Page 87 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 87
î5 © MIERGURI, 26 DECEMBRIE 1979 Pag. 3
Educarea materialist-ştiinţifică a elevilor
E ŢIMPUL SA SE ~T
FACĂ... LUMINA \
Fiecare disciplină—un loc unde se salului Sereca sînt nevoiţi ţ
De cîteva luni cetăţenii ^
— spe- ca seara sau noaptea să i
l sădesc germenii convingerilor comuniste circule prin beznă, deoa- ’
anta © în preajma sărbătorilor de iarnă, prin oficiile poştale rece nici unul din becu- \
dansu- din municipiu s-au pus la dispoziţia cumpărătorilor nu rile fixate pe slîlhi nu y
An- mai puţin de... 54 000 felicitări specifice, în diferite sorti ard. N-au oamenii preten
ta de Şcoala rămîne locul pri Cornelia Boca : Elucidarea că, „Arhimede“, explicăm fe mente. In ultimele zile, s-au predat destinatarilor circa ţia ca toate să lumineze, >
mordial în care se sădesc fenomenelor ce au loc în na nomene din natură (fulge 80 000 felicitări, 1 000 telegrame de felicitare şi 4 000 fiind conştienţi că este \
udeţeni germenii unor fecunde con tură, cum este, de exemplu, rul), sau vorbim despre ace colete. Au fost luate măsuri pentru ca, in perioada ur
vingeri comuniste. Educarea procesul de fotosinteză, îi a- le „minuni“ fabricate (icoa mătoare, primirea şi distribuirea trimiterilor poştale să se deosebit de important su
îuzical- se realizeze o economie
materialist-ştiinţifică a ele- jută pe elevi să-şi formeze ne care plîng), creîndu-le e- facă in cele mai bune condiţii.
yilor nu are o disciplină a- o imagine reală despre via levilor posibilitatea să tragă cît mai mare de energie *
:e concluziile de rigoare. electrică, dar măcar rele ţ
expres nume. Fiecare obiect de stu ţă şi lumea înconjurătoare, © La unitatea „Autoservlce" a cooperativei „Mureşul" stabilite de Consiliul y
diu este şi trebuie să fie un mai ales cînd văd cu ochii Paraschiva Drăghici: Şi în se fac în aceste zile pregătiri şi întreţineri ale autoturis
teren fertil de formare a lor, la microscop, multe din cadrul cercului de chimie melor în vederea petrecerii „fără probleme" a celor patru . popular al comunei, im-
convingerilor materialişt-şti- aceste fenomene. „Petre Poni“, descifrăm ex zile de sărbătoare. între 30 decembrie — 2 ianuarie 1980, preună cu reprezentantul *
inţifice despre lume şi via Paraschiva Drăghici: La perimental „secretul“ unor fe I.R.E., trebuie să lumine- \
ganiza- nomene, cărora ignoranţa le la „Autoservice" se asigură tură de intervenţie dimineaţa...
LJnităţii ţă a elevilor, de înrîurire du chimie, totul se predă expe poate atribui esenţă mistică pentru orice eventualitate. Ze ' „ „ \
deplină rabilă asupra modului de rimental, ceea ce dă elevului (cum se formează aşa-zisele Sesizat în repetate rin-
făptui- gîndire şi acţiune a tinerei sentimentul unor descoperiri © „Nu ne jucăm aşa" este titlul filmului pe teme de diiri despre acest neajuns, '
jparti- generaţii, cerinţă de majoră personale; îi dă încredere în focuri din cimitire), de ce şeful punctului de exploa- ţ
importanţă pusă în faţa în forţele proprii. Teme ca uni florile nu au aceeaşi culoare circulaţie care rulează astăzi şi miine la cinematografele tare din Orăştie al I.R.E., ,
văţământului de toate grade tatea universului, legea con pe aceeaşi parcelă. „Patria" (orele 12 şi 14) şi Arta (orele 13), în cadrul ci Cornel Opriţa, a promis >
le de documentele celui de al servării, au o mare contribu Cornel Călăraşu: Un rol clului de filme pentru elevi programat în perioada vacan că va lua măsurile cuve- \
Me- Xll-lea Congres al partidu ţie în formarea gîndirii ele deosebit în educaţia materia
ayului. lui. Modalităţile de realiza vilor. list-ştiinţifică îl au activită ţei şcolare. nite. Dar pînă acum nu y
diouri- a mişcat nici un deget. Ar (
re a acestei educaţii la clasă Lucia Ţîrlea: Spre deose ţile cultural-artistice şi spor Rubrică realizată de fi timpul să se facă „lu
şi în afara ei au fost subiec bire de fizică şi chimie, la tive, unde crearea unui cadru DOINA COJOCARU mină“ şi în această situa- -V
