Page 90 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 90
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 1
Pag. 2
Puternică angajare pentru amplificarea
Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului IŢELE VIZI
NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la creşterea realizărilor în viaţa economico-socialâ
9,00 Ora elevului
rolului Frontului Unităţii Socialiste a tuturor localităţilor miniere 10,00 Film serial :
Gauguin“, relu
gospodăreşti şi de înfrumu pa, preşedintele Consiliului unităţile economice pentru mai insistent buna aprovi inului episod
O sinteză succintă a rea Faroşeni, Uricani, Bărbă- înfăptuirea integrală a mo zionare şi servire a popu 10,55 Telex
lizărilor clobindite în acest teni, Lonea. Programul de seţare a localităţilor, la ac municipal al sindicatelor bilizatoarelor sarcini de laţiei, diversificarea şi opti 11.05 închiderea pro
an în activitatea de pro mecanizare a lucrărilor mi ţiunile politico-educative şi Petroşani. Este necesar însă plan din anul viitor, cu ac mizarea reţelei serviciilor 18,00 Telex
ducţie, sublinierea lipsuri niere, celelalte măsuri sta cultural-sportive, la alte ca toate comitetele orga cent deosebit pe întărirea publice, îmbunătăţirea ac 16.05 Şcoala român
lor şi neajunsurilor care bilite de conducerea parti sarcini care i-au revenit în nizaţiilor proprii ale F.U.S. oridinii, disciplinei şi orga tivităţii şcolare, sanitare, 1979—1980
s-au mai manifestat în u- dului pentru dezvoltarea şi perioada dintre cele două să manifeste mai multă nizării muncii, pe intensifi culturale, comerciale, de 16,30 Matineu de
nele sectoare de activitate, creşterea producţiei de căr conferinţe, s-a apreciat că, răspundere şi exigenţă în carea programelor de me transport în comun, edili- „Scufiţa roşie'
pe lîngă realizările obţinu
munca lor, să urmărească
direcţiile de acţiune pentru bune, îndemnurile şi orien te au existat încă neajun îndeplinirea neabătută a canizare în unităţile minie tar-gospodăreşti etc. ţiul 2
viitor, angajarea plenară de tările date de tovarăşul suri, nu s-a acţionat cu fer planurilor de muncă elabo re, de creştere a producti Conferinţa a adoptat în 17,00 Reportaj pe gl
a amplifica succesele de Nicolae Ceauşescu în timpul mitate şi convingere pen rate, a marilor sarcini şi vităţii muncii în toate în unanimitate planul econo- dania
pînă acum, de a participa vizitelor de lucru efectuate treprinderile şi nu în ulti mico-social în profil terito 17.20 Viaţa culturali
cu toate forţele şi energia în Valea Jiului se materia tru înlăturarea unor stări obiective cuprinse, în docu mă instanţă pe exercitarea rial pe anul 1980, progra 18,50 1001 de seri
creatoare la întreaga dez lizează neabătut, cu deplin de lucrurî, ceea ce a făcut mentele celui de-al XH-lea temeinică şi exigentă a mul de măsuri privind acti 19,00 Telejurnal
voltare economico-socială a succes. De asemenea, au să se perpetueze o serie de Congres al partidului. controlului oamenilor mun vitatea viitoare a organiza 19.20 Conferinţele t
localităţilor Văii Jiului — fost relevate şi realizările cii în toate domeniile de ţiilor F.U.S. din municipiu, (iilor Frontului
acestea au fost coordonate celorlalte unităţi economice Conferinţa organizaţiei municipale activitate. „Să ne unim toa a ales comitetul organiza Socialiste
le esenţiale pe care şi-a a- din municipiu — I.U.M. şi te energiile — releva tova ţiei municipale şi Consiliul 19,35 Străzile mari
xat lucrările Conferinţa or I.R.I.U.M. Petroşani, „Vîs- Petroşani a F.U.S. răşa Meszaros Ioana — municipal al Frontului U- 19,55 Izvor dc fru; m
ganizaţiei municipale Pe coza“ Lupeni, preparaţiile pentru ca în acest cadru nităţii Socialiste, precum şi muzică uşoar
troşani a Frontului Unităţii cărbunelui de la Petrila, carenţe în aceste domenii. Exprimînd deplina mul larg democratic de partici delegaţii la conferinţa ju noască
Socialiste. Cum era şi fi Coroieşti, Lupeni —, dar în — Acum, prin constitui ţumire şi recunoştinţă tova pare a întregului popor la deţeană. 20,05 Ora tineretului
resc, în prim-plan s-au si acelaşi timp nu au fost o- rea organizaţiilor proprii răşului Nicolae Ceauşescu activitatea economico-socia într-o unanimitate de 20,45 Datini şi obic
tuat referirile la producţia mise neajunsurile care s-au ale Frontului Unităţii So pentru prilejul oferit tutu lă a ţării, pe care ni-1 ofe gînduri şi idei, într-o at iarnă (emisi
de cărbune, care a marcat mai manifestat în unele în cialiste, prin atribuţiile ror cetăţenilor patriei de a ră Frontul Unităţii Socialis mosferă de însufleţire şi — Suceava
o creştere de 20 la sută în treprinderi şi care au ge largi şi deosebit de impor face parte dintr-o largă şi te,, să ne afirmăm deplin entuziasm, participanţii Ia 21,35 Telejurnal.
