Page 93 - Drumul_socialismului_1979_12

AL

Şedinţa Biroului Executiv
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ î
ai Consiliului Naţional al Frontului

Unităţii Socialiste

Joi, 2,7 decembrie, organizaţiile proprii ale mul partidului de edifica­
preşedinţia t o v a r ă ş u l u i F.U.S. desfăşurîndu-se în re a societăţii socialist«
Ni cu lac Ceauşescu, secretar continuare. în prezent au multilateral dezvoltate şi
general al Partidului Co­ ioc pregătiri intense pen­ înaintare a României spre
munist Român, preşedintele tru ţinerea conferinţelor comunism.
Republicii Socialiste Româ­ judeţene ale Frontului Uni­ S-a analizat, de aseme­
nia, preşedintele Frontului tăţii Socialiste, care vor a- nea, stadiul pregătirilor
Unităţii Socialiste, a avut naiiza activitatea desfăşu­ pentru cel de-al ll-iea
loc şedinţa Biroului Execu­ rată in perioada de la pri­ Congres al Frontului Uni­
tiv ai Consiliului Naţional mul Congres al Frontului tăţii Socialiste, care işi va
al Frontului Unităţii Socia­ Unităţii Socialiste, vor a- desfăşura lucrările in zilele
liste. dopta măsuri care să con-' de 17 şi 18 ianuarie 1888.
Biroul Executiv a anali­ tribuie la îndeplinirea în Biroul Executiv a! Con­
zat activitatea desfăşurată cele mai bune condiţii a siliului Naţional al F.U.S. a
în întreaga ţară pen­ planului de dezvoltare eco- examinat modul in care se
tru formarea organizaţiilor nomico-socială în profil te­ acţionează în întreaga ţară
proprii ale Frontului Uni­ ritorial pe anul 1880. la buna pentru buna pregătire şi
desfăşurare a activităţii or­ desfăşurare a campaniei de
tăţii Socialiste, constatînd ganelor şi organizaţiilor alegeri de deputaţi in P/îa-
că, piuă in prezent, au fost rea Adunare Naţională şi
SI AL C 0 IU SI LI U LU I POPULAR JUDEŢEAN organizaţii în proprii ale F.U.S. în ace­ in consiliile populare, sta­
constituite
laşi timp, vor alege Consi­
întreprinderi, sate, cartiere, liul judeţean al Frontului bilind măsurile "menite să
instituţii, ce cuprind peste Unităţii Socialiste şi vor asigure aplicarea criteriilor
2 400 000 membri, acţiunea constitui Comitetul jude­ şi normelor pentru repre­
Anul XXXI, nr. 6 887 Vineri, 28 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani de primire de membri în ţean al organizaţiilor pro­ zentarea judicioasă in or­
prii ale F.U.S. ganele puterii de stat a tu­
Biroul Executiv a scos in turor categoriilor de oameni
evidenţă faptul că oame­ ai muncii, a femeilor, a
Hotărîrile Congresului al XII-lea al F. C. R.. nii muncii din patria noas­ membrilor organizaţiilor
tră — români, maghiari, proprii ale Frontului Uni­
tăţii Socialiste.
program de aeţiime al întregi germani şi de alte naţio­ Biroul Executiv al Con­
nalităţi — au primit cu
deosebit interes propune­ siliului Naţional al F.U.S. a
rile tovarăşului Nicoiae stabilit, de asemenea, felul
in care să se acţioneze pen­
Ceauşescu cu privire la tru ca pregătirile pentru
Există condiţii pentru un demaraj Aplicarea noului mecanism crearea organizaţiilor pro­ ce! de-aLH-lea Congres al
prii ale Frontului Unităţii
economico-imanciar în ur^tăţîle Socialiste, prin aplicarea F.U.S. şi pentru campania
electorală să se transforme
cărora se asigură perfec­
optim in producţia de cărbune - agricole cooperatiste - imgortantâ ţionarea în continuare a în momente politice deose­
a anului viitor pîrgfsie de ridicare a eficienţei cadrului democratic de par­ bite in viaţa ţării, care să
antreneze masele largi de
ticipare a maselor largi la
oameni ai muncii in entu­
întreaga viaţă politică, fapt
demonstrat dc numărul ziasta întrecere socialistă
economice mare al celor înscrişi in or­ pentru înfăptuirea planului
1979 ! 1989 pe anul 1980, a istoricelor
finalizat extimpîar . pregătit : temeinic ganizaţiile proprii ale hotărîri elaborate de ce!
