Page 91 - Drumul_socialismului_1979_12

Pag: 3
JOI, 27 DECEMBRIE 1979

Acţiunile — sincronizate

cu realităţile comunei

Puţine au fost raidurile şi Cele relatate de tovarăşa nizarea revelionului la aşeză­
anchetele întreprinse de re-, Maria Ciornei, peste cîteva mîntul de cultură din sat. ® „Luna cadourilor" este deosebit de bogată.-.. în CUM „JUDECA“
dacţie în ultimii ani la că­ orc au devenit realitate. îna­ Băieţii primesc cu interes realizări şi pentru magazinul de confecţii bărbaţi „Ele­
minul cultural din Şoimuş inte de orele 13,00, gi'upuri propunerea. gant“. De la începutul lunii pină ieri, unitatea a făcut vîn- COMISIA
1
care să nu fi semnalat ca­ de localnici se îndreptau spre — Dacă vrem să realizăm zâri de... peste 1 600 000 lei, în unele zile acestea ajun- DE JUDECATĂ?
renţele din activitatea poli- cămin, iar copiii, în costume ceva, trebuie să punem fie­ gîncT şi la 130 000 lei'. Aceasta, datorită bunei aprovizio­
tico-educativă a acestuia, ne- naţionale, sosiseră pentru a care umărul. Analiza pe ca­ nări cu mărfuri de sezon şi servirii Ireproşabile a cumpă­ Legea nr. 5911968, sta-
concordanţa dintre acţiunile susţine programul. re am făcut-o la încheierea rători lor. 1 bilcşte cu precizie atribu- s
„planificate“ şi cele realiza­ Lipsa directorului căminu­ ediţiei precedente a Festiva­ r ¡.iile comisiilor de jude- \
te. „Sîntem aproape de De­ lui cultural, Mircea Mang — lului naţional „Cîntarea © Astăzi dupâ-amiazâ, orele 18,00, în sala mică a casei j cată. Cu toate acestea, co- L
va, la cămin nu prea vin ti­ aflat la reciclare în această României“ a relevat multe de cultură, are loc o nouă ediţie — cea a lunii decembrie V misia de judecată care /
nerii, ci preferă oraşul" — săptămînă (ncinspirată plani­ carenţe. Am luat o seamă — a interesantei manifestări cultural-educative „Amfitea­ t funcţionează pe lingă 1
— justificarea devenise un ficare !) e suplinită cu com­ de măsuri, majoritatea direc­ trul artelor". In program : editorial, poezie, proză, critică ' C.A.P. Tebea (preşedinte ^
laitmotiv uzat. Aşadar, ieri, petenţă de preşedintele con­ torilor căminelor culturale şi istorie literară, muzică şi umor. comisiei. Constantin
în jurul' orei 10,30, cînd am siliului comunal de educaţie din satele aparţinătoare înţe­ 9 Brigada ştiinţifică — în dialog. Ieri dimineaţa, peste i Leah), a stabilit (la itidi-
descins în faţa căminului cul­ politică şi cultură socialistă, leg sarcinile mari pe care 100 de muncitori din secţia mecăhiC-energătic de la I.M.C. I cdţia conducerii C.A.P. !),
tural, aveam motive de... în­ Ionel Mureşan. Programul hotărîrile celui de al Xll-lea Deva-Bîrcea au participat la un viu dialog cu membri ai î îrilr-o scrie de cazuri, alte
doieli. Mai ales că pe uşile ^ sancţiuni decit cele cu-
Congres al partidului le pun brigăzii ştiinţifice a casei municipale de cultură. Temele
acestuia era afişat doar pro­ în faţa propagandei, a acti­ discuţiilor : „Caracterul laic al obiceiurilor de iarnă“ (prof. i prinse în prevederile’ lega-
gramul acţiunilor de vacanţă vităţii politico-educative în Clemente Constandin), „Noi date despre statul dac cen­ V le. „Motivînd" situaţia,
ale şcolii generale, acţiuni Iarna — anotimp general. La Boholt, la Bălata tralizat şi independent — descoperirile de la Cetatea Cu- y preşedintele comisiei a a-
din care două urmau să fie gir" (prof. Viorel Manolescu), iar problemele juridice au 1 firmat că el ml posedă le-
găzduite de aşezămîntul de propice activităţii însă, faptele dovedesc că nu fost susţinute de avocatul Romul Igna. 1 gea respectivă şi nici nu
cultură. Prima era programa­ se acţionează în consens cu 1 a fost sprijinit dc juris- <
tă chiar pentru ieri, începînd politico-educative aceste sarcini. Este inadmisi­ Rubrică realizată de 1 tul U.J.C.A.P. să-şi însu- *
bil ca într-un an şi jumăta­
de la orele 14,00 : un spec­ te să nu se înfiripeze aici o DOINA COJOCARU i şească prevederile ci (?). y
tacol susţinut de elevi sub cu sprijinul' corespondenţilor voluntari V Curii judecă atunci corni- Î
y sia de judecată ?