acest an faţă de 1978, do nerat restanţe la producţia tante ce revin acestor pu democratică organizaţie, capacitatea de acţiune şi de conferinţă au adresat o
meniu în care rezultatele de cărbune şl de utilaje mi ternice organizaţii (la nive cum este Frontul Unităţii mobilizare, să ne îndepli telegramă C.C. al P.C.R.,
de ansamblu sînt sensibil niere, la locuinţe, în alte lul municipiului Petroşani Socialiste, avînd astfel po nim toate obligaţiile ce ne t o v a r ă ş u l u i NICOLAE 1? ADIO;
mai bune la acest .sfîrşit de sectoare de activitate. în s-au constituit 337 de orga sibilitatea să participe ne revin“. Alţi vorbitori — CEAUŞESCU, în care se
an 1979, comparativ cu a- materialul prezentat, ca şi nizaţii proprii ale F.U.S., mijlocit la întreaga viaţă Aurel Slăbii, Dumitru Fo- angajează ca, în cadrul
nul trecut. Astfel, minerii în cuvîntul participanţilor cu un număr total dé politică, economică şi so dor, Ion Negreanu, Maria larg democratic al Fron BUCUREŞTI I : i
1
de la Lupeni şi Petrila au la dezbateri s au făcut sub 22 700 membri, dintre care cială, la conducerea şi so Dumitraş — au apreciat că tului Unităţii Socialiste, să dioprogramui dimin
8,00
îndeplinit cu 11 zile îna linieri concrete la aseme 8 700 sînt femei — n.n.j, luţionarea tuturor proble organizaţiile proprii ale acţioneze neabătut pentru Radiojurnal ; Curieri
8,10
presei;
inte de termen prevede nea situaţii. avem datoria să acţionăm melor obştii, cei care au F.U.S. vor trebui să-şi o- transpunerea în viaţă a po diilor; 9,00 Buletin
rile de plan pe acest an, Referitor la preocupările mai insistent şi cu mai 'luat cuvîntul la'dezbateri, rienteze mai dinamic preo liticii partidului, pentru 9.05 Răspundem ase
realizînd suplimentar o Consiliului municipal al multă forţă de convingere âitre care Petru Făgaş, Pe cupările în domeniul înfăp materializarea exemplară a lor; 10,00 Buletin d
10.05
Radiomagazinu
producţie de peste 87 000 Frontului Unităţii Socialis pentru înfăptuirea exempla tru Verdeş, Mircea Baron, tuirii hotărîrilor partidului măreţelor obiective stabili lor ; 10,35 Atlas f<
tone de cărbune. Rezul te în direcţia antrenării ră a sarcinilor în toate Voichiţa Micheş, au subli privind ridicarea nivelului te de Congresul al XH-lea 11.00 Buletin de
tate bune au • înregistrat maselor de oameni ai mun domeniile de activitate — niat necesitatea intensifică de trai şi îmbunătăţirea ca al Partidului Comunist Ro 11,20 Avanpremieră
în ultima vreme şi minele cii la activităţile edilitar- releva tovarăşul Ştefan Po- rii preocupărilor în toate lităţii vieţii, să urmărească mân. tv. ; 12,00 Buletin (
12.05
Fişe pentru o
fie muzicală a llo
13.00 De la 1 Ia 3
Viaţa de partid în Consiliul unic Club univers 20 ; 1
diojurnal ; 16,15 Cra
şie cu tricolor —
Stil şi metode eficiente agroindustrial Geoagiu pioniereşti ; 16,25 în ai
şi
organizare
ră; 17,00 Buletin d
v în îndrumarea 17.05 Universul i
17,30 Instantanee s
Mecanizatorii — 18.00 Orele serii ; 2
de
fonoteca
aur:
1
activităţii şi eînteeo populare
