Page 94 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 94
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
Există eoidilii pentru un demaraj optim
Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la creşterea în producţia de cărbune a anului viitor
rolului Frontului Unităţii Socialiste 16.00 Telex
(Urmare din pag. 1) trebui să ne ocupăm cu toţii cesare, în trimestrele I şi II 2’ — Anul 1980 este mai 16,05 Măitineu c
de asigurarea şi pregătirea ne vor intra în producţie bine pregătit din toate „Scufiţa r<
Folosind din plin înaintare, creştem continuu rarea- unui climat optim de două noi complexe dc aba punctele, de vedere, pregătiri 16,30 Emisiune î
nizate şi cu două- combine de
dul 3
forţei de muncă, de asigu
taj, iar pentru devansarea lu
pe care le continuăm cu- in
-
randamentul la complexul ordine şi disciplină în toate crărilor de pregătiri vom tensitate sporită; în sectorul mană
avantajele noului mecanizat de înaintare, ne a- sectoarele şi la toate forma introduce o combină de îna- II vom: adopta o nouă me 18.25 Publicitate
18,35 La voiai
todă de exploatare —- în a-
sigurăm neîncetat linia de
intări în sterii MK — 2 A
ţiile dc lucru, dc ridicare a
-
-
front activă-. Pe ce va trebui nivelului de conştiinţă pa de mare randament. în plus-, bataje frontale sub tavan de ne pentri
cadru organizatoric să insistăm în mod deosebit triotică a întregului personal ne bazăm pe oamenii noştri rezistenţă —, în sectoarele I 18.50 1001 de se
rii auto
;
este pregătirea şi stabilizarea
şi IV ne-am creat cîte un a-
muncitor.
harnici şi pricepuţi, pe hotă-
forţei dc muncă. loan Eeserman, inginer şef rîrea unanimă a colectivului Bataj de rezervă, lucrăm de 19.00 Telejurnal
loan Diaconu, director ad 19.25 Datini şi
-
Întruniţi în conferinţa co Succesc pe măsura condiţii junct al I.M. Vulcan : ia I.M. Paroşeni : dc a munci în aşa fel ca zor la străpungerea magistra iarnă (em
-
munală Vaţa de Jos a Fron lor deosebite de care benefi 1 — Este neplăcut să- L — Am mers liniar cu planul pc 1980 să fie reali lei de la orizontul. 400 unde; 20,15 Film ar tis
tului Unităţii Socialiste, cei ciază comuna Vaţa au fost spun că încheiem anul producţia aproape trei tri zat din primele luni; răspun- prin finalizarea lucrării de nu s-a sfi
-
peste 300 de delegaţi ai or obţinute şi în domeniile edi-' 15)79- cu restanţe, la- extracţia, mestre din an. Sperăm că zînd astfel, prin fapte, în montare a unor benzi trans mi eră TV.
ganizaţiilor componente şi ai litar-gospodărcsc, cultural- dc cărbune, deşi. sectoarele I totul va fi bine pînă la ca demnurilor secretarului gene portoare (în primul trimestru), studiourile)
celor proprii şi-au exprimat, educativ, al învăţămîntului şi şi. II şi-au. îndeplinit planul păt. A apărut însă neprevă ral al partidului, tovarăşul vom asigura evacuarea pro
într-o deplină- unitate de gin- sănătăţii. anual; realizînd suplimentar zutul : dificultăţi tectonice; Nicolae Ceauşescu, de a. asi ducţiei din sectoarele 11, III. 21.50 Telejurnal.