Măsurile stabilite recent de gricolă poartă răspunderea F.U.S., de entuziasmul cu de-al XII-lea Congres al
Comitetul Politic Executiv al directă pentru gospodărirea care aceştia s-au anga­ Partidului Comunist Ro­
în aceste zile de sfîrşit de 1 — Spre regretul şî ne­ C.C. a! P.G.R. privind apli­ cu grijă a patrimoniului şi jat să înfăptuiască Progra­ mân.
an, minerii Văii Jiului înte­ mulţumi rea noastră, în a- carea, începîrsd dc la 1 ia­ utilizarea cu eficienţă ridi­
ţesc ritmurile în abataje pen­ cest an rămînem restanţieri nuarie 1989, a Legii benefi­ cată a mijloacelor materiale
tru a aduce la ziuă cantităţi la producţia de cărbune. Si­ ciilor în cooperativele agri­ şt financiare, pentru reali­ Şedinţa Biroului Comitetului
tot mai mari de cărbune. gur, au fost multe cauze ca­ cole de producţie sînt meni­ zarea planului dc producţie,
Deşi se mai confruntă cu re au făcut ca activitatea la te să creeze cadrul necesar judeţean de partid
greutăţi şi neajunsuri —■ mina noastră să nu se desfă­ înfăptuirii prevederilor Pro­ a programelor de dezvoltare
multe depăşind posibilităţile şoare în cele mai bune con­ gramului partidului în do­ economică şi a bugetului de Ieri a avut loc. la Deva, diul înfăptuirii măsurilor
lor de soluţionare —, mine­ diţii. Mă gînclesc şi la situa­ meniul agriculturii. In lumi­ venituri şi cheltuieli. Legea şedinţa Biroului Comitetu­ plenarei Corni tel ului jude­
rii acţionează cu dăruire şi ţii de organizare defectuoasă na acestei legi, sînt aborda­ nr. 29'I97S privind forma­ lui judeţean Hunedoara al ţean de partid din decem­
hărnicie, sub impulsul măre­ a muncii şi de indisciplină — te într-o viziune nouă, revo­ rea, planificarea, destinaţia P.C.R. în cadrul şedinţei au brie 1978 privind munca
ţelor obiective trasate de chiar şi tehnologică —, dar luţionară, problemele com­ şi vărsarea beneficiilor stabi­ fost analizate activitatea pol i li co-i deo! ogi că şi a sar­
Congresul al XII-lea al parti­ mai ales la (aptul că/ în pro­ plexe ale conducerii şi plani­ leşte că, începînd cu anul organelor de procuratura, cinilor reieşite din cuvîn-
dului, avînd mereu în aten­ cesul masiv de mecanizare ficării economico-financiare a miliţie şl justiţie, pe linia tarea tovarăşului Nicoiae
ţie îndemnurile date de tova­ din acest an nu ne-am în­ unităţilor, ale perfecţionării 1980. sc va trece şi în coo­ combaterii sustragerilor din Ceauşescu la Consfătuirea
răşul Nicolac Ceauşescu în cadrat rapid şi cu maximă c- radicale a mecanismului eco- perativele agricole la aplica- avutul obştesc, a manifes­ de lucru de la C. C. al
timpul vizitelor de lucru e- ficicnţă. Totuşi, colectivul P.C.R. din 5—7 septembrie
fectuate în Valea Jiului, şi sectorului II a muncit bine, nomico-financiar, punînd la Ec. LAURENŢIU MA1ER tărilor de parazitism social a. c.