tul unei mese rotunde, orga emoţional dezvoltă sentimen- cu sprijinul corespondenţilor voluntari
nizată la Şcoala generală nr. . tul solidarităţii. Ne-am gîn- ţie. \
1 Dr. Petru Groza din De EViasă rotundă dit la declanşarea unor ac
va, la care au participat pro ţiuni sub genericul „Seară de
fesorii : Elisabeta Gătăniciu, întrebări şi răspunsuri“ în Album de vacanţă
Cornelia Boca, Paraschiva istorie nu se pot face expe care să se explice relaţiile <« mm
)0 Ră
ii; 7,00 Drăghici, Lucia Ţîrlea, Ioan rienţe’. Dar sublinierea rolu dintre mituri, tradiţii şi su
tevista Caba, directorul şcolii şi lui voinţei omului în desfă perstiţii, pe baza întrebărilor
melo- puse de elevi la care tot ei „Bucuriile iernii
î ştiri; Gor~M Călăraşu, secretarul şurarea evenimentelor isto
tători- organizaţiei de partid din riei, faptul că acestea n-au să dea şi răspunsurile. s
ştiri ; şcoală. nimic comun cu supranatura Redacţia: Cît de implicat Spectacolul „Bucuriile ier CiOrobea, Nicolae Cătănici, i GARDUL — GARAJ?
•ăbună lul, contribuie la trezirea trebuie să fie cadrul didac nii" a umplut pînă la refuz prozatorul Gligor Haşa, învă \
>oran ; Ioan Caba : Educarea ma- ) Seară. Din Petrila go- y
aliste ; terialist-şţiinţifică a fost o- sentimentului de patriotism. tic pentru a reuşi să forme Sala sporturilor din Deva, ţătorul Gheorghe Mihuţ, so
1979 ; biectul analizei din adunarea Ioan Caba: Matematica, o ze elevilor convingerile mate- gazdă ospitalieră a unui a- listul vocal Cornel Sava şi' î nea spre Cimpa, ca un i
; 11,05 ştiinţă prin excelenţă con rialist-ştiinţifice despre care tractlv şi educativ program, grupul folk al Casei de' cul \ bolid, ca la raliu autotu- 1
; 11,35 generală a organizaţiei noas vorbim ? rismul 2-HD-4381. La vo- ^
- tv. ; tre de partid din această lu cretă, se pretează, de aseme organizat de Casa judeţeană tură din Deva, filmul expedi
; 12,05 nă, unde s-au cristalizat cîte- nea, educaţiei materialist- Ioan Caba: în educaţie a pionierilor şl şoimilor pa ţiei „Sargedava" a Casei ju \ lan un şofer... proaspăt: i
iorului ştiinţifice. Iată, de pildă, la rolul profesorului este esen triei. Un spectacol de două deţene a pionierilor şl şoimi \ Dumitru Daj. Sesizînd pe- J
agoste va măsuri care, înfăptuite, ţial prin exemplul personal ricolul, pentru el şi pen- \
13,00 vor contribui mult la îmbu clasa a V-a, făcînd o in ore, însoţit aproape în în lor patriei. Fiecare moment \ tru ceilalţi participanţi la i
Clubul nătăţirea muncii, atît la cla- cursiune în istorie, constatăm pe care-1 dă. Eficienţa mun tregime de aplauzele publi a fost însoţit de cintecele
liojur- că apariţia numărului întreg cii sale e condiţionată de cului* a fost un dar nease v traficul rutier, agentul de
; eco- să cît şi în afara ei. Care convingerea cu care o face, grupului coral al clasei a circulaţie aflat pe şosea, V
il ro- sînt modalităţile pe care le sau a celui fracţionar este le muit pentru cei mici. De la 11-a de la Liceul pedagogic, \
; 17,00 folosim ? Răspunsul îl poate gată de momentele impor de tactul dovedit. Copilul primul punct al spectacolu care a adus în spectacol o la datorie, îi face semn ^
5 Odă tante din evoluţia omului. trebuie convins, comuniunea lui —- realizat admirabil de suită de bucurii muzicale —. t să oprească. \Bolidul nu /
Voci da fiecare disciplină, fiecare Mă refer la transformarea lui sufletească profesor-elev fiind frînează. Peste cîteva cli- i
„Gau- cadru didactic. grupul de gimnaste din ciclul „Omul de zăpadă", „Fulgu pe, la o curbă,, nimereşte \
serii; din vînător în crescător de indispensabilă. în ciclul gim primar al Şcolii generale nr. leţi de nea", „Hai copii la
aulică Elisabeta Cătăniciu: Aş animale şi, mai apoi, din nazial copiii nu sînt la o 7 Deva — fiecare moment al săniuş" — creaţii ale com însă într-un gard şi de l
ta po- începe cu ideea că în edu păstor în agricultor ; sistemul vîrstă la care să poată dis aici în grădina unui cela- ?
sono- carea materialist-ştiinţifică un programului a răspuns gene pozitorului devean Ştefan Ră- ţean. Mutăm grădina ce- \
oră ; rol deosebit îl au mijloacele zecimal este legat de con cerne, de aceea profesorul ricului sub care s-a desfăşu duţ. O salbă de melodii care
icale ; formaţia corpului uman. De trebuie să le deschidă dorin rat. „Bucuriile iernii" s-au re a cucerit sala, făcînd ca, in lăţeanului în alt judeţ, sau y
uzical cu care lucrăm, dotarea de sigur, exemple care să ateste ţa cunoaşterii ştiinţifice. Da învaţă D.D. legile circula- .
care dispunem. Iată, la orele legătura matematicii cu rea toria noastră este de a trezi vărsat cu generozitate în sa final — la apariţia lui Moş ţiei pe drumurile publice ? V
de fizică, beneficiind de o lă, prin cintece--. şi versuri, Gerilă pe săniuţa trasă de
Lctua- litatea materială sînt foarte dorinţa de cunoaştere, de a prin jocuri distractive şi mo doi iepuraşi, — cei peste î
Cît ii trusă complexă, toate expe multe. insufla copiilor încredere în S-AÜ „CURENTAT“
muzi- rienţele sînt efectuate în mod forţele lor, o viziune opti mente coregrafice, prin co 1 500 de copii să-şi unească V
jiche- Redacţia: Putem spune, linzi laice şi proiecţii de fil vocile într-un îndrăgit cîntec, \ Ana Cerchizan lucrează |
I mai individual, de către fiecare aşadar, că nu există disci mistă asupra viitorului. me. Le-au oferit copiii de la desprins din spectacolul „Bu
ce a elev. Aceasta înseamnă foar plină care să nu dispună de Redacţia: Dezbaterea de la rotisería din Calan, i
? Cu te mult pentru elev şi, în ce la Şcoala generală nr. 1 a Şcoala generală din Orăşti curiile iernii". Matyaş Erna la restauran- ’
ităţile priveşte dezvoltarea gîndirii, mijloace adecvate realizării oara de Sus, poeţii Petrişor L. LARA tul din Oraşul Nou. Nu \
ui aţi ei educaţiei materialist-ştiinţifi- reliefat preocuparea constan se poale spune că nu sini ¿
18,45 lucrurile devin pentru el ce la cursuri. Dar dincolo de tă, deschisă permanent nou
Emi- con,crete, pentru că simte, ore ? Este continuată, întregi lui, a cadrelor didaotice pen punctuale şi conştiincioase *
ve./■; se. convinge. Temele tă, această educaţie ? tru a forma la elevi, la cla în muncă. Dar mai au şi
noi introduse la clasele a Elisabeta Cătăniciu : Bine să şi în afara ei, convingeri lipsuri. Aşa, de pildă, dc y
Vl-a şi a Vll-a — durata înţeles. Munca educativă nu se materialist-ştiinţifice durabi curînd s-au '„curentat". î
proceselor în cosmos, distan încheie odată cu sfîrşitul orei le. Aceasta însă nu este sus Folosind curentul electric '
ţele astrale, vitezele cosmice de curs. Cercurile pe materii ţinută de un material docu neglijent, mai precis, risi- y
— îmi sînt de un real folos dau posibilitatea completării mentar „la zi“ — atît lite pindu-l, lucrătorii de la i
csness C.D.E.E. Haţeg le-au „/<?- J
ăpadă în formarea concepţiilor ma cunoştinţelor dobîndite la cla ratura de specialitate cît şi
Adio, terialiste despre univers.' să. în cercul nostru de fizi- filmele, diapozitivele, alte licitat“ cu cîte o chitanţă 'ţ.
Flacă- mijloace complementare fiind de 300 lei pe fiecare. Pe- L
m pe riculos jocul cu energia ’
:a ză- învechite, uzate, depăşite. V
.afirul Sînt cerinţe pe care cadrele
rşetor BERIU-h timpul prezent didactice de aici, ca şi de la
TRO- alte şcoli, lc aşteaptă din „VIZIONARE
agdad
verii partea 'Editurii politice, dar, PLĂCUTA
>; O- (Urmare din pag. 1) comunei, de creştere conti credem, că aici şi Inspectora ţ
Elepu- nuă a bunăstării materiale tul şcolar judeţean are un
il pă- gazin universal ; la Căstău şi spirituale a oamenilor împotriva tuturor inter- i
[ noi cuvînt de spus. dicţiilor, la cinematogra-1
resc); un cămin cultural cu 300 din partea locului. ful „Patria“ conlinuă să se !
liber de locuri şi o grădiniţă pen ioan Ciuflea, Ioan Mur- Masă rotundă realizată de vîndă bilete cu locuri... [
: Ca tru cei mici; la Sibişel o goi, llie Păţea şi Ioan Şte- Bună dispoziţie la discoteca tinerelului din Petroşani.
rul) ; şcoală cu 8 săli de clasă, fănie din Beriu, llie Turdă- LUCIA LICIU Foto : ŞT. NEMECSEK fără, adică în picioare. ’
lanti- VIORICA ROMAN Cel mai recent exemplu ^
ANI- grădiniţă şi cămin cultu şan, Gheorghe Ursuleanu
IVIU11- ral ; la Sereca un > cămin şi llie Adamesc din Căstău, l-am întîlnit la filmul „U- ţ
ache- cultural, iar la Orăştioara Maria Boşorogan din Orăş raganul vine dc la Nava-
)rie) ; am reuşit“. Am citat un frag rone", cînd pereţii laterali 1
stan- de Jos o şcoală nouă pen tioara de Jos, Ana Nasta, ment din sesizarea făcută re au fost rezemaţi de un y
JRA- tru clasele I—IV şi cămin Vasile Bîldeâ şi Ţraian ăialog i&a eititaMi dacţiei de cititorul nostru Lu
ijilor cultural. De asemenea, în Cozma, toţi cei care au pus I mare număr de spectatori, t
Min- cian Vasioni din Hobiţa-Sar- Tot datorită unei de fee- *
ria) ; satele Căstău şi Sibişel s-au umărul la cîte s-au realizat VĂ RĂSPUNDEM de stat pentru copii este so mizegetusa, pe care am tri tuoase organizări, accesul \
eriile construit patru poduri din aici în ultimii ani, nu-ţi mis-o spre cercetare şi rezol
GIU- beton, au fost renovate ma vor spune niciodată : „Eu LA ÎNTREBARE ţul. Soţia poate beneficia dc în sală se face şi dupăînce- y
jzicii alocaţie dacă îndeplineşte vare Uniunii judeţene a coo putui proiecţiei. Cine scoa- ?
HA- gazinele săteşti, iar la Mă- am făcut cutare sau cutare condiţiile legii şi soţul aces perativelor meşteşugăreşti. A-
nişte gureni s-a dat în folosinţă lucru. Realizările le-am do- ' Simion Popesc — Rîu de ceasta răspunde: „...am inter-, le aceste secvenţe din ca- 1
La un magazin pentru lucrăto bîndit cu toţii, ele fac par Mori. Potrivit prevederilor teia nu este încadrat în mun cirul cinematograf ului de- y
AN: art. 7, litera b, şi art. 10 şi că cu contract pe durată ne venit pe lingă reprezentanţa vecin ?