9 în fruntea bătăliei na Badea; 20,30 I
timpului ; 20,40 Cad
organizaţiilor de partid nore ; 22,00 O zi înt
23.00 Meloritm ’79; S
pentru pregătirea letin de ştiri ; 0,05—
Apreciind ca o necesitate muncii politico-organizatoricc, stop muzical noclui
perfecţionarea continuă a în sporind în acest fel capaci recoltei viitoare
tregii munci de partid, pu- tatea politică de influenţare
nînd accent pe creşterea ro a tuturor organizaţiilor dc CINEMA
lului organizaţiilor de partid partid. Subordonând întreaga (Urmare din pag. 1) aam
în conducerea cu competenţă muncă de partid îndeplinirii
sporită a activităţii politice, sarcinilor economice, am a- Fertilizarea terenului sc DEVA: Teatrul c
economice şi sociale, anri cău vut în vedere ca măsurile şi bucură de atenţie sporită şi 0 Napoli se revolt
tat să aducem îmbunătăţiri hotărîride adoptate în şedin la fermele de hamei ale tria); Misiunea C
unu — seriile I-II
în modul de informare pri ţele comune de analiză ale I.A.S. Skneria. Mecanizatorii HUNEDOARA: Adi
vind problemele specifice cu comitetului de partid şi con din această formaţie au apli rămîn cu tine (F!
care sc confruntă organiza siliului oamenilor muncii, cît cat îngrăşăminte organice pe Umbra .ui Casey
Lupta după victorii
ţiile de bază la fiecare Ioc şi la nivelul organizaţiilor de mai mult dc 40 de hectare, riile I-II (Constru
de muncă, şi în special pe bază, să conducă la utiliza gunoiul dc grajd fiind pre PETROŞANI : Hoţi
claborarcâ celor mai adec rea mai deplină a capacităţi luat de la gospodăriile popu Bagdad (Unirea) ;
meseriaşi
S.S.H.
cei
Frezorul
unul
vate măsuri şi hotărîri care lor dc producţie şi a fondu executind una Gavrilă Ungur este fluxului din tehnologic mal de buni fabricare a ai stîlpilor Vulcan. Iată-1 laţiei din comuna Romos. Vi-r- tul alb (7 Noiembri
operaţiile
hidraulici
de
colată cu alune (i
din
să contribuie la soluţionarea lui dc timp, ceea ce a făcut mină. Foto: ŞT. NEMECSEK gii Mitu, Dumitru Subţirelu ca) ; LUPENI : Mii
operativă a problemelor. în posibil ca pe 11 luni din a- şi Iosif Iliasă oferă exemple ne de circ (Cultural
acest sens, dc un mare aju cest ah să obţinem unele re demne de urmat în privinţa CAN : Tînăr şi libe
tor nc-a fost antrenarea per zultate bune. Planul la lucră m Hai mult otel hărniciei. citoresc) ; LONEA
vre de lux (Mineru
manentă ă activului dc partid, rile de foraj a fost realizat 1980 ¡Í Pentru a spori rodnicia o- TRILA : Lumea A
a cadrelor cu munci de răs în proporţie de 115,6 la sută, finalizat exemplar pregâtit temeinic goarelor, cooperatorii din (Muncitoresc); ANL
pundere la desfăşurarea unor la volum galerii — 107,8' la din tuna de lingou Pişchinţi au prevăzut să apli Acuarele (Muncitori
RICANX : Jachetele
acţiuni concrete dc prevenire sută, valori nórmate — 102,2 ce, în această perioadă, a- (7 Noiembrie); BR/
a lipsurilor şi neajunsurilor. la sută, valori de finanţare (Urmare din pag. 1) consumurile se menţin încă tal cu aproape 15 kg- pe tona proape 1000 tone îngrăşămin nărui din Istanbul
GURABARZ.