)
genericul „Trăim în chip co­ formaţie artistică cît de mică,
munist“. De îndată ce ara principalelor acţiuni politico- iar, cum e cazul la Boholt, CONTRASTE
trecut pragul căminului cul­ educative în perioada 23 de­ — să nu se menţină nici ce­
tural, îndoielile au început cembrie — 3 ianuarie ’80, se le care au existat. Dar vom ' . iV
1 După programul artis- i
să se spulbere. în sala mare, află pe masa de lucru a a- pretinde şi va trebui să se i tic care a marcat deschi- 1
focul „zburda“ în două sobe. ccstuia, manifestările sînt cu­ muncească şi aici, directorii De la subredacţiife pioniereşti / darea orăşelului copiilor y
Eugenia Faur, secretarul or­ noscute cu lux de amănunte căminelor culturale fiind traşi i din parcul Devei au fost I
ganizaţi de partid de la — pe zile şi ore — (păcat la răspundere pentru inacti­ ţ luate cu asalt hintele şi'}
brigada C.A.P. Şoimuş îl a- că ele nu sînt cunoscute şi vitate ! Azi, „Tot înainte“ Hunedoara l toboganele. Păcat însă că y
juta pe brigadierul Nicolae de localnici printr-un afişaj ! La Fornădia, la Şoimuş, ' unele dintre ele zac răs- ţ
Dumitru la aranjatul sălii, corespunzător !). Manifestări­ Păuliş, la Sulighete (unde în « FLORI PENTRU FUR- na în sus". Alina Cbiorca- ^ turnate şi inutile, îttlris-
ba chiar primăriţa, tovarăşa le sînt bine structurate, pon­ curînd va fi dat în folosinţă NALIŞTL Un număr mare nu, Victor Vasile şi Sorin i tîndu-i pe copii. Dar nu \.
derea deţinînd-o cele poli­ noul cămin cultural), acţiu­
Maria Ciornei — între dru­ de pionieri de la Şcoala Asaftei o dedică aţelarilor / numai ei sînt supăraţi de ţ
mul făcut la fejpmă şi cel ce-o tico-educative, de cunoaştere nile întreprinse de consiliul generală nr. 10 Hunedoara de la oţclăria clectiică nr. V peisajul trist, în contrast i
aştepta spre Boholt — a in­ şi însuşire a documentelor comunal de educaţie politică au fost prezenţi pe platfor­ 1 a C.S.H. (Vasile Victor, i cu cel oferit de orăşelul J
trat să controleze pregătirea celui de-al Xll-lea Congres şi cultură socialistă sînt sin­ ma secţiei 1 furnale din clasa a VIl-a). ! celor mici, ci şi bunicii y
sălii (şi a şi ajutat !). al partidului, dar nu lipsesc cronizate nu numai cu cerin­ C.S.H., oferind flori şi cra­ ® CLUBUL ARTELOR. ) ori părinţii care-i însoţesc. 4
nici cele ce dau farmec săr­ ţele pe care documentele de vate roşii cu tricolor jurna­ Secţia distilăria de gttdroa-
— La prînz are loc adu­ V Tovarăşa Maria Grigoriu, »
narea generală a membrilor bătorilor de iarnă, obiceiuri­ partid le pun în faţa aşeză­ liştilor, cu ocazia elaboră­ ne din C.S.F1. a găzduit l pensionară şi bunică, îşi l
C.A.P. în care se prezintă le folclorice, colinzile cu ca­ mintelor de cultură, dar şi rii celei de a 15 000-a tonă activitatea clubului artelor ) manifestă nemulţumirea \
cifrele de plan ale unităţii racter laic, care, în aceste cu realizările concrete ale lo­ de fontă peste plan. Cu a- de pe Ungă Casa pionieri­ y pentru că nu sînt soliei- i
pentru anul viitor. Cu acest zile cunosc la Fornădia, Pău- calităţii. Numai aşa S-a reuşit ceastă ocazie, tovarăşul An­ lor şi şoimilor patriei Hu­ 1 taţi bunicii la repararea l
nedoara. Gheorghc Bodrea-
prilej, tovarăşul Ionel Mure- liş, în alte sate un plus de ca, aici, activitatea politico- ton Filipescu, secretând co­ nu, secretarul organizaţiei ! hintelor şi amenajarea a- y
mitetului de partid a avut
şan, secretarul adjunct cu frumuseţe, cducativă şi cultural artistică cu pionierii un dialog pe de partid şi ing. Gheorghe . V cestui loc de joacă deşii- I
probleme de propagandă, va Verii Petru Henţ şi Iosif să cunoască un promiţător tema „Calitatea muncii de­ Marosin, şeful secţiei, au ^ năt cofri Hor. Iată
i trestie ! (
expune ideile de majoră im­ Ilenţ, amîndoi electricieni, a- reviriment, care, pentru a fi pinde de calitatea vieţii discutat cu pionierii pe te­ ţ gestie ! Cine o preia ?
