Page 89 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 89
i
I SUPLIMENTAR —
O PRODUCŢIE
industriala de
4 MILIOANE LEI
Colectivul de muncă dc
la turnătoria I a I.V. Că-
1 lan raportează un succes
deosebit : îndeplinirea îna
inte de termen a preve
derilor dc plan anuale.
Pînă la 31 decembrie a.c.,
aici se va .realiza o pro
ducţie industrială de a-
proape 4 milioane Ici. La
baza acestui succes stau
folosirea deplină a supra
feţelor şi capacităţilor de
producţie, buna organiza
re a muncii în ateliere,
exploatarea şi întreţinerea
raţională a utilajelor, o
riguroasă disciplină a
muncii. (Vasilc Iftimic,
corespondent).
SI At CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAIU CU PLANUL ANUAL
ÎNDEPLINIT
Colectivul secţiei cocsi
Anul XXXI, nr. 6 S86 Joi, 27 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani ficare din cadrul C.S. Hu
nedoara a acţionat cu ab
negaţie şi dăruire în acti
vitatea de producţie, rea-
T 1 lizîndu-şi lună de lună !
sarcinile de plan, obţinînd
1979 1980
•. ■ ■ < ■ însemnate cantităţi de
finalizat exemplar pregâţit temeinic cocs peste prevederi. Cu
cele mai mult de 16 000
tone de cocs metalurgic
realizate suplimentar dc la
începutul anului, cocsarii
II otel io tom de' lînnou - hunedoreni înregistrează Imagine clin staţia exterioară de 400 kV a termocentra
un succes deosebit : în
întreprinderii
electricieni
e-
Echipa
deplinirea sarcinilor de lei Mintia. Sibiu, în de frunte cu montori ei, a Viorel Ciuberea,
şeful
lectromontaj
de onoare ce poate şi trebui plan pe întregul an. racordează la barele staţiei un întrerupător de înaltă temiure.
V
I
n Hotăririle Congresului al XJX-Iea al B. C.-R.~
Documentele Congresului al directorul uzinei, contribuie o nor ghidaje la „profilc uşoa program de acţiune al întregului popor
Xll-lca al partidului, sarci serie de factori, care acţio re“, îmbunătăţirea transmite
nile anului viitor şi ale cin nează izolat sau, dc cele mai rii mişcărilor la cajele de lu
cinalului 1981 —1985, ampla multe ori, conjugat. cru ale laminorului de 650 Prestările de servicii prin cooperaţia
dezvoltare economică solicită — Vă rugăm să explicaţi. mm, modificarea unor cali-
siderurgici creşterea cantita — Sînt probleme care ne brări. Prin aceste măsuri teh-
tivă şi calitativă a produc revin nouă spre rezolvare, nico-organizatoricc am obţi meşteşugărească—în fala examenu ui ca ităfii
ţiei de metal. în acest con dar şi altele, care reclamă o nut importante reduceri la
text, Hunedoarei îi revin bună colaborare pe întregul consumul de oţel-lingou pe Programul directivă de rinţelor şi exigenţelor cetă ficiile au fost depăşite cu
înalte îndatoriri, îndeosebi în flux tehnologic între furnale, tona de laminate. Dc la 13,5 creştere a nivelului dc trai ţenilor. 12,3 la sută. Prevederile pl i
privinţa producţiei de oţeluri oţelării şi laminoare. între kg pe tonă pentru oţelul cal şi ridicare a calităţii vieţii Pe perioada celor 11 luni nului nu au fost realizate, cu
superioare. Siderurgiştii hu- acestea, cea mai importantă mat destinat ţevilor, pînă în perioada' 1981—1985, a- ale acestui an, prevederile mulat pe 11 luni, la prestări
nedoreni au datoria de a răs este aprovizionarea ritmică, la 49 kg pe tonă la oţelul probat de Congresul al XII- planului la valoarea produc servicii pentru populaţie, la
punde indicaţiilor secretaru în timp util, cu lingouri de pentru axe. Cu toate aces ţiei globale industriale au desfacerea mărfurilor cu a-
lui general al partidului, to calitate. Dar să ne referim tea, sînt necesare şi alte ac lea, stabileşte sarcini deose fost îndeplinite şi depăşite, mănuntul, investiţii şi la pro
varăşul Nicolae Ccauşescu, la uzina noastră, pentru că ţiuni şi măsuri pentru că re bit dc importante şi coope realizîndu-se un ritm mediu ducţia marfă.