duri şi simţăminte alese, în Şi, ca un corolar al împli 3 400 tone, respectiv 7 900 to presiuni excesive, infiltraţii gura economiei naţionale can IV şi V, avem în atenţie şi
treaga lor stimă şi recunoş nirilor prezente la tot pasul, ne. Au fost multe probleme de apă. Am început să „con tităţi sporite dc cărbune coc- alte măsuri tehnice, precum
tinţă faţă de secretarul gene s-a desprins ideca că ele se în acest an la mina Vulcan. sumăm" din plusul dc pro sificabil. şi organizatorice. HţADIC
ral al partidului, tovarăşul datoresc capacităţii organiza Pe unele le-am "rezolvat, alte ducţie, pînă am coborît sub B'enone Costinaş, inginer Concluzia este clară : exis
-
Nicolac Ccauşescu, pentru c- torice, competenţei şi fermi le- ne sînt în atenţie. Ele (in plan. O mulţumire tot avem şef la I.M. Lonea; tă condiţii, există posibilităţi
-
BUCUREŞTI
senţa profund umanistă a tăţii cu care comitetul comu şi dc alţii, dar noi nc stră şi anume că ne-am îndepli 1 — Şi mina noastră în — ele se vor evidenţia şi dioprogramul <1
noului cadru organizatoric nal de partid" şi consiliul co duim să soluţionăm ceea ce nit planul pc patru ani ai cheie anul cu nerealiza- consolida în continuare — ca Radiojurnal ;
iniţiat, care asigură în chipul munal al Frontului Unităţii ne revine direct. cincinalului, dînd în plus rea planului la producţia de minele Uricani, Vulcan, Pa presei; 8,10 Cu
cel mai autentic manifestarea Socialiste aplică . în viaţă o- 2 — Am luat măsuri peste 32 000 tone de cărbu cărbune. Doar sectorul IV diilor; 9,00 Buh
Răspundem
9.05
largă a democraţiei noastre biectivele trasate de partidul concrete pentru începerea ne. Dc asemenea, sectorul IV şi-a realizat planul anual, cx- roşeni şi Lonea să demareze lor; 10,00 Bulei
socialiste. Cu însufleţire şi şi statul nostru, indicaţiile to sub bune auspicii a anului investiţii şi-a făcut planul trăgînd în plus 3 500 tone de promiţător în 1980, să-şi în 10.05 Atlas foîc
înaltă răspundere patriotică, varăşului Nicolae Ceauşescu. 1980. Ne-am asigurat linia anual. Regretul este însă că. cărbune. Ne-am confruntat şi- deplinească ritmic planul, să Ştiinţa şi viaţa
letin de ştiri ;
tineri şi vîrst'nici, bărbaţi şi Dar, dincblo de rezultatele. de front necesară, vom da nu ne putem face „anualul" noi cu multe probleme orga recupereze restanţele, din a- premieră radii
femei, membri şi nemembri înregistvate, toţi cei care au în producţie noi abataje, şi la producţia dc cărbune... nizatorice, tehnice, de disci cest an. Prin hărnicie şi mo Buletin de ştiri
de partid, s-au adunat aici, luat cuvîntul — 11 ic Mîţiu. accentuăm pe lucrările de 2 — Recuperăm însă în plină. Promovarea largă a bilizare plenară, printr-un cert susţinut la
mân
de
Muzica
în ccl mai cuprinzător forum Gheorghe Ciur, Florian To- pregătiri şi deschideri, pe 1980. Nc -am asigurat toa mecanizării ne-a „prins" sprijin mai consistent din tiyă a Armatei
cetăţenesc, spre a analiza, cu muş, Pavcl Pctruş, Maria Bb- plasarea corespunzătoare a te condiţiile, am luat mă oarecum insuficient pregătiţi, partea Combinatului minier T la 3 ; 15,00 S
egală competenţă şi îndrep loţ, Cornel Cioflica, Voicu posturilor în. cărbune. Nu pb- suri speciale, vom întreprin ne-a lipsit şi forţa de muncă Valea Jiului, economia naţio 111.00 Radiojurm
econn
ordonate
tăţire, modul în care cetăţe Borza, Rcmus Miclean, A- tem acuza lipsa tuturor con de noi acţiuni. Dispunem dc necesară, — cea calificată nală vai primi în 1980 cărbu Şlagărul român
-
nii din comună au participat vram Furdui şi Virgil Neac- diţiilor pentru îndeplinirea linie de front corespunzătoa pentru abataje —, aşa. că nele de care are nevoie. Vom cerni ; 17,00 Bul
la realizarea sarcinilor econo- şu — au subliniat necesitatea planului din prima lună a a- re, de capacităţile dc produc n-am putut face nici produc consemna cu plăcere succese 17,20 Pentru p
mico-sociale ce le-au revenit ca, folosind avantajul nou nului viitor. Repet, însă, va ţie şi de forţa de muncă ne tivitatea scontată. le minerilor Văii Jiului. Republicii un c
18.00 Orele ser
din documentele de partid şi lui cadru organizatoric, fie terpreţi de m
de stat. Bilanţul cu care se care locuitor al comunei să Iară ; 20,15 Ca
ca
prezintă comuna Vaţa dc Jos acţioneze cu mai multă răs cii noastre, dintn
fiecăruia
evidenţiază cu deosebire co pundere pentru, recuperarea Aplicarea noului mecanism economico-financiar Cadenţe sonore
lectivele Secţiei dc cherestea, rămînerilor în urmă şi pen într-o oră ; 2
Atelierului materialelor de tru înlăturarea tuturor nea sn unităţile agricole cooperatiste muzicale ; 23,3(
stop muzical ni
construcţii şi I.P.E.G. Ciun- junsurilor existente încă.