Prcocupîndu-ne de perfec — 107,1 la sută, iar la invés- ridicate, aproape de nivelu de laminate. Oricum, proble te organice. Acţiunea este a- roşie) ; mînjilor (M
datul
ţionarea muncii politice şi or tiţii în proporţie de 106 la anul viitor vom insista mai rile anilor trecuţi. Să nu se ma de bază râmîne tot cali- proape încheiată, gunoiul ne ORAŞTIE : Vacanţa
ganizatorice a tuturor organi sută. De asemenea, ia bene mult pentru punerea în func fi întreprins nimic pe aici ? tafea lingourilor sosite de la cesar fiind preluat din plat (Patria) ; Poliţia est
zaţiilor de bază, am avut în ficii am depăşit prevederile ţiune a instalaţiei de sudat Iată cîteva răspunsuri : oţelărie. formele Complexului pentru să (Flacăra) ; GE'
ritmul
vedere şi îmbunătăţirea sti cu 32 procente. ţagle cap la cap. Ca să poa Inginer Petru Lazăr, şeful Inginer Gheorghe Mateescu, creşterea şi îngrăşarea porci BAI : de In cultură) ;
(Casa
lului propriu de muncă al co Sîntem conştienţi însă că tă’ fi evaluate în mod exact secţiei laminor bluming-semi şeful secţiei de profile u- lor Romos, al I.S.C.I.P. Orăş- ŢEG : La noi era
mitetului nostru dc partid în pe linia perfecţionării stilului pierderile mari de metal pe fabricate : şoare: tie. Cu deosebită răspundere (Popular) ; BRAZI
sprijinirea concretă a birou şi metodelor de muncă mai fluxul de încălzire, laminare, — Măsuri ?! Tot timpul — Ne încadrăm destul de au lucrat, între alţii, mecani cinci zile de casă C
rilor organizaţiilor dc bază, avem încă destule de făcut, debitare, ajustare, vrem să se iau măsuri. Atît la noi, cît bine în cotele planificate. zatorii Lcontin Mihai, Cornel Legea c lege (Casa
tură) ; De partea ce
care, la rîndul lor, să poată în spiritul hotărîrilor Con extindem sistemul informa şi în amonte, pe fluxul teh Sporul obţinut se datorează Dragotă şi Cornel Ioaneş. oglinzii (11 Iunie);
aborda de pe o poziţie dc gresului al Xll-lea al P.C.R., ţional privind urmărirea me nologic. Numai că în felul în cea mai mare parte redu în afară de acţiunea de RIA : Ultimul post i
I-II
deplină responsabilitate şi al orientărilor şi sarcinilor talului pe întregul parcurs în care lucrăm (de multe ori cerii avariilor la linia de la fertilizare a terenului, me trol — seriile Aventut
:
şui);
ILIA
competenţă problemele cu cuprinse în Raportul pre tehnologic. trebuie să facem rabat de la minare. Prin aceasta am pu canizatorii sînt prezenţi şi la Mark Twain — seri
care se confruntă în munca zentat la înaltul forum co Cu toate aceste multiple calitate pentru cantitate), mă tut asigura funcţionarea uti alte lucrări. Spre exemplu, la (Lumina) ; GHELAR
de zi cu zi. Astfel, colective munist, va trebui să ac măsuri, indicele de scoatere surile respective rămîn sim lajelor cu 50 de ore în plus. C.A.P. Vaidci a fost consti mea bărbaţilor (M
resc).
le trimise în organizaţiile de ţionăm astfel îneît toa de laminate finite pline nu a ple... măsuri. Odată, avem Apoi ne-am pus la punct tuită o formaţie care ă trans
partid, formate din membri te organizaţiile noastre de fost realizat. Dacă acest co problemele noastre, apoi veş toate ghidajele. Menţionez că portat peste 400 tone dolo-
ai comisiilor pe probleme şi partid să se manifeste pré- eficient de 83,5 la sută ar fi nicul duel dintre laminoare realizările din ultimele două mită în vederea ameliorării ¡pRONOEXP
consiliului de control munci tutindeni ca forţă dinamică, fost obţinut, atunci pe întreg şi oţelării. luni ale anului sînt la nive solurilor acide. Adrian Şer-
de mobilizare a oamenilor — Ce probleme aveţi, to lul color din 1980.