obţin rezultate din zi în zi şi-a făcut planul anual şi pc temelia întregii activităţi şeful biroului contabilitate şi a altor încălcări ale re­ In problemele analizate,
mai bune. patru ani ai cincinalului, a- principiul autoconducerii mun­ şi probleme financiare C.A.P. gulilor de convieţuire so­ au fost adoptate măsuri
Tinîixl seama de faptul că vînd la zi un plus de 1 200 citoreşti şi autogestiunii eco­ de la Direcţia agricolă cială ; modul de aplicare a corespunzătoare.
judeţeană
pentru anul 1980, ca dealtfel tone de cărbune. nomice. 3 ii contextul preve­ sarcinîldr cu privire la pre­ în continuare. au fost
pentru întregul cincinal vii­ 2 — Ritmurile de lucru derilor legii, este subliniat gătirea preschimbării do­ soluţionate probleme ale
tor, sarcinile la producţia de în abataje din ultima vre­ faptul că fiecare unitate a- {Continuare in pag. a 2-a) cumentelor de partid ; sta­ activităţii curente.
cărbune sînt deosebit de im­ me ne-au ridicat la nive­
portante şi de mobilizatoare, lul producţiei anului viitor,
am adresat fîlorva factori de sensibil sporită faţă de acest Adevăratul drum al muncii culturale
răspundere următoarele în­ an. Avem asigurate toate
trebări : condiţiile să pornim bine din
primele zile ale lui 19S0, să
1 — Cum încheiaţi anul. drumul spre inima omului
1979 ? ne realizăm şi depăşim pre­
2 — Cum veţi firmara în vederile dc plan. Intrăm în Răspunderea politică spori­ cultură socialistă, dc preşe­ în aceste zile de iarnă, mani­
19N0 ? plin cu trei complexe meca- tă pusă de documentele celui dintele acestuia, Rusalin Işfă- festările, cultural-educative de
lată răspunsurile : DUMITRU GHEONEA de al XII-lea Congres al noni. un statornic şi entuziast aici cîştigă in conţinut prin
Car«! Schrctcr, directorul partidului în fata muncii cul­ iubitor al muncii cultural- dezbaterile organizate la ră-
I.M. IJricani : (Continuare în pag. a 2-a) tural-educative de masă vi­ educative. S-ar mai adăuga minele culturale pentru cu­
zează, în esenţă, saltul calita­ aici pasiunea, priceperea cu noaşterea şi însuşirea dc că­
tiv pc care aceasta trebuie tre oamenii muncii a docu­
lungă e calea să-l Iacă. Un important pas mentelor programatice adop­
tate de cel dc-al Xll-lea
spre această nouă calilate a
muncii este înţelegerea de Iarna —■ anotimp Congres ai partidului, prin
imului către factorii educaţionali a propice activităţii întîlnirile cetăţenilor cu mem­
necesităţii ca activitatea po­ brii celor două brigăzi ştiin-
Bulgăre de punţi ui, clocot al celor 300 de făurari, litică şi cultiiral-artistică să-şi politico-educative tilice în care dialogurile se
solar, rază de metal lîşnită cea mai mare cantitate de găsească ccl mai scurt drum si artistice realizează pc probleme rare
in universul civilizaţiei — luminate cunoscută vreodată spre inima omului. Am zice, îi privesc direct pe partici­
iată cîleva ipostaze ale tu­ dc la pornirea laminorului. adevăratul drum ! panţi.
