei Deva. producţie şi eficienţă spre a spre cel mai recent produs Ceauşescu. Numai aşa vor Obţinerea unor producţii De la 1 la 3 ; 16,0
invitaţilor ;
subliniat cu pregnanţă aces Referindu-se la contribuţia face din unitatea lor o uni al minţii şi braţului — putea spune „prezent" sar sporite la hectar ne-a dat po nai ; 16,25 Coor
te realităţi. organizaţiilor de tineret în tate model. complexul mecanizat de sus cinilor de mare răspundere sibilitatea să onorăm exem nomice; 16,40 Ş
d<
Darea de seamă prezenta cadrul F'.U.S., tovarăşa Mar- Iată deci, că, aşa cum pre încredinţate de partid mi plar prevederile la fondul mânesc prin ştiri
Buletin
de
tă conferinţei a subliniat o galina Jurca, prim-secretar coniza secretarul general al ţinere, tip S.M.S. — mica nerilor, de a da ţării cît centralizat al statului, livrînd, limbii române;
uzină subpămînteană ce a-
serie de. realizări însemnate al Comitetului municipal al partidului, tovarăşul Nicolae mai mult cărbune. •în medie, cîte 3 300 kg porumb tinere; 17,45 C
în economia şi viaţa socială U.T.C., arăta că prin contri Ceauşescu, noul cadru orga sigură o bună exploatare a într-o secţie unicat şi oa boabe de pe fiecare hectar deamus“ ; 18.00
20.00 Interpreţi
a municipiului. Ele se referă buţia în muncă patriotică a nizatoric în care urmează zăcămintelor miniere, toc menii trebuie să fie de ex care a fost cultivat cu po populară; 20,30
la producţia industrială, la tinerilor s-au realizat în să-şi desfăşoare activitatea mai prin marea ei mobili cepţie. Răspunsul faptic al rumb. Evident, obţinerea u- litică ; 20,50 Ca
crearea bazei materiale pen municipiu plantaţii de pomi organizaţiile F.U.S. dă roa tate — au fost încrustate oamenilor ce cresc „pădu nor producţii sporite a deter re ; 22,00 O zi
23.00
Bijuterii
tru o viaţă socială prosperă, fructiferi, precum şi alte lu de. Oamenii muncii cuprinşi în luni şi ani de zile trud minat creşterea rentabilităţii 23,30—5,00 Non !
la gospodărirea şi înfrumu crări de gospodărire şi în în organizaţiile proprii sau nice. Fiecare produs a avut rile de metal“ nu poate fi culturii, costurile pe tona de nocturn.
altul decît îndeplinirea şi
seţarea localităţilor munici frumuseţare. în organizaţiile componente perioada lui de glorie, ur produs nedepăşind 430 lei. TIMIŞOARA:
piului, la contribuţia acestuia La contribuţia organizaţiei ale F'.U.S. se dovedesc o for mată, firesc, de cea de de depăşirea angajamentului a- Pentru a ne aduce din plin litatea radio;
sumat în întrecerea socia
în crearea fondului centrali municipale F.U.S., a organi ţă activă, dinamică, în dez clin. Aşa s-a întîmplat cu listă. In anul 1980 ei vor contribuţia la realizarea, în Banatul de ma
populară;
că
1
zat de produse agroalimenta- zaţiilor componente, la rea baterea problemelor de care stîlpii cu circulaţie inter anul viitor, a celor 26 mili ta radio : Ci
re şi altele. Sînt realizări me lizările municipiului s-au re depinde mersul nostru înain nă, — fiecare fiind acţio spori producţia marfă cu oane tone cereale, cît se pre curge robinetul
ritorii la care şi-au adus ferit mai mulţi vorbitori, te, în elaborarea de soluţii nat individual de cîte o 800 000 de lei, producţia vede în planul naţional unic fost anunţat m
p
microfonul
contribuţia toţi cetăţenii mu printre care tovarăşul Soos şi punerea lor în practică. pompă. N-au mai fost buni. netă cu 520 000 de lei şi de dezvoltare economico-so- de deservire
nicipiului, uniţi sub conduce Andrei, preşedintele Consi Conferinţa a ales apoi co Prea greoi, costisitori... A- vor livra suplimentar peste cială a ţârii, adoptat recent din municipiul
rea organizaţiei municipale liului oamenilor muncii de mitetul organizaţiei proprii şi ceeaşi soartă au împărtă 20 tone de maşini şi utila de Marea Adunare Naţiona Romanţe; 19,00
si'«nea literară.