portanţă care stau la baza mîndoi membri ai formaţiei continuat şi amplificat, are noastre“. (Sorin Asaftci, ma „Fiecare meserie are \ SOLAR... UITAT
documentelor adoptate de cel de dansuri populare de la nevoie de sprijinul tuturor clasa a Vll-a). arta ei“. Pionierii Gabriela
de-al Xll-lea Congres al căminul cultural Fornădia, membrilor consiliului de con­ ® PE CERNA ÎN SUS. Mica, Lidia Ciont şi Gheor­ J La întreprinderea dc ^
partidului, care trebuie cu­ sînt îndemnaţi de preşedinte­ ducere al aşezămîntului de Membrii cenaclului „Mu­ ghe Costcscu, din cadrul y stat. „Avicola“ Mintia poa-
noscute, înţelese pentru a pu­ le consiliului comunal de e- cultură şi nu doar de o mî- guri", de pe lingă Casa cenaclului „Muguri“, au ci­ 4 le fi „admirat“ şi acum .
tea acţiona în consecinţă. nă dintre aceştia. pionierilor şi şoimilor pa­ tit versuri din creaţia pro­ I un solar uitat, se pare, cu y
După aceea, urmează progra­ ducaţie politică şi cultură so­ triei Hunedoara au editat prie. (Sorin Asaftei, clasa 1 desăvîrşire. Aşa se poate‘ 4
mul artistic al elevilor. cialistă să se ocupe de orga- LUCIA LtCIU revista de folclor „Pe Ccr- a Vll-'ct). î explica de ce folia stă c-j }
|j runcală la voia înlîmplă-, 1
rii, în loc să fie adunată ţ
' în vederea refolosirii în
învăţătorul din Văleni y primăvară (!). \
I AL CUI E
(Urmare din pag. 1) ţiei nevăzătorilor din Româ­ \
nia, va veni cîndva mo­ REZERVORUL ? \
Ceea ce va ramîne, însă, mentul să se despartă de V
de neuitat pentru tofi „vă- învăţămînt, dar, aşa cum l La ieşirea din salul \ La ieşirea din
lenarii“ este ¡aptul ca învă­ spune, cit poate va rămîne I Leşnic spre llia, sc află i
ţătorul lor, cu o ătît de aici, la clasă, unde îi este j abandonat de multă vre- i
frumoasă conduită morală locul. ^ me un rezervor de mare 1
şi probitate profesională, ...Pe drumul de întoarce­ i capacitate. Cine o fi oare \
era de fapt... nevăzătof. re, prin albia văii care co­ J păgubaşul sau mai bine- t
\ zis uitucul ?
— Vederea mi-a slăbit boară din Văleni, mă gbt-
progresiv — ne spune Iosif deam la acei ridicoli „bla­ \ CAM MULTE
Pasai. Dar de şcoală, de zaţi“ şi „angoasaţi“, „tru­ s
copii, nu pot să mă las. ditori", prin cafenele şi tă­ NEAJUNSURI
Mi-am adaptat metodele la ietori de... fum de ţigară, s \ PENTRU O CAFEA... 4
noua condiţie, mi-am con­ care nu-şi găsesc locul, „nu J ’
struit o tablă specială unde, se realizează“, aşteaptă un y Unitatea „Cafe-dulciuri" ţ
de la distanţă foarte mică, etern „altceva“ de la viaţă.