gani-Căzăneşti, şi cele de la Pentru că, aşa cum spunea chibzuită a fondului funciar, hotărîtor'de reducerea cheltu TIMIŞOARA:
Cooperaţia de consum, sta tovarăşul Gheorghe Toma, se (Urmare din pag; I) ducerii noului mecanism eco punînd accentul pe intensifi ielilor materiale, de valorifi tualitatea ţara rădic
iubesc
şi
ţiunea balneară, care încheie cretarul comitetului comunal - nomico-financiar: Introduce carea mecanizării şi chimiză carea superioară a materiilor zică populară;
anul 1979 cu însemnate de de partid, primarul comunei, rea noului mecanism econo- rea beneficiului ca indicator rii, introducerea tebnolOgiilor prime şi materialelor. Fireş cetăţenesc : Mc
de bază al activităţii econo
păşiri de plan. în acelaşi spi astăzi" mai mult ca oricînd, mico-financiar. moderne, pc buna organiza te, sursa principală pentru participanţi aeti
rit dc angajare exemplară, Vaţa. de Jos dispune dc con De asemenea, în vederea mice în C.A.P. constituie un re a producţiei şi sporirea realizarea veniturilor înscrise tarea economico
pas important în îmbunătă
aspi
ţăranii cooperatori din cele diţii materiale şi resurse uma pregătirii cadrelor, de condu - productivităţii muncii pentru în buget o reprezintă încasă calităţii — Lugoj;
nicipiul
două unităţi agricole au ve ne capabile să se ridice la cere din C.A.P. s-au efectuat ţirea activităţii, întrucît creş a obţine producţii- cit mai rile din vînzavea producţiei giţi interpreţi i
terea rolului pîrghiilor eco-
nit la conferinţă cu mîndria nivelul unui loc fruntaş- în instruiri axate pe. modul de ridicate cu cheltuieli cit mai agricole realizate. în aceste şoare; 19,30 Ins
unor rezultate superioare în ierarhia economică şi socială aplicare a prevederilor legii nomico-financiare şi mai ales mici. condiţii preocuparea, pentru lumna ţării : 1
a beneficiului impune: întă
sectorul vegetal şi animalier , a judeţului nostru. care marchează trecerea la o - înlocuirea planului finan îndeplinirea integrală, a sar ţară liberă,
-
în gospodărirea şi dezvolta treaptă calitativ superioară rirea bazei tehnico-materialc. ciar cu bugetul de -venituri cinilor planificate lâ -produc şi suverană;
a C.A.P; şi folosirea raţio
rea întregii lor avuţii obşteşti. Prof. S. SELAGEA de organizare, a producţiei şi „Republică mă
a muncii ca urmare, a intro- nală a acesteia, utilizarea şi cheltuieli .nu este o sim ţia fizică şi respectarea rigu — cîntece.
plă schimbare de terminolo roasă a obligaţiilor, asumate
Manifestări dediicme- gie, ci reflectă o deosebire prin contracte devine ’ un o-
esenţială, un salt calitativ bi'ectiv central al activităţii i C j l N E W
aniversarii' it.ep&biidi spre aşezarea pc principii c- fiecărui colectiv dc oameni
conomice şi financiare a ac ai muncii din agricultură.