de partid în diferite organi naţionalitate maghiară, Zoe Consiliul municipal al F.U.S. şit-o cei SO de stîlpi acţio je miniere. lă, am amplasat judicios cul
zaţii proprii sau componente Zaharie, preşedinta comitetu în încheiere, conferinţa a naţi în comun. In secţie se Geneza „pădurilor de me tura şi vom acorda maximă nv*" «wiMnawa«
ale Frontului Unităţii Socia lui municipal al femeilor, adoptat o telegramă adresată născuse o altă idee: grin tal“ trebuie căutată mai atenţie efectuării în condiţii
liste. medicul Romulus Rusii, di C.C. al P.C.R., tovarăşului da păşiloare. Dar şi aceasta ales în spornicia muncii îlllMER
Luînd cuvîntul în cadrul rectorul Spitalului judeţean Nicolae Ceauşescu, secretar a cedat locul complexului celor ce scot din străfun agrotehnice superioare a tu
dezbaterilor, tovarăşul Florin şi alţii. general al Partidului Comu mecanizat de tipul C.M.A. duri de pămînt pîinea in turor lucrărilor cuprinse în DEVA ; Ultin
Niculescu, preşedintele .Con Pregătirea şi înfăptuirea nist Român, preşedintele 3 — care avea o mult mai dustriei. tehnologia culturii porumbu (Patria); Fata
siliului municipal al sindica sarcinilor de plan în profil Frontului Unităţii Socialiste. lui. (Arta) ; HUNED
dar
rămîn
cu
telor, 'accentua rolul iniţiati teritorial pe anul 1980 şi în ra) ; Cum să-
velor muncitoreşti şi cetăţe perspectivă — un alt punct dr. Mracek ©
neşti în obţinerea rezultatelor pe ordinea de zi a conferin- pada şi roşie c
Prim
(Arta)
Unde existo preocupares (Constructorul)
;
ŞANI : Hoţul .
DIN PLANUL DE DEZVOLTARE (Unirea) ; Ur
No
ECONOMICO-SOCIALÀ A ROMÂNIEI PE 1980 spirit gospodăresc, existo şi economsL. fierbinţi fără (7 Iden'
mul
blica) ; LUPEN
Pentru început cîteva pre de risipă a energiei electrice. ianjen linişte (Cultur
(•
era
PRESTĂRILE cizări pe care le face ingi Raid-andietă in unităţi economice din Haţeg ţie şi industrializare a legu VULCAN: Tir
întreprinderea de produc
nerul Dumitru Leach, şeful
(Muncitoresc);
C.D.E.E. Haţeg:
— La nivelul centrului becuri şi unde nu trebuia. energie electrică. De ce ? melor şi fructelor: Fără a davre de lux
PETRILA : LU
suferi cu nimic procesul teh
IDISERVICII nostru se ridică probleme în Am sistematizat întreaga re Ne-a dat relaţii maistrul e- nologic, la nuţurile de apă dei (Muncitor
Substi
NOASA:
privinţa consumului de ener ţea de lumină şi forţă. De la lectrician Pantelimon Sas : am înlocuit motoarele de citoresc); URIC
PENTRU gic electrică la „Refractara“ un buton central pornim şi — Liniile tehnologice func 37 KWh cu altele de 17 tele galbene (7
BRAD
:
Baru, cooperaţia de consum, oprim maşinile. Deci, am ţionau la capacităţi reduse, KWh, iar la moara de muş bul (Steaua Tînări
ro
rapouriE I.C.S. Mixtă Călan, la unii ce centralizat comanda. în bi iluminatul era folosit neju- tar cele de 52 KWh s-au BARZA : scăld
tăţeni de la sate. Şi întreprin
dicios, încălzirea electrică s,e
rouri, pe holuri erau corpuri
(Minerul);
OR.