zăresc scrisul elevilor şi-l Este mult de învăţat din y din Petroşani, strada Re- (
pot verifica. In clasă, copiii y publicii, este deservită de y
cei mari îi controlează, la viaţa şi munca lui Iosif i 0 barmană tare capricioa- i
caiete, pe cei mici, îi aju­ Pas'cu, din lupta cu sine şi | să. Lucica (celălalt nume 1
tă să-şi formeze scrisul. sacrificiile pe care le face
Am magnetofón cu lecturi pentru a fi util societăţii, i n-am reuşit să-l iden li fi- )
înregistrate pe benzi, ascult şcolii, salului în care s-a căm) este nervoasă, lasă >
mult la radio. născut şi a crescut! în y pe oricine la aparatele de y
Pentru învăţătorul Iosif faţa exemplului său cuvin­ y făcut cafea filtru etc. în \
Pasca, membru al Asocia- tele pălesc ! Pionieri din clasa a Vlt-a C a Şcolii generale nr. 10 Hunedoara, In vizită la secţia dis­ y seara zilei de 21 decent- \
tileria de gudroart'é din C.S.H.
i brie a.c., două fele (cine- *
/ va spunea că sînt pracli-
Prestările de servicii prin cooperaţia meşteşugărească } cânte) îşi scuturau de zor i
y mînccile paltoanelor în
1
\ miraculoasa licoare neagră
(Urmare din pag. 1) Pe de altă parte, produse­ rea controlului' la toate nive­ tăţii vieţii în cincinalul şi perfecţionată, acţiune în
le ce Se execută în întîmpi- lurile şi a recomandat, coope­ 1981—1985,. dezvoltarea şi di­ Care Vor fi atraşi 1954 coo­ y aşteptată de un şir liing
determinat aceste rămîneri în narea cererilor nu ţin' seama rativelor şi activului uniunii versificarea unităţilor presta­ peratori. y de consumatori. între
urmă. Ele sc identifică cit întotdeauna de gusturile şi e- luarea de noi măsuri care să toare de servicii în toate o- Este dc datoria tuturor con­ y timfl, barmana îşi servea
lipluriîe ce se mai manifestă xig'enţele actuale ale popu­ ducă la valorificarea superi­ raşelc şi municipiile judeţului ducerilor de cooperative, a i clienţii cunoscuţi, vorbea
încă în activitatea unităţilor laţiei, ceea ce duce la dimi­ oară a materiilor prirrfe şi va sta permanent în atenţia fiecărui membru cooperator,
— mai ales a celor de pres­ nuarea volinMlui încasărilor. materialelor, la economisirea noastră. înfiinţarea- a 35 noi a tuturor lucrătorilor să facă l cu nişte prietene, mai re-
tări —, insuficienta valorifi­ Sînt înc.ă numeroase unităţi energiei şi combustibililor,’ la totul pentru a asigura reali­ I pezea pe cile unul care
care a posibilităţilor umane de prestări care nu dispun unităţi, creşterea cu 62G a zarea sarcinilor de plan la 7 îndrăznea să o roage să
şi materiale de care acestea de numărul de meseriaşi ne­ dezvoltarea grijii faţă dc a- numărului de cooperatori Ca­ toţi indicatorii, a angajamen­ » servească. Prea mult pen-
dispun. în multe cooperative cesari, ceea ce reflectă sla­ vutul cooperatist, la întărirea lificaţi, crearea dc noi spa­ telor asumate în întrecerea \ tru o cafea...
există o preocupare insufi­ ba preocupare pentru recruta­ ordinii şi disciplinei, la pro­ ţii de producţie şi deservire socialistă, să asigure condiţii­
movarea în întreaga activita­
cientă pentru diversificarea rea şi calificarea tinerilor în în suprafaţă totală de peste le necesare realizării sarcirii-
prestărilor de servicii, pentru unele meserii. te a normelor eticii şi echi­ 7 300 mp vor fi cîteva dintre lor ce ne revin din docu­ \
dezvoltarea lor la nivelul ce­ Consiliul uniunii a stabilit tăţii socialiste. elementele bazei materiale mentele Congresului al XII-
rinţelor populaţiei. Se execu­ intensificarea eforturilor pen­ Avînd în vedere sarcinile menite să ducă la realizarea lca al partidului, din Progra-
tă lucrări de slabă calitate, tru înlăturarea deficienţelor, deosebite ce revin prestărilor volumului de prestări prevă­ mul-directivă de creştere a
nu se respectă termenele sta­ continuarea sprijinirii concre­ de servicii din Programul-di- zut pentru cincinalul urmă­ nivelului dc trai în perioada
bilite, spiritul de iniţiativă te, la faţa locului, a coope­ reetivă de creştere a nivelu­ tor. Forţa de muncă existentă 1981—1985 şi dc ridicare ------------4
.este deficitar. rativelor şi unităţilor, întări- lui de trai şi ridicare a cali- în unităţi va fi specializată continuă a calităţii vieţii.