EXPOZIŢIE DE CARTE şurat, joi, lucrările simpo tivităţii unităţilor agricole Aplicarea noului mecanism DEVA: Teati
zionului „Republica: la a cooperatiste. Astfel, dacă în ©■ Napoli se t
La punctul de documen X X X I l-a. aniversare“, la economico-financiar în coo-
tare şi informare de la mi planul financiar se făceau perativelb agricole de pro tria); — Misiuni
unu
seriile
na Paroşeni a fost amena care: au participat cu. comu simple calcule care rezultau ducţie impune îmbinarea ar HUNEDOARA:
nicări de un real interes
jată o expoziţie de carie profesori şi elevi.. Simpozio din planul de producţie al monioasă a răspunderii per-/ râmîn cu Un
social-politică şi telmico- cooperativei agricole; bugetul sonale cu. cointeresarea di Umbra lui Ca
ştiinţifică dedicată aniver nul a fost întregit de un de venituri şi cheltuieli se e^ rectă a membrilor cooperatori Lupta după vi
recital de poezie patriotică,
sării Republicii. Expoziţia laborează concomitent cu în obţinerea de rezultate eco riile I-II (Co
PETROŞANI;
cuprinde lucrări ale tovară „PARTID, propunerile de plan, ceea ce nomice maxime, necesită ca Bagdad (Unire
şului Nicolae Ceauşescu, PĂRINTE DRAG, permite realizarea echilibru fiecare inginer, medic veteri tul alb (7 Noii
-
documente ale Congresidtd ÎŢI MULŢUMIM“ lui financiar încă din faza nar, economist şi cadru dfc colată cu alu
al XU-lea al partidului, dc concepţie a planului, asi conducere să cunoască te ca) ; LUPENI
cit şi. lucrări de specialitate Peste 400 de elevi de la gurarea din activitatea pro meinic exigenţele noului me ne de circ (t
(din minerit). Şcoala generală nr. 6 De prie atît a mijloacelor finan-, canism economico-financiar, prinzi o ste
va au înălţat gînd dc. mul ciarc necesare pentru desfă imperativele autoconduccrii şi (Muncitoresc);
„ÎN VERS ŞL CÎNT şurarea normală a produc autogestiunii pentru a asigu Jachetele galbi
-
SLĂVIM PATRIA“... ţumire şi recunoştinţă parti ţiei şi lărgirea ei, cit şi creş rcsc) ; LONEf
dului părinte . pentru copi - ra participarea activă a. tutu
...a. fost titlul unui emo lăria lor fericită într-o terea rentabilităţii şi bene ror lucrătorilor ogoarelor la le Papei rege
:
Li
ţionant concurs de cîntece frumoasă acţiune educativă, ficiului. După. cum se ştie, realizarea saltului revoluţio PETRILA (Muncitor
doi
şi poezie patriotică, organi care a cuprins dezbateri, în- beneficiul depinde în mod nar în domeniul agriculturii. NOASA : ACU
zat la. Casa pionierilor şi lîlniri, montaje literar-mu- toresc) ; URIC
şoimilor patriei din Petro zicale. în cadrul clubului păianjen (7
bunuri
Unitatea
şani, întrecere la care au politico-ideologic s-a desfă lice Brad. de Muncitoarele meta de Ai apărut BRAD ; Fal’ar
participat cei mai talentaţi şurat dezbaterea „Progra la maşinile de presat scule riile I—II (S
interpreţi şi creatori din mul nostru de muncă,, de trusă traforaj,. Elena Păvel ORĂŞTIE : V:
rîndul purtătorilor cravate viaţă şi bunăstare“, organi şi Romelia Vraciu, îşi depă ALMANAHUL (Patria) ; Polt -
lor roşii cu tricolor din zată pe marginea documen şesc lunar sarcinile de plan. - să (Flacăra) ;
oraş. La Şcoala generală nr. telor celui de al Xll-lea „SCÎNTEIA" 1980. BAl : Police
1 din Petroşani s-au desfă- Congres al partidului. Foto : VIRGIE ONOIU seriUe I-II (C
© Constructorii da la şantierul 1 al TIC. Deva lucrează Ca in fiecare an> ră) ; HAŢEG :
-
de zor în aceste zile. pentru a . grăbi darea în folosinţă a pricorn unu
noilor apartamente. Cel de la lotul 14 fac finisări la blo- f cartea pe care aţi (Popular) ; B
drum al muncii cui 23 de pe B.-dul Decebal şi la; blocul A din strada Eml- aşteptat-o 365 de . tobelor — ser