turor lucrurilor in a căror l-ung c drumul fierului
formulă chimică suveran şi plin de semnificaţii. Cele Acestui deziderat îi răspund care sînt relevate şi re­ intre localităţile Topliţa şi
este simbolul I e. Oriunde 17 trepte urcate spre astăzi, cu probitate profesională şi date oamenilor frumuseţile Bretea Română, distanţa nu
;
fi-ai opri privirea — la numai ta profile mici“, etică membrii consiliului dc folclorice ale zonei. La Dăbî- e prea marc. Mare este însă
jurnale. ofelărU sau lami­ sini un arc de timp peste 40 de ani rit* muncA in conducere a! căminului cul­ ca, ia Hăşdău, la Dealu Mic, diferenţa, modul dc muncă a
noare — proniei eii erei coordonatele devenirii. Be acelaşi loc : I.M.M.R. sone­ tural din Topliţa (director fiecare sat îşi are formaţiile acelora care sînt investiţi aici
moderne, prin lot ce. fac. prima treaptă stau trei ria. Statornicia se sudorului prol. Gh. Enache), a căror sale artistice, cunoscute şi re­ cu răspunderea dc a sc ocu­
Giiinan
Microlac
îmbină
se străduiesc să confere tipodimcnsinni. Pc ultima cu priceperea si hărnici» activitate este îndrumată în­ cunoscute prin poziţiile înal­ pa de activitatea cidtural-edw-
fierului noi şi noi valenţe. — HO. Producţia de* lami­ ce-i sînt caracteristice. deaproape de consiliul co­ te ocupate în Festivalul na­
Munca este titanică, dur nate a anulai 1979 este de munal de educaţie politică şi ţional „Cântarea României". (Continuare în pag. a 2-a)
plină de foloase.
trei ori mai mare dec'll a
Poposind acolo unde ote­ anului de început, iar ju­
lul. icnind. st: lasă fră- mătate din cit se produce secţiile de mecanizare din lor şi şoimilor patriei Hu­ meroşi cetăţeni vor serba
mintat dc vîrtejul cajclor, este otel-heton periodic Hiu Bărbat, Minerău şi Ţe- nedoara au constituit clipe Revelionul ’80.
am aflat şi alte lucruri ce pentru const nul ii. ‘Tocmai bea işi desfăşoară deja ac­ de neuitat pentru partici­
tivitatea in ateliere noi. panţi.
se întimplă in lungul drum de ce are nevoie ¡ara. LANSARE DE CARTE
al fierului spre noi. Lung va fi şi de acum CARNAVAL PIONIERESC REVELION ’80 La Casa de cult ură din
Bunăoară, la laminorul de încolo drumul fierului. Dar ATELIERE NOI PENTRU La Casa de cultură Hune­ Brad, In faţa a numeroşi
Peste 2 000 de locuitori ai
profite mici al marelui statornicia şi ştiinţa unor SECŢIILE S.M.A. doara, s-a desfăşurat ieri judeţului işi vor petrece re­ locuitori, a fost lansată in­
teresanta lucrare a lui Nes lor
combinai, hunedorean, fră- astfel de făurari ca lulin carnavalul ,,lulg dc nea", velionul In staţiunile şi uni­ Lupei „Dinamica terestră“.
La care au participat pionieri tăţile O..T.T. La Geoagiu-Băi
mîntarea aceasta a începui, Alexc, Bula Eugen, Mircea Iu scopiri îmbunătăţirii din loaze şcolile municipiu­ Acţiunea s-a bucurat de
cu 17 uni in urmă. Anul Morarii, Lamneh Francisc condiţiilor dc muncă pentru lui. Parada măştilor, 'mo­ vor intimpina noaptea de multă apreciere din partea
executarea reparaţiilor la cumpănă intre ani, mineri celor prezenţi.
acesta, neosteniţii cilindri constituie o garanţie că mentele artistice prezentate din Valea Jiului, siderur-
tractoare şi maşinile agri­
an lăsat să treacă prin acest drum va fi parcurs cole. in judeţ s-au construit de către flecare şcoală, pre­ gişti hunodoreni. alţi oameni
de
rigoare
şl
slrinsoarea lor, sub privi­ cu aceeaşi temeinicie. in acest au ctteva noi secţii mierile laureaţilor, in ca aeom- ai muncii din Deva. Staţiu­
nea Vaţu de Jos, -* cabanele
dansul
rile atente şi mişcările de mecanizare. Tn această . pansamentul discotecii ..Pio­ Pietrele, Baleia şi Căprioa­
rupte parcă dintr-un ritual DORIN CORPADE perioadă, mecanizatorii de la nierul" de la Casa pionieri­ ra vor fi locul in cur* nu­