toresc, în care au fost cuprinşi fluxul lingou—produs finit Aşadar, pe linia creşterii ban şi Eugen Iovan şi-au a-
cei mai competenţi comu muncii, militînd neabătut în consumul de metal ar fi scă varăşe inginer ? indicelui de valorificare su dus din plin contribuţia la Rezultatele extragi
nişti, au ajutat la organiza vederea lichidării deficienţe zut cu 15,26 kg la tona de — Legate de suprafeţele perioară a metalului s-au ob realizarea acestei acţiuni. Extr. ziua de 26 decemb)
23, 41,
rea unor temeinice analize, lor, a stărilor de lucruri ne laminate: Pe întreaga uzină lingourilor, defecte de tur I :
gative, pentru depăşirea greu nare, nerespectarea unor teh ţinut o scrie de lucruri bune, Alţi doi mecanizatori — 34, 17.
finalizate cu măsuri şi hotă tăţilor şi rezolvarea proble s-ar fi produs în mod supli nologii, retasurile foarte mari. dar mai există şi rezerve in Gheorghe Petrovan şi Her- Extr. a
rîri care să ofere certitudinea melor complexe cu care né mentar aproape 34 000 tone Poveste veche... De aceea, suficient valorificate. Pentru nian Glirica —, lucrează la 10, 44, 27.
dc
îmbunătăţirii activităţii’. Or- confruntăm. laminate finite. Dar aşa, se v-am spus că la oţelării s-au anul 1980 sînt prevăzute în desfundatul a 45 hectare des iei. Fond
ganizînd temeinic controlul şi Comuniştii, întregul nostru înregistrează unele plusuri luat măsuri pentru evitarea acest sens o serié de acţiuni tinate înfiinţării unei noi li
informînd oamenii asupra colectiv vor munci cu dărui doar la laminoarele de sîr- acestor neajunsuri, dar se a- şi măsuri, a căror materiali vezi superintensive pe tere
modului cum au fost duse la re pentru îndeplinirea exem mă I şi II şi la linia fină, plică limitat şi eficienţa nu zare trebuie urmărită cu ma nul I.A.S. Simeria. Vremea
îndeplinire . măsurile stabilite, plară a sarcinilor de plan şi unde cantitatea de metal e- este cea scontată. Apoi, nici ximă atenţie şi exigenţă. Se Directorul S.M.A. Geoagiu,
a crescut răspunderea pentru a angajamentelor asumate conomisit se cifrează la 264 aici, în laminor, lucrurile nu impune, între altele, perfec Virgil Tudan, ne-a relatat că
aplicarea lor. tone, 494 tone şi, respectiv, 64 Timpul probabil
pentru 1980 şi în cincinalul merg chiar foarte' bine. Se ţionarea continuă a pregăti în tot cursul iernii vor con ziua de 27 decembrie
Pornind de Ia exigenţele- viitor, a hotărîrilor istorice tone. Desigur, nu sînt de ne fac tăieri neeconomicoase din rii personalului muncitor, o tinua’ acţiunile de fertilizare, rrie in uşoară răcire
formulate de secretarul gene de largă perspectivă adoptate glijat aceste realizări. Ele ţagle, se întîmplă să ţinem asistenţă tehnică în producţie în prim plan revenind şi a- variabil. Posibil
ral al partidului, tovarăşul de Congresul al Xll-lea al denotă o preocupare constan peste program lingourile în corespunzătoare pe toate plicarea fazială a îngrăşămin slabe. Temperaturile
şoară scădere, noap
Nicolae Ceauşescu, la cel partidului. tă a factorilor dc răspundere cuptoare. Mai trebuie să in schimburile, promovarea mai telor chimice pe semănăturile tre minus 2 grad
de-al Xll-lea Congres al IOAN JURCA, pe linia reducerii consumului sistăm şi pe pregătirea pro largă a noilor tehnologii de din toamnă. Evident, lucrări grade, ziua între
partidului, una dintre preo secretarul de metal. fesională a cuptorarilor, a la- lucru, care vizează reducerea le se desfăşoară după grafi grade.
La munte, va ning
cupările noastre de seamă a comitétului de partid La laminorul de 800 mm minatorilor. Aşa se face că consumurilor de metal, creş cul stabilit la nivelul consi porar.
¡constituit-o intensificarea al I.P.E.G. Deva şi la bluming-semifabricate am depăşit consumul de me- terea gradului de valorificare. liului unic agroindustrial.