nescu, unde 40 apartamente: au. fost date deja în folo
Ultim
sinţă. Lucrătorii de la lotul 1'1 au predat 38' apartamente zile ! LAN : (Casa
ALMANAHUL
morţii
(Urrnarc din. pag. I) turale pun suflet în ceea ce mobilizaţi la muncă, prin in in blocul 29 de pe strada I. Creangă, altora 20" făcîn-
partea
cet
fac, şi ceea ce fgc găseşte termediul specialiştilor care du-li-se- zilele acestea: recepţia. Totodată, ei lucrează la „SCÎNTEIA" 1980 De (11 Iunie)
zii
cativă. Căminul cultural din drum spre inima oamenilor le explică „de: ce acum şi nu finisări la blocul 2.1 de. pe. str. Liliacului. ’ lai chioşcuri şi. librării
Afrodi
Braţele
Bretea Română — unde exis cărora li se adresează. Nit e mîine trebuie acţionat într-o © In satele comunei Cîrjiţi au avut loc în ultimele zile Procuraţi-vă neîntîr- . ILIA : Speran
tă forţe — nu are nici o for vorba, doar de formaţiile- ar situaţie sau alta“, ar trebuit mal multe acţiuni cultural-educative, în cadrul cărora au
maţie artistică ! Zilele aces tistice, numeroase ca genuri să-l împrumute, cu folos, cci fost prezentate expuneri pe marginea documentelor Con- ( ziăt o carte care ,se j TEL1UC : Lan
tea, mulţi dintreL localnici faţă- de posibilităţile de care din Rîu Bărbat, care. au sufi greşului al Xll-lea al partidului. Apoi, au fost prezentate epuizează rapid : — seriile 1-3
şi-au manifestat dorinţa de a dispun, ci dc activităţi edu ciente forţe, dar care: fac frumoase programe, artistice — la Cozla, susţinut de for ALMANAHUL GHELARI ; V
-
petrece revelionul la cămi cative, penetrante. foarte puţin pentru organiza maţiile. tinerilor din- sat, la Chergheş — de dubaşii cămi ţilor (Munciţi
nul cultural. Cine să-l orga Un bun drum spre inima rea unor acţiuni şi, manifes nului cultural. „SCÎNTEIA" 1980
nizeze atîta vreme cit consi omului prin activităţi- atrac tări cu profund’ caracter edu © Zilele trecute,, la Şcoala generală nr. 4 şi la. Liceul ® Un sumar bogat
liul de conducere al cămi tive a prins să. se croiască; cativ. Şi doar acum, zilele pedagogic, în faţa a numeroşi elevi, a. fost prezentată -
nului cultural e doar pe hîr— în aceste zile de iarnă, şi în iernii sînt cele mai favora cartea „Locuri şi legende" de Lola. Stere. Chlracu. Cu a- şi variat,, o pre
tie, iar directorul acestuia cele-12 sate aparţinătoare co bile pentru ca activitatea cui- cest prilej, autoarea a fost prezentă. în mijlocul elevilor, ! zentare grafică a^ ; Timpul pi
(Aurelia Petca) manifestă, de munei Pui, majoritatea dispu- tural-cducativă să-şi deschidă cu care s-a; întreţinut îrrtr-o atmosferă deosebit de caldă, leasă. ; ziua de 28 dc
multă vreme indiferenţă faţă nînd de 2—4- formaţii artis larg drumul spre inima oa © Astăzi, la orele- 18,00, la casa de cultură are. loc- ®. Eentr.u toate vâr ţ mea se menţi
l ce, cu cerul
de sarcina de răspundere pe tice. Exemplul celor doi das menilor satelor. S-a dat star ultima şedinţă din acest an a cenaclului literar „Ritmuri". i Vîntul va st
care o are şi pe care, tot de căli din satul Galaţi, care, în tul şi în noua etapă a Festi t stele, pentru; toate ; moderat clin
multă vreme, a abandonat-o. afara formaţiilor artistice or Rubrică realizată de gusturile. i tura va fi cu
La Gînţaga, Iţi Plopi, în sate ganizează acole jurnale vor valului naţional „Cîntarca. ‘ DOINA COJOCARU- ® 448 de pagini bOr i Şi 0 grade zi -
-
!
între
tea
aparţinătoare comunei, acolo bite cu mare audienţă la pu României“. Ge se mai aş cu sprijinul corespondenţilor voluntari gat ilustrate. i Local se va i
unde directorii căminelor cul- blic,. prin care oamenii sînt teaptă?