derea de bere Haţeg îşi de 'de iluminat supradimensiona folosea în alte scopuri decît schimbat cu altele de 22 KWh gea strălucitoa
— preciza inginerul loan
glo
păşea lună de lună cota re te. Le-am înlocuit cu ilumi cele destinate producţiei, pe Păsărel, şeful sectorului me- Adevărata (Flacăra)
I-II
partizată, dar în ultima vre nat fluorescent. în schimbu- liniile tehnologice erau mul- cano-energetic. BAI : In ritm
me se încadrează în reparti — Anul acesta ne-am sta (Casa de cult
ţii. în lunile octombrie şi bilit să economisim la prin ŢEG : La noi
(Popular) ;
1
noiembrie, la consumul cas cipalele locuri de muncă 11 cinci zile de c;
nic s-au economisit 240 MWh, MWh, iar anul viitor cel Legea e lege (
la consumul public 20 MWh, puţin 30 MWh — completea tură) ; de SIMER:
post
contr
la iluminat general 252 MWh, rile II şi III electricienii de te motoare supradimensiona ză maistrul Toader Mihalcea. I-XI (Mureşul);
în .timp ce comerţul depă serviciu supraveghează în te. Toate aceste neajunsuri — Am nominalizat la toate turile lui Mărit
şeşte consumul cu 21 MWh. treaga reţea, cuplează şi de au fost eliminate. Liniile punctele de lucru cine răs mina) ; TELIU
tă de cer (Mir
Facem controale zilnice la cuplează la nevoie lumina şi tehnologice sînt încărcate la punde de folosirea energiei
toţi consumatorii. Unde se forţa. Fără a diminua sau capacitate, iluminatul din electrice de iluminat şi for
constată nereguli, luăm mă conturba procesul de produc hale, spaţii tehnologice, ho ţă — continuă tehnicianul
4200 tone de cărbune suplimentar suri pe loc, în alte cazuri ţie, am înlocuit motoarele de luri, încăperi s-a raţionalizat. energetic Gelu Tirian. Se ştie VRERñ
dăm termene de soluţionare, puteri mari şi cu consum Aşa a fost cu putinţă ca în cu precizie la ce oră se a-
în aceste zile de sfîrşit au obţinut cele conduse pe care le urmărim înde exagerat de energie electrică, luna noiembrie să economi prinde sau se stinge lumina,
de an, minerii de la Lo- de Iosif Clamba şi Viorel aproape. cu altele de puteri mici. La sim 110 MWh, am recuperat iar ofiţerul de .serviciu su Timpul prt
ziua de 26 dec
nea îşi înteţesc eforturile Negru care, lucrînd în însoţiţi de maistrul Romeo generatoarele de fum de la din depăşiri, înregistrînd praveghează cu atenţie acest mea conţinu
pentru a aduce la lu abataje-cameră, şi-au rea Creţu, am început raidul nos preparate, de pildă, motoa chiar o economie de 151 lucru. ceaşcă treptat,
mină cît mai multe tone lizat deja planul anual, tru la secţia de industriali rele de 7 KWh au fost MWh. Am acţionat pentru Trei unităţi economice, variabil ziu;
de cărbune. în fruntea apoi cele conduse de Ioan zarea cărnii: schimbate cu motoare de ca fiecare om la locul său destul de însemnate consu cădea ninsori
va sufla mod
întrecerii se află Sectorul Miclea III, Nicolae Golea — înainte vreme — ne 4 KWh. Folosim, unde-i po de muncă să înţeleagă ce matoare de energie electrică, Temperatura i
IV, care a extras în plus, şi Pintilie Zorilă, care se spunea maistrul Nicolae Lu- sibil, mai mult ventilaţia na rinţa economisirii, a luptei ale căror colective muncito cuprinsă între
peste sarcinile la zi, 4200 înscriu în bătălia pentru doşan, responsabil cu consu turală, mai cu seamă acum, împotriva risipei de energie reşti dovedesc că atunci cînd grade, iar tem
ximă între 1
tone de cărbune. cărbune cu importante murile de energie electrică — pe timp de iarnă. electrică. Cei 15 electricieni se acţionează ferm şi respon
Dintre brigăzile secto cantităţi extrase supli se făcea şi la noi risipă de Întreprinderea de bere : sînt repartizaţi pe secţii, cu sabil risipa de energie elec La munte, v
rului rezultate mai bune mentar. energie electrică. Multe ma Aici luni în şir s-au înregis răspunderi precise în privin trică poate fi prevenită. cerul variabil,
nala ninsori £
şini mergeau în gol, ardeau trat depăşiri la consumul de ţa prevenirii oricăror forme GH. I. NEGREA