cul- rii forestieri de la punctul te din viaţa noastră, a mii determinată. Vă trebuie însă fabricii Găeşti, astfel că în \
;imul forestier. S-au modernizat lor de cetăţeni, a comuniş 13 din Legea nr. 5/1977, pu ziua de 13 decembrie specia
eriile drumurile principale ale co tilor. Biografia comunei teţi fi pensionat la împlinirea o declaraţie autentificată din PĂŞUNILE NU VA y
wven- munei ; toate satele aparţi vîrsteî de 65 ani, cu condiţia care să rezulte că soţul nu listul cooperativei cu repre MAI INTERESEAZĂ ? j y
(Lu- este propria noastră bio lucrează. zentantul fabricii s-au depla
tuca- nătoare comunei au fost e- grafie". •să fi achitat contribuţia per Constantin Mischie — Hu sat la' domiciliul tovarăşului
Deşi se pare cu nu ar ţ
leclrificale. La Beriu, ca în orice altă sonală trimestrial, cel puţin nedoara. Din datele pe care L.V. schimbîndu-i agregatul fi de actualitate, întreba- y
Parcurgem, aşadar, nu nu localitate a judeţului nostru, cu 10 ani înaintea împlinirii ni le scrieţi nu rezultă dacă dc 140 litri, frigiderul fiind rea de m/ii sus o adresăm i
mai o perioadă densă din a trăi viaţa satului înseam vîrstei de pensionare, perioa trecerea de la o unitate la pus în funcţiune“.
viaţa comunei de profunde nă pentru fiecare cetăţean, dă în care să fi livrat an de alta s-a făcut cu sau fără Cam tîrziu, am zice noi, consiliilor populare comu- *
fie el primar, cooperator, an produse agricole la fondul nale şi conducerilor C.A.P. ^
transformări dar şi biogra menţinerea vechimii neîntre dar e bine că s-a rezolvat ! Băcia, Rapollu Mare, Tur- y
mecanizator, inginer, cadru de stat.
fia unor oameni, a unui rupte în aceeaşi unitate. Re daş şi altele, unde sînt ne- /
mtru didactic — infinit mai mult Ioan Fuca — Plaţeg. Din veniţi.
Vre- primar, în istoria nouă a decît a locui în sat. în verificările făcute de Direc Scrisoarea cititorului Gheor cesare o serie de lucrări, ţ
ră- seamnă, înainte de toate, ţia pentru probleme de mun SESIZĂRI - ghe Oltean din Jeledinţi se în special de împrăştiere l
a ii comunei. In toate realiză a muşuroaielor, pentru }
vor rile dobîndite de locuitorii acea permanentă stare de că şi ocrotiri sociale rezultă RĂSPUNSURI siza redacţia asupra unor ne
intui acţiune care dă relief mă că primiţi drepturile ce vi se ajunsuri întâlnite la restau creşterea producţiei de 1
est. săi se regăsesc din plin po reţelor perspective deschise cuvin din cumulul retribuţiei „încă din vară am cumpă rantul „Mioriţa“ din Orăştie. masă verde. Acum, în pe- y
a fi corespunzătoare unei jumătăţi rioada de iarnă, există su- i
zero litica ştiinţifică a partidului satelor româneşti de înallul rat un frigider „Arctici de la Cooperativa de consum Orăş ficiente forţe disponibile J
ma- nostru, munca neobosită a forum al comuniştilor, Con de normă cu o parte din pen Cooperativa de consum din tie a cercetat situaţia luînd la sale, care pot şi trebuie \
comuniştilor., exemplu lumi gresul al Xll-lea al Parti sia de invaliditate gradul Sarmizegetusa. Acasă însă, şi unele măsuri. Pentru com să fie mobilizate la acţiu- 1
e cu dului Comunist Român, ale III, în condiţiile legii. nu a mai funcţionat. De a portarea avută, tovarăşa Mag-
;em- nos în toate acţiunile de cărui măreţe idealuri rodesc Steluţa Romoşan — Bobîl- doua zi am început să umblu da Emilia, ospătară la res nil o dc îmbunătăţirea pa- ?
dezvoltare a localităţilor conţinuţi în conştiinţe. na. Potrivit Decretului 246/ pe drumuri ca să-l repar, dar taurantul „Mioriţa" a fost jiştilor. i
1977, beneficiar de alocaţie pînă astăzi, cînd vă scriu, nu sancţionată cu „mustrare".