de a depune eforturi pentru aici au fost necesare mai zerve mai există- Nu nc pu raţiei meşteşugăreşti, care de 5,1 la sută ; la indicato
sporirea coeficientului dc multe măsuri, care să ducă la tem împăca cu gîndul că a- este chemată să-şi aducă o rul livrări de mărfuri către Analizîrd modul cum s-au
scoatere dc metal din tona înfăptuirea a ceea ce ne-am vem locuri unde există pier importantă contribuţie la fondul picţii s-a depăşit pla îndeplinit prevederile planu
dc oţel. propus. Astfel, a fost înlo deri mari de material. în creşterea bunăstării oamenilor nul cu 1,1 la sută, livrîndu-se lui pe cele 11 luni, în spiri
La nivelul uzinei 4 — la cuită aparatura termotelinică DORIN CORPADE muncii, oferind o gamă tot fondului picţii produse mai tul exigenţelor şi sarcinilor ce
nc revin din documentele
minoare din cadrul C.S. Hu de la cuptoarele laminorului j mai largă dc servicii şi pro multe ca anul trecut cu pe Congresului al Xll-lea, al in
nedoara, s-a stabilit pentru de 800 mm, au fost moderni (Continuare în pag. a 2-a) duse, care să corespundă ce ste 6 milioane lei. La export, dicaţiilor secretarului general
1979 creşterea cu 1 la sută zate unele cuptoare, s-a tre planul a fost depăşit cu 2,5
a coeficientului de scoatere cut funcţia de comandă a la sută, livrîndu-se suplimen al partidului, tovarăşul
Nicolae Ccauşescu, consiliul
de metal, adică acesta să a- instalaţiei de optimizare de !n Consiliul unic agroindustrial Geoagiu tar produse de 54 000 lei- uniunii a supus dezbaterii oa
jungă la 83,5 la sută. la foarfecă laminorului dc valută, la producţia marfă şi menilor muncii din coopera
— La ridicarea gradului semifabricate pe un nou cal prestările de servicii realiză ţia meşteşugărească o scrie
rile sînt mai mari cu 12,5
dc valorificare superioară a culator. Alte preocupări fruntea bătăliei de cauze subiective, care au
metalului, ne spunea tovară dc-ale noastre au vizat mo Mecanizatorii-în milioane lei faţă de aceeaşi
şul inginer Ionel Cîtulea — dernizarea constructivă a u- perioadă a anului trecut. In IOAN ROB
pentru pregătirea recoltei viitoare preşedintele U..I.C.M.
dicatorii dc eficienţă econo
mică, respectiv producţia netă Hunedoara-Deva
Hotărîţi să transpună nea rea lucrării amintite i-am s-a realizat într-un procent
bătut în viaţă obiectivele sta notat pe Augustin Ştefan, Ion de 105,1 la sută, iar bene- (Continuare in pag. a 3-a)
bilite de Congresul al XII- Suciu, Nicolae Săndescu şi
lca al partidului în domeniul Nicolae Potinteu. Formaţia
agriculturii, mecanizatorii din respectivă are în dotare un
Consiliul unic agroindustrial 1FRON şi 6 tractoare cu re
Geoagiu desfăşoară o intensă morci, ceea cc asigură un
activitate Ia fertilizarea ogoa randament zilnic de peste 10
relor. lată cîteva aspecte sem hectare la fertilizări. Tot la
nificative întîlnite în aceste această unitate, o altă forma
zile dc sfîrşit dc an, care ţie de mecanizatori s-a preo
reliefează preocuparea meca cupat de aplicarea îngrăşă
nizatorilor pentru a pregăti mintelor organice în cîmp,
baze trainice recoltei viitoare. acţiune finalizată pe mai
La aplicarea îngrăşăminte mult de 65 hectare. Din a-
I.V. Căian, atelierul mecanic. Strungarul Ioan Martin
execută numai lucrări de calitate la strunjirea cilindrilor de lor organice activitatea a fost ceastă formaţie fac parte, în
laminor. bine organizată la C.A.P. din tre alţii, mecanizatorii Cornel
Aurel Vlaicu. Formaţia dc Beca, Simion Trosan, Ispas
mecanizatori constituită în Iftodc şi Nicolae Mărginean.
învăţătorul din Văleni acest scop a transportat în Formaţia are în dotare un în
cîmp peste 2 000 tone gunoi
cărcător TIH şi maşini de
de grajd, acordînd prioritate împrăştiat gunoiul.
Ca să ajungi la Văleni, de-a-ntîia, uliii de-a doua, ridicării fertilităţii terenuri
acum, în iarnă, trebuie să a treia, satt a patra. Elevii lor destinate cultivării în pri N. TÎRCOB
urci cu un ARO sau un din Văleni sînt cola(i la măvara anului viitor cu legu
tractor, pe un drumeag ca şcoala din Homorod ca unii me şi cartofi. între mecani
re rareori înseamnă altceva dintre cei mai buni elevi zatorii care şl-au adus o con
decît albia pîrîului. Iar ca cc intră în clasa a V-a. La tribuţie deosebită la rcaliza- (Continuare in pag. a 2-a)
să ajungi la şcoala din sat, sfîrşit de trimestru, micii
trebuie să urci. pieptiş un elevi iau viorile şi ciulă
deal de o rară frumuşele. părinţilor lor, la frumoase EXPUNERE deţean al U.T.C. hi tabăra lor agricole, unităţile S.M.A.,
De-acolo, dc sus, dc la şcoa serbări. dc la Cimpeni, judeţul Alba, respectiv cele din Ilia, Deva,
lă, panorama salului de In perspectivă, salul Vă fost tema expunerii pe care pentru instruire, 10 preşe Haţeg şi Orăştie, au primit
cosmosului“
a
„Umanizarea
munte, cu case răsfirate pe leni va fi dezafectat, prin prof. Robert Singer, directo dinţi ai cercurilor de biatloii în dotare 4 tractoare de ma
iar
de
în
dealurile din jur, ţi se ofe sistematizare. Oamenii sc DUBAŞII — rul Liceului industrial nr. i din şcoli, organizată tabăra C.C. rc capacitate S 1800 IF. A-
de
instruire
Deva,
a
pre
ră în toată splendoarea. vor muta la alte vetre, mai zenţa unui susţinut-o de în lucrătoa al U.T.C. din Lunca de Sus, cestea sînt dotate cu încăr
grup
Dar nu despre splendorile aproape de viitorul oraş LA PIETRIŞ re de la Oficiul P.T.T.R. din judeţul Harghita, 19 preşe cător frontal pentru îngrăşă
naturale dorim să vorbim Geoagiu. Poate la Văleni Cetele de dubaşi din Rădu- localitate, acţiune organizată dinţi ai asociaţilor sportive minte organice şi cu set dc
în rîndurile dc fală. . Ieşti (Dobra) au reprezentat de casa municipală de cul din licee.
nu va mai fi şcoală, nici judeţul Hunedoara la Festi tură. piese necesare executării lu
Am înlîlnit la şcoala din 1 învăţător. I valul obiceiurilor laice, des- TRACTOARE crărilor terasiere.
Văleni un om, un învăţă ' făşurat la Pietriş (judeţul ÎN TABERE DE MARE PUTERE
tor. Se numeşte Iosif Pascu T. 1STRATE I Arad). Autenticitatea fotcio- DE INSTRUIRE ÎN DOTAREA S.M.A.
şi lucrează aici, în această , ruiui nostru hunedorean, prin
şcoală, de 31 de ani. Are I obiceiurile laice ale dubaşi- Zilele acestea au fost tri In vederea ridicării gradu
în clasă 11 copii, unii (Continuare în pag. a 3-a) lor, a fost mult apreciată. mişi de către Comitetul ju- lui de mecanizare a lucrări